11,981 matches
-
adunare în linie pe un rând; formații de adunare în linie pe două rânduri; formațiile de deplasare în coloană câte unul și câte doi. Alinierea în linie. Pozițiile drepți și pe loc repaus. Întoarceri prin săritură, la stânga și la dreapta. Pornire cu mers pe loc și oprire (pornire și oprire din mers). Trecerea din linie pe un rând în formațiile de lucru semicerc și cerc, trecerea din coloană câte unul în formațiile de semicerc și cerc. 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de adunare în linie pe două rânduri; formațiile de deplasare în coloană câte unul și câte doi. Alinierea în linie. Pozițiile drepți și pe loc repaus. Întoarceri prin săritură, la stânga și la dreapta. Pornire cu mers pe loc și oprire (pornire și oprire din mers). Trecerea din linie pe un rând în formațiile de lucru semicerc și cerc, trecerea din coloană câte unul în formațiile de semicerc și cerc. 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile: stând depărtat, pe genunchi, șezând, culcat. Mișcări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
adunare în linie pe două rânduri (formație de adunare în semicerc). Alinierea în linie (alinierea în adâncime). Pozițiile drepți și pe loc repaus (pozițiile stând, stând depărtat, pe genunchi, șezând și culcat). Întoarceri la stânga și la dreapta (întoarcere la stânga împrejur). Pornire și oprire din mers (pornire și oprire din mers în doi timpi, formarea și strângerea coloanei de gimnastică). 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile de bază și derivate. Mișcări de prelucrare analitică a aparatului locomotor; mișcări compensatorii și preventive instalării viciilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rânduri (formație de adunare în semicerc). Alinierea în linie (alinierea în adâncime). Pozițiile drepți și pe loc repaus (pozițiile stând, stând depărtat, pe genunchi, șezând și culcat). Întoarceri la stânga și la dreapta (întoarcere la stânga împrejur). Pornire și oprire din mers (pornire și oprire din mers în doi timpi, formarea și strângerea coloanei de gimnastică). 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile de bază și derivate. Mișcări de prelucrare analitică a aparatului locomotor; mișcări compensatorii și preventive instalării viciilor de atitudine corporală. Complexe de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Elemente de organizare a activităților practice sportive Formații de adunare (în linie pe unul și pe două rânduri). Alinierea în linie și în adâncime. Pozițiile drepți și pe loc repaus; poziția depărtat - repaus. Întoarceri la stânga și la dreapta; la stânga împrejur. Pornire și oprire din mers în doi timpi. Formarea și strângerea coloanei de gimnastică. 2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. Pozițiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, șezând, culcat. Mișcări specifice segmentelor corpului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sex ale elevilor 4. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale CONȚINUTURI I. CAPACITATEA DE ORGANIZARE formații de adunare, în linie pe unul și două rânduri; pozițiile: drepți, pe loc repaus; alinierea în linie și în coloană; întoarceri de pe loc; pornirea și oprirea din mers; formarea și strângerea coloanei de gimnastică. treceri dintr-o formație în alta. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrare analitică a aparatului locomotor; mobilitate articulară; reflexul de postură; prevenirea instalării atitudinilor deficiente; educarea actului respirator. III. CALITĂȚI MOTRICE
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în adâncime; pasarea mingii din lateral, oblic, înainte și înapoi; prinderea mingii venite din lateral și din urmă; dribling simplu și multiplu; aruncarea la poartă din alergare cu pas adăugat. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasarea; opriri, porniri, întoarceri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; repunerea mingii în joc de către portar. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. Joc de handbal bilateral
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pasa din alergare; prinderea mingii venite din urmă; dribling multiplu cu mâna stângă și mâna dreaptă; aruncare la poartă din alergare cu pas încrucișat; aruncare la poartă din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasările specifice în poziție fundamentală; opriri, porniri, întoarceri; blocarea mingiilor aruncate spre poartă. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul față de apărătorul care se repliază; depășirea; așezarea în atac în sistemul fără jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului fără minge; marcajul adversarului cu mingea; intercepția
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conform particularităților de vârstă și de sex ale elevilor 4. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale CONȚINUTURI I. CAPACITATEA DE ORGANIZARE: formații de adunare, rupere de rânduri și regrupări în diferite formații; deplasări în diferite formații urmate de opriri, porniri, ocoliri, șerpuiri. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ: prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; corectarea atitudinilor deficitare și a deficiențelor fizice; respirație în diferite tipuri de efort; solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite. III
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
degetele de la mâini (de exemplu, un prim contact similar poate fi obținut bătând ritmul cu degetul pe un obiect oarecare, pe masă, pe dulap; copiii pot răspunde Într-un fel sau altul la aceste bătăi, care pot constitui punctul de pornire la o comunicare rudimentară). Multe jocuri se desfășoară pe bază de imitație. Se stabilește un model de interacțiune Între profesor și copil: adultul conduce, modelează, Încurajează interacțiunea, iar copilul răspunde prin imitare și supunere. Jocurile didactice implică respectarea unor reguli
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
tuturor) avea încă destulă forță. Cu toate acestea, importante părți din carte sunt adevărate pledoarii împotriva dominației rațiunii, în favoarea emoției: Când datoria și inima intrau în conflict, prea rar i-a fost dat celei dintâi să învingă (...), să acționez împotriva pornirii mele mi-a fost întotdeauna cu neputință. Oricine ar porunci: oamenii, datoria sau însăși necesitatea, dacă inima mea tace, voința mea rămâne surdă și nu sunt în stare să mă supun." Ca întreaga sa epocă, era obsedat de ideea de
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
sale, o atare sincronie își asimilează un element mecanic, naturalizându-l: mașina de scris. Conștient de imposibilitatea unei astfel de coordonări monstruoase, prozatorul se joacă afișând, în alt loc, decalajele fatale, dar necesare, desincronizările între faptul brut ca punct de pornire și dezvoltarea lui literară. De pildă, Gând de miercuri face ritmic naveta între ceea ce se consemnează conștiincios la rubrica intitulată (cu ironie subțire) Fapte și ceea ce se naște prin elaborarea în discurs, numită școlărește Dezvoltare - adică o serie de continuări
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
poetice care explorează arhaicitatea „dinspre modern” (Gh. Grigurcu). Critici dintre cei mai avizați au sesizat permanenta tensiune dintre universul de sensibilitate al poetei și aparentul echilibru al versurilor ei, în care structuri formale solide reprimă, într-o oarecare măsură, energia pornirilor telurice și intensitatea trăirilor emotive: „Perfecțiunea clasică a formei [...] este un fel de chenar impus mocnitelor zbateri ale subiectivității profunde” (Ion Pop). Poezia scrisă de B. rămâne, în esență, una a materialității apăsătoare, de neînvins, chiar dacă „prin intensitatea cvasimorbidă a
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Jurnal literar”), „Basarabia literară”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Bacăul” (unde redactează în 1942-1943 rubrica „Însemnări”) ș.a. Primul volum de versuri al lui Ș., Trecere prin alba poartă, apărut în 1938, vestea un poet vitalist, al extazului solar. Într-un Cântec de pornire la drum autorul se recomandă: „Mai plin de soare necunoscut și cald ca o primăvară, / Când mustește viața în suflet și-n pământ [...] Mi-am îmbrăcat gândul în azur și muselină / Și mi-am scăldat condeiu-n boare cristalină”. „Setea de
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
sublim și aspru, măreț fabulos, dotat cu instituții geto-scitice, formulate pe cale imaginativă. Ca și Chateaubriand, Sadoveanu creează întâi un Univers pentru a-și așeza făpturile sale, care nu sunt însă mișcate ca la romanticul francez de melancolii stilizate, ci de porniri instinctive, tăcute și rituale. Goticul, muzicalul lipsesc din opera sa, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel mai larg asiatic, scitic (fără înnegurări slave), revărsat într-o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
rău: „Văzu trei domnișoare / ce vreascuri-brațe aveau / ouă de papagali / năsucurile lor cloceau // Mulțumit de așa înzestrări ale naturii / le luă sub braț / pentru câteva schițe viitoare”. Între real și livresc, viață și visare, mereu în răspăr cu sentimentalismul și pornirile nostalgice, S. reușește îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune tenta insolită. SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
unor personalități cunoscute de aproape - bunicul său, generalul medic Zaharia Petrescu, omul politic Constantin Nacu, generalul Constantin Iarca, C. I. Istrati ș.a. - ori ale unor figuri pitorești. S. este un portretist remarcabil care, dacă nu poate să își controleze întotdeauna pornirile subiective, reușește aproape de fiecare dată să afle formulări adecvate, pline de înțelegere, pentru a defini oamenii, reînsuflețiți pentru o clipă prin darul evocării. Locurile prin care destinul i-a purtat pașii sunt „desenate” cu finețe, precizie și culoare; la fel
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
precum și puterile străine care încercau să se amestece în afacerile interne ale Principatelor Unite. Orășanu avea de acum un stil; modelul său este, în parte, Pierre-Jean de Béranger, din care traduce, dar se inspiră și din tradiția satirică autohtonă. O pornire către violența de limbaj există în proza și versurile din S., deși nu cu amploarea din scrisul său de mai târziu. După doar patru numere gazeta va fi suspendată de autorități. R. Z.
SPIRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289835_a_291164]
-
schimbarea firii prin răsturnarea Supra-Eului, cu consecințele negative, la care făceam referire asupra individului. Caracteristicile conștiinței pervertite Așa cum există ceva În mine care mă Îndeamnă să fac Binele și să evit Răul, În mod egal trebuie să existe și o pornire care să mă abată către Rău, Împiedicându-mă să fac Binele. A face Binele este conform cu normele morale. Este o afirmare În intenție și În acțiune a virtuților. A face Rău este contrar principiilor morale. Răul neagă valorile și pervertește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a contradicției sau a conflictului dintre lume și spirit. 23 FORȚA SUFLETEASCĂ (VOINȚA ȘI PUTEREAĂ Cadru tematic Orice act uman afirmă o potențialitate. El are o origine, o sursă din care provine și se dezvoltă. Mișcarea este dată de o pornire interioară. Actele noastre au la baza lor o forță care le mobilizează, le pune În acțiune. Această potențialitate care ne dinamizează este forța sufletească. Forța sufletească este o virtualitate a persoanei umane, care pune În mișcare viața psihică, ființa mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracterizează prin iubire și deschidere sufletească. Ajutorul nu este numai o Întâlnire, ci și o intimitate, cu un caracter reparator și de restaurare a unor situații frustrante, castratoare. Cel care oferă o face și dintr-o datorie morală, ca o pornire proprie, dar și ca o atitudine, rezultat al educației sale. Nu putem lăsa În voia soartei semenul nefericit. Fericirea mea depinde de fericirea celorlalți. Nu pot trăi dacă ceilalți sunt nefericiți. Suferința lumii trece și prin inima celor care nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei. Să insistăm asupra idealurilor. Orice ideal urmărește realizarea perfectă a unor aspirații individuale care să satisfacă plenar exigențele cele mai Înalte ale persoanei. În componența idealurilor vom distinge, prin urmare, câteva elemente fundamentale ale individului: elemente de ordin rațional, porniri afective și norme sau virtuți morale. Ele sunt prezente În orice ideal. Acesta este Însă aspectul teoretic. Din punct de vedere practic, idealurile, ca forme de Împlinire de sine și de realizare a propriei sale vieți, vor depinde de natura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
27. Știința medicinei - staționarătc "Știința medicinei - staționară" La o vreme când toate celelalte științe și arte au Înregistrat progrese majore, este de-a dreptul trist să constați că medicina singură a rămas În urmă, că cercetătorii săi - refractari la orice pornire de a studia natura, proprietățile curative și modalitățile de folosire corectă a diferitelor substanțe medicinale - Își Închipuie că este de datoria lor să dea uitării plantele comune, dar totuși eficiente, ca pe niște lucruri pe care providența le-a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile în latura lor jucăușă. Nu convinge însă ca, așa-zicând, istoric literar. E copleșit îndată de emoție când se întoarce cu gândul la „epoca de aur” a Junimii, care a impus în cultura română „o nouă
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
ne-a îngrozit prin dimensiunile ce ni s-au părut nesfârșite. [...] Poate că dacă vorbim despre ultimele noastre o sută de generații și vedem cât de adânc pătrund acestea în timp, «distanțele incomensurabile» devin mai ușor de cuprins”. Punctul de pornire este deci căderea Babilonului, sensul evoluării narative fiind dinspre trecut către prezent. Uzând de un bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]