9,282 matches
-
patrulea grad inclusiv, legiuitorul a prevăzut o excepție prin dispozițiile art.6, alin.2 C.fam conform căruia: "Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea, poate fi încuviințată de Prefectura municipiului București sau de prefectura județului în cuprinsul căruia cel care are această încuviințare își are domiciliul". Rudenia constituie un impediment la căsătorie, indiferent dacă este din căsătorie sau din afara acesteia. c. Adopția Art.7 C.fam. prevede că : "Este oprită căsătoria între: > cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la art.1 din ordonanță, a căror părinți sunt decedați, necunoscuți sau oricare altă situație care duce la instituirea tutelei, ori minori deficienți a căror dezvoltare fizică, morală este primejduită în familie, încât competența aparține comisiei pentru ocrotirea minorilor sau prefecturii județului, respectiv municipiului București, prin organele de asistență socială, iar dacă măsurile se referă la copiii aflați în alte situații, competența aparține instanței de judecată. În momentul în care reîncredințarea se face unei terțe persoane sau instituții de ocrotire, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă, pentru cojocărie, pielărie și îmbrăcăminte; pentru lucrul manual în școli, pentru olărie și stupărie; lucrări în lemn, artă națională, broderii - oferite de Ministerul de industrie și comerț, de sindicate și prefectură, de unii industriași ori mari proprietari de pământ ca Sybille și Nicu Cristoveloni. Din comisia de organizare a expoziției au făcut parte: Eleonora Fotino, S. Belloescu, G. Tutoveanu, N. Cădere, N. Theodorescu. În ziar au publicat I.G. Ciorescu - Bogdana, C.V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sinceri ai cerințelor populare strigă m: să se deschidă porțile tuturor bastiliilor românești, amnistie pentru antifasciști!” Ziarul Păreri reapare în septembrie 1944, ca tribună de luptă democrată și de apărare a drepturilor cetățenești, autorizat cu nr. 1/1944 de către onor prefectura județului Tutova, proprietar și redactor, M. Negreanu, redacția și administrația în strada Al. Vlahuță nr. 15 Bârlad, cu apariție zilnică până la nr. din 18 noiembrie 1944, când este program at să apară săptămânal, iar de la 23 august 1945, când... „se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
local. Mai târziu, ziarul protestează pentru confiscarea numărului său din 6 aprilie 1908, când prefectu l Grigore Vasiliu a dat ordin primarilor și notarilor de a opri d ifuzarea la abonați a numărului 17 și înapoierea lui, împachetat, l a prefectură. La 15 iunie 1908 ziarul Zorile se autosuspendă, activitatea lui fiind apreciată ca îndeplinită. Girant responsabil - G. I. Scânteie * În autobiografia profesorului G. D. Neștian, șlefuită de fostul său elev Gheorghe Ivănescu, rezultă că încă din timpul studenției devenise prieten
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova. Constantin Velisari Subșef de secție în Administrația Financiară Tutova. 291 Calendarul Tutovei Calendarul Tutovei pe anul 1920, editor Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și plecau într‐una, toate încărcate de materiale peste care stătea ghemui tă și cocoțată o 292 lume întreagă care cuprinsă de groază și deznăd ejde nu știa de unde vine și unde se duce...” - măcina amintirile refugiului V.C. Nicolau, directorul Prefecturii Tutova... M. Lupescu, directorul orfelinatului de la Zorleni, în al său „Din vremuri grele”, arăta „îngrămădeala” în care au trăit orfanii din septembrie 1916 și până în mai 1917: „orfanii așezându‐se într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C.I., Panaitatu Gh., N. Dragomir, Haim David - Bârlad. * România administrativă România Administrativă, revistă pentru buna înd rumare profesională și apărarea intereselor funcționarilor administrativi, apare cu nr. 1‐2 la 1‐15 septembrie 1919, bilunară, sub direcțiunea dlui V.C. Nicolau, directorul prefecturii Tutova. România administrativă Apare la Bârlad în perioada 1919 - 1941. Rostul revistei: „să fie organul de bună îndrumare profesională a tuturor funcționarilor administrativi”, să îmbrățișeze „cu căldură” toate chestiunile privitoare la 420 administrație, lăsând libere orice discuțiuni c are ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lumină Revistă editată de „Spiritismul” și difuzată prin căsuța poștală nr. 10 la Post‐restant - Bârlad în ianuarie 1912. Este, curios lucru, antemergătoarea finanțatoarei sale se numea - revista Spiritismul apărută la 15 octombrie 1914 și condusă de V.C. Nicolau, directorul prefecturii Tutova, na șul la amândouă. * Sclipiri de stele Sclipiri de stele este titlul revistei Școlii cu clasele I-VIII Bădeana, comuna Tutova, care are ca redactor responsabil pe Prisecaru Mihai, coordonator dar și tehnoredactor pe Adina Stratulat și Corneliu Florența
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dragoste ca a mea pentru Bârlad și oamenii săi, va consimți să‐ și pună calitatea de investitor alături de eforturile subsemnatului pentru o nouă, nece sară și meritată reeditare... Oare ce ar zice, în acest sens, Primăria Bârlad, Consiliul Local ori Prefectura județului Vaslui ? Cele de mai sus le scriam în ediția trecută a c ărții - 2004. Astăzi, după cum se vede, nu s‐a ivit nici un sponsor, iar încrederea în Primăria Bârlad a rămas în faza d e speranță. Cererea cititorilor însă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stilizat) și pe ecran apare chipul familiar al profesorului Dumitru V. Marin, coordonatorul activității studioului, care rostește câteva fraze inaugurale și adresează telespectatorilor vasluieni tradiționale urări de Crăciun. Emoția se simte și se transmite. "Crainica" Matieș Carmen citește textul deciziei Prefecturii județene de înființare a Studioului de televiziune Vaslui, unul din puținele similare din țară. Ni se adresează apoi un alt întemeietor și sufletist, ing. Valeriu Aniței, directorul ITA Vaslui, fără aportul tehnic al căruia inițiativa - oricât de generoasă n-ar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că cea mai bună filmare am făcut-o înregistrând un concert simfonic (la Huși) - apreciat și de un "adversar", Emil Pascal, dar nici să-l "iau" pe Prefectul Districtului Tourraine (vorbind în limba franceză), care m-a primit la sediul Prefecturii din Tours (1999) nu a fost simplu și nici la îndemână. Cel mai cooperant președinte de stat a fost Mircea Snegur, pe care l-am intervievat la Vaslui (de 2 ori), la Sculeni (cu ocazia întâlnirii cu Ion Iliescu) la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2003, cu primarul orașului înfrăț it cu Bârladul, Selciukglu, cu ocazia semnării documentelor de înfrățire de către Primari (Ion Juverdeanu de la noi) și turcul care, neștiind nici o altă limbă decât turca, am avut interpretă. Nu a fost ușor deloc nici la Prefectura TOURS, în 1999, când, împreună cu un grup de săteni din Miclești, am fost în schimb de experiență la Neuille Pont Pierre. în ziarul La nouvelle Republique, vendredi 20 aôut 1999, nr. 16.667 se consemnează că "le tout etant filmé
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lua acasă ! Proști cu diplomă, repetenți, chiulangii, hoți și alte specimene își găsesc de treabă spre miezul nopții la intersecții de străzi... Tineri 212 fără educație au cele mai bizare comportări sau expresii în prezența iubitelor sau însoțitoarelor lor, în fața prefecturii sau a poliției județului spre a "demonstra" ce curajoși sunt ei ! Strada Kogălniceanu a devenit așa de poluată fonic încât între anumite ore e de ocolit ... Urmează întrebări: Poliția ce face, poliția comunitară ce face, părinții, ceilalț i cetățeni ... dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și aniversarea Unirei tuturor Românilor (1859 și 1918) și Proclamarea Regatului (1881) [și la]... Aniversarea zilei Eroilor morți pentru Patrie (Înălțarea Domnului) (s.n. C.M.)"178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai ferme, sfidând logica minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24 Ianuarie se va serbători anul acesta în ziua de 10 Mai"179 (sic!). Cumulul omagial atribuit zilei de 10 Mai deși în același an se serbase deja, separat, și ziua de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1896; fondul Inspectoratului Școlar Regional Iași, dos. 4/1919, dos. 13/1921, dos. 4/1919, dos. 3/1919, dos. 1/1919, vol. I-III; fond Școala tehnică profesională de fete nr. 2, Iași, "Sf. Sava" (1879-1950), dos. 36/1939; fond Prefectura Iași, dos. 62/1946; fond "Școala Generală de 8 ani Șcheia", dos. 531/1958-1959; Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, dos. 578/1937; fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Andi Mihalache, op. cit., pp. 167-168. Iorga era, de altfel, un reprezentant de frunte al "Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor" care se identificase, chiar de la început (1891), cu aniversarea insistentă a datei de 24 ianuarie 1859. 177 În 1939, prefectura Iașului încă organiza obișnuitul Te-Deum la catedrala Mitropoliei, invitând toate oficialitățile orașului, inclusiv directorii de școli, să asiste la acest serviciu religios "cu ocaziunea aniversării Unirii Tuturor Românilor" (DJANI, fond Școala tehnică profesională de fete nr. 2, Iași, "Sf. Sava
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ultima dată când s-a făcut asocierea unirii cu ziua monarhiei a fost în 1946, când se vorbea despre "sărbătorirea zilei de 10 Mai ziua Unirei, contopită cu 9 Mai ziua Victoriei", poporul fiind "recunoscător pentru câștigarea Ardealului" (DJANI, fond Prefectura Iași, dos. 62/1946, f. 66). 182 La un deceniu de la Marea Unire, dascălii atât de atenți la celebrările de peste an preconizau doar o simplă aniversare a zilei de 24 ianuarie ca zi națională a unirii "tuturor românilor" (vezi "Calendarul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
împăratului. Viața lui este grea în timp de război, splendidă în timp de pace. Răsplata celui care și-a dedicat întreaga sa existență, să împlinească lucruri mărețe este: primirea unui principat, numirea de prieten al împăratului, de a obține o prefectură pe lângă cei supuși și de a mijloci, atunci când poate, pentru prietenii săi care sunt în afara acestor situații. 3.2.3. Ioan Crisostom, episcop de Constantinopol Sfântul episcop Ioan Crisostomul (354-407), pentru a demonstra cât este de trebuincios creștinului să fie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de urgență dintr-o garnizoană din Dobrogea și numit șeful guvernului. De asemenea, la Interne a fost pus cel mai credincios lacheu al său, generalul Gabriel Marinescu, care, între altele, beneficiase de funcții importante făcute cadou de suveran - șef al Prefecturi Poliției Capitalei sau subsecretar de stat de la Ministerul de Interne. Acțiunea de reprimare a legionarilor s-a executat la scară națională imediat după asasinarea lui Armand Călinescu. Coordonarea ei a fost dată noului ministru de Interne, generalul Gabriel Marinescu, numit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Carol a insistat să li se încredințeze ministerele considerate „inofensive”, iar liberalilor ministerele economice. Discuții ceva mai aprinse s-au purtat pentru posturile „cheie” din ministere, recte pe subsecretariate de stat și pe direcțiile generale din Ministerul de Interne și Prefectura Capitalei, pe care Antonescu dorea să le încredințeze unor apropiați ai săi, în timp ce Carol obstrucționa numirile propuse de general la Ministerul Apărării Naționale. Compromisul între cei doi viza ca, în schimbul puterii, generalul să garanteze tronul și siguranța regelui. Antonescu a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
120) și Consiliul Superior Economic (Decretul-lege nr. 3 121). Totodată, a fost emis un Decret-lege (nr. 3 122) pentru supravegherea și apărarea economiei naționale. Conform Decretului-lege nr. 3 219 din 21 septembrie 1940, au fost desființate rezidențele regale și reorganizate prefecturile de județ. Respectiva normă preciza că ținutul, ca structură administrativă înființat prin legea administrativă din 14 august 1938, este desființat (art. 1). Județele redevin circumscripții teritoriale cu personalitate juridică, iar prefectul este reprezentantul guvernului în județ (art. 2); el poate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
numit, înlocuit și revocat prin decret (art. 3) Concomitent, Decretul-lege desființează și funcția de rezident regal ale cărui atribuții trec asupra ministrului Afacerilor Interne (art. 9). Prefectul este ajutat de un subprefect, cu atribuții precise, și de un consiliu de prefectură, ca organ consultativ, compus din medicul primar uman al județului, medicul primar veterinar al județului, administratorul financiar, inginerul șef al județului, avocatul județului, revizorul școlar șef al județului, directorul serviciului agricol al județului, șeful parchetului tribunalului local, inspectorii locali ai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestui departament s-a produs o serie întreagă de schimbări: colonelul Cameniță, fost prefect de Argeș, numit de Antonescu director general al polițiilor, este obligat după două săptămâni să-și dea demisia, iar în locul său este numit legionarul Al. Ghika; Prefectura Poliției Capitalei, la conducerea căreia se succedaseră generalii Rodrig Modreanu și Constantin Dona, a fost încredințată colonelului în rezervă Ștefan Zăvoianu, legionar notoriu, care a transformat această structură a Internelor în fieful Legiunii. Aceste schimbări de personal, efectuate la nivelul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Secția a II-a din Marele Stat Major. Serviciul de Poliție al Legației Germane, condus până la rebeliune (21 ianuarie) de Standartenfuhrer-ul și Kriminalratul S.S. colonel Peter Kurt Geissler, colabora foarte puțin cu Siguranța Generală (serviciul informativ al Poliției) și cu Prefectura Poliției Capitalei, având foarte puține legături, doar „trei contacte cu S.S.I.”. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, ca urmare a implicării sale prea evidentă în această mișcare și care ar fi periclitat la acel moment calculele lui Hitler în România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]