10,542 matches
-
fără NASA n-ar fi fost nimic în viață. În ceea ce-l privește, cam același lucru se pare că l-a trăit și Kudașvili. Acestea sunt reacțiile tipice suportate de cosmonauți la trecerea prin zona „Robertson-Kadașvili”. Nu le-am fi pomenit dacă, în drumul lor în căutarea satelitului natural „Veac Nou”, roboții noștri din nava interplanetară „Bourul” n-ar fi trecut milimetric pe lângă un astfel de spațiu. Am fi fost foarte curioși să vedem reacțiile lor, ale unor roboți, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ruginite, se joacă puștii și femeile prin ele. Comandantul și pilotul se uitară speriați unul la altul. — Dar ce, se pleacă greu de la voi? făcu Aciobăniței. — Eu nu țin minte să fi plecat careva și nici tradiția noastră orală nu pomenește așa ceva. A mai căzut unul odată cu o farfurie zburătoare - spuse tractoristul -, dar n-a mai avut ce face: aici a murit, ca sculer-matrițer. — Să zicem că nu putem pleca, făcu tot mai palid comandantul. Dar viața cum e aici, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
urmare a unei recomandări făcute de profesorul G. Țițeica, este trimis cu o bursă în Germania, în vederea pregătirii unei teze de doctorat în micul oraș universitar Goettingen, sub îndrumarea profesorului Landau. La numai două luni de la plecarea din țară, se pomenește cu bursa sus pendată de minister. Nu se întoarce totuși, izbutind să rămână mai departe, cu subsidii primite de acasă. Poetul își are justificările sale pentru ceea ce urmează să se întîmple cu el în Germania: "Fără nici o obligație față de cei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și grav De lucruri presimțite abia, dar fără nume. Încât, cu pași nesiguri, cu trupul dus agale Și mintea stătătoare ca undele în iaz, Într-un târziu, când ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar la cei mai orbiți disprețuitori contemptori ai Harului, aurul odăjdiilor dezbrăcate se amintește, posomorât numai. Inerțiile materiale ale acestei muze o coboară la adevărate pastișe eminesciene. " Mai mult, tu nu vei mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Ion - spunea așa de frumos Dragnea - îl văd ancorat în Ierusalimul vecinic și dulce sărutat de Născătoarea". N-am recitit Năpasta. Presupun că Dragnea are dreptate. Dar atunci, această cealaltă operă, atât de temătoare, că Dumnezeu nu e niciodată pomenit, ci implicat în lucrarea uneltei lui căzute, cu cât oglindește dreapta credință de la răsărit. Iată, de exemplu, acest pasagiu, care taie un gang regesc până la cuceririle și zilele Slăviților Mucenici: " Erau nopți înfrigurate de nesomn, când îi vedeam aievea, înșirați
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nu a mai revenit să dezvolte subiectul. Dar această scurtă notă, a lui Gauss, avea să fie plină de consecințe. Ea a îndrumat pe Abel să descopere dubla periodicitate a funcțiunilor eliptice și existența funcțiunilor eliptice cu înmulțire complexă. * Am pomenit de ermetismul memoriilor lui Gauss, în general, și al faimoasei secțiuni a cincea, în particular. El derivă dintr-o anumită concepție a artei teoremei, pe care Gauss o vedea ca un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
A doua și a treia demonstrație, pur algebrice, sunt însă neatacabile. Mai ales a doua se distinge prin eleganța și ingeniozitatea ei și e bazată pe inducție. Despre fundarea riguroasă, din anul 1831, a calculului cu numere complexe, am mai pomenit. Aici Gauss are predecesori: pe Argand și Cauchy. Dar lui Gauss nu-i ajunge fundarea logică. El vrea să dovedească, sieși mai întîi, utilitatea noilor numere: 1) prin aplicațiile din 1831 la teoria numerelor, de care am vorbit; 2) apoi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
strălucite lucrări, nu rămân decât puținele rânduri, care termină scrisoarea-testament. Ultimul pasagiu, destul de obscur, ar autoriza părerea că Galois dusese cercetările până la hotarele calculului funcțional. Acea misterioasă "théorie de l'ambiguité" și aplicațiile ei la "analiza transcendentă", despre care el pomenește la sfârșitul celebrei scrisori, cu greu ar putea corespunde vreunei ramuri moderne de cercetare, alta, decât calculul funcțional. Așadar teoria funcțiunilor reprezintă ultimul stadiu al preocupărilor lui Galois și domeniul în care genialitatea sa se va fi exprimat cât mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
got italian) vorbește undeva de sentimentul de care se întovărășește execuția operelor sale: acela de a elibera, din piatră compactă, statui preexistente. Poziția lui nu e cu mult diferită de a unui Gauss, Riemann, Klein sau Weierstrass - pentru a nu pomeni decât nume ale "marii tradiții" - caracterizată prin postularea unei științe independente de studios (din a cărei taină ardoarea cercetării descoperă pământuri izolate) și prin voința de a corecta excesul logic cu întrebarea stăruitoare a naturii. Exemplul lui Riemann e dătător
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
miroznă de brad, În răcoare de plop și susur de mesteacăn ... Din dealul Cărții cu sfinti îmi pare că văd O lume de tihnă și una de prăpăd; C-a venit tata acasă cu bani și cu griji S-a pomenit de datorii și faliment, De industrii cu risc, de avantaje ... De-abia aștept să mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene la porci, Apoi înc-o dată s-aduc să repare pereții Lut dintr-un mal povârnit (Pe unde
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
morții oricăruia dintre noi. Am parcurs bătrânește toată grădina cu pași mărunți, împleticiți. Multe mai erau de făcut. Și poate că vor rămâne astfel pentru totdeauna. Sau mai bine zis până la plecarea mea. Nici în gând nu-mi place să pomenesc despre moarte. Pe urmă m-am retras în Soledadul meu luând și câinele. S-a lipit de mine scheunând ușor de parcă ar fi înțeles starea prin care treceam. - Când o să vină timpul, să știi că am să-ți dau drumul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
Și în ghetele curate, să ne pui, în dar, Câte-un loc de muncă, frate, și-un abecedar - Nicolae, Nicolae, și ți-aș mai ura Dar nu-i țara poftei tale, ci a altora - Măcar, moșule, din ceruri, să ne pomenești - Căci de daruri, avem darul limbii românești - Și de nu ne-aduci nimică, e pentru că n-ai, Moșule cu traistă mică, un sălaș în rai - Dar împarte cu noi, frate, banii care scad, Și Crăciunul, moșulică, tot cu noi, în
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
mai multe cicluri: „Apartenență”, „Monade”, „Creion”, „Poveri de zăpadă”, „Spațiul scrierii: albul paginii mele”, precum și poeme de sine stătoare. Făcând referire la temele și motivele din volumul „Creion”, Ioan Nistor spunea că acestea „sunt din sfera omenescului din noi. Voi pomeni doar câteva: singurătatea, durerea, aspirația. Registrele dominante aparțin liricii intimiste, altele se combină în același poem, cum se întâmplă cu satira și duioșia.” „Ars poetica” „Am gustat întotdeauna poezia profundă, textele care îți spun ceva și care au darul de
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
adevărat călugăr. Până ca boala să-l răpună, programul său era după tipicul pravilei călugărești. Când se petreceau întâmplări nu tocmai plăcute, Vlădica Gherasim zicea că trebuie să le ducem toate cu răbdare și cu credință. Când cineva greșea, îl pomenea pe Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, care spunea: „Nu puteți voi greși cât pot eu ierta“. În încheiere vin să întreb, ce ar zice și cum ar analiza Preasfințitul Părinte Episcop Gherasim Cucoșel mersul și evoluția Bisericii astăzi
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
cu Biserica neamului, poetul însuși reflectându-le cu scânteierea geniului în multe din creațiile sale. Despre unchii și mătușile din mănăstire ale lui Mihai Eminescu Aflăm așadar din studiile unor eminescologi, precum profesorii Nae Georgescu sau Theodor Codreanu, ca să-i pomenim acum doar pe cei din ale căror cercetări am extras informațiile ce urmează, că, de pildă, din familia poetului Eminescu au ales drumul slujirii lui Dumnezeu mai mulți membri. Astfel, doi frați și trei surori ale mamei poetului, Raluca Eminovici
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
toți sinucigașii. Mă priveam în oglindă. Nu simțeam nimic. Auzeam doar râsete. Râdeau de mine. Râdeau... - Mănâncă ceapă. Ce? Ce are? - Nu pot să mănânc așa ceva? - Dar ce, mă-ta nu-ți făcea mâncare cu ceapă? - Nu. - Ei na! Te pomeni că ești neam de mare boier. Ete așa! Ia treci și mănâncă aici că după aia zice mă-ta că nu-ți dăm mâncare. - Nu pot să mănânc așa ceva. El s-a ridicat brusc de la masă, mi-a luat farfuria
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
noastră națională, ce știi tu. Dar rezolvăm noi și asta. A trecut vremea când bărbații mai cumpărau încă flori pentru doamne, le cântau serenade sub balcoane, le închinau ode, se băteau în duel pentru dumnealor. DOAMNA CUCU: Măi Cuculeț te pomenești c-ai prins șpilul. CUCU (misterios): Cucule, fă-ți autocritica. Ia spune tu sincer de când nu i-ai mai cumpărat soției tale flori? Mândria noastră, turnătoarea familiei își dorește un buchet de flori. Dar nu vrea trandafiri că ăștia se
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele de-asta scriu ca să băgăm la bilă, se urcă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
mine însumi. Eu m-am născut să fiu eu. - Dragă Maestre, noi astăzi, mai avem modele? - Nu. Aici este problema! Vezi tu, toată generația asta de vine acum își caută modele realizate scurt, repede - țepuitori. Sunt oamenii care s-au pomenit cu bani, care au avut bani și care au făcut afaceri după anul 1989. Este nedrept. Startul este total nedrept. Pentru că, vezi, după Al Doilea Război Mondial, nemților li s-a dat câte o sută de mărci. Cei care au
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
demersuri de asumare a istoriei naționale? - N-am înțeles nici eu de ce. De frică și din nevoia de a cataloga. Eu am fost întotdeauna un personaj foarte ciudat și n-au știut niciodată unde să mă pună. Când m-au pomenit întâi au spus: „Domnule, e cu chitara, e folk!”. Așteptau să mă vadă ca pe Onofrei la Brașov, cu trei fete lângă mine și cu încă două chitare. N-am ieșit. Am coborât către folclor adevărat. M-am apucat de
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
cupole rotunde ale elegantelor palate răsărind printre coroanele zvelte ale platanilor? Acolo se află Sediul Central al Academiei Mondiale de Cosmonautică din Platoul Munților Anatoliei. Acest loc mă fascinează prin atâtea amintiri pline de nostalgie. Simt fiori numai când aud pomenindu-se numele locului: Orașul Studenților din Platoul Anatoliei. Academia de Cosmonautică - for științific de prestigiu, de tradiție, loc în care s-au format zeci de generații de exploratori ai Cosmosului. Parcă și acum îmi vin în minte imaginile acelea cu
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363793_a_365122]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 7 IANUARIE: SF. IOAN BOTEZĂTORUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după marile sărbători religioase, a doua zi să fie pomenit personajul care se leagă cel mai mult de praznicul respectiv. Ioan Botezătorul este cel care face legătura dintre Vechiul și Noul Testament, punând în lumină unitatea structurală a Cuvântului lui Dumnezeu. Biserica îl consideră ca cel mai mare dintre sfinți, imediat
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]