27,702 matches
-
Elevii trebuie dirijați să exploreze și să destructureze ei înșiși acest tip de prejudecăți și norme de grup, în locul cărora să dezvolte altele, mai realiste și mai funcționale. II.1. Aplicații practice potrivite intervențiilor de consiliere de grup Este de preferat ca activitățile de grup să înceapă cu un exercițiu de deschidere a ședinței de consiliere (« spargerea gheții ») care au rolul de a dinamiza majoritatea participanților. Să facem cunoștință! Un exercițiu simplu și rapid este următorul: elevilor li se cere să
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
stereotipurilor legate de statut, prestigiu sau viziunile nerealiste legate de câștigul sau comoditatea asociată unui anumit tip de ocupație sau altuia. Exercițiile referitoare la lumea profesiilor și a carierei trebuie combinate și alternate cu cele de autocunoaștere. Unii profesioniști pot prefera organizarea modulară a activităților, începând cu o expunere generală a conceptelor cheie - profesie, carieră, învățare pe parcursul vieții, specializare, după care trec la cele care vizează autocunoașterea și dezvoltarea personală. Exercițiile de autoexplorare pot fi realizate cu ajutorul unor fișe, ușor de
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
și este recomandat pentru activitățile inițiale, de explorare a intereselor educaționale și de carieră. Este realizat individual, apoi continuat prin activități în grupuri de elev. La început se completează o fișă de lucru, după care elevii discută în grupuri de preferat mici, alegerile făcute. Profesorul /consilierul trebuie să explice termenul de aptitudine, exemplificând fiecare categorie în parte. Un tip de exercițiu popular în rândul consilierilor și al elevilor este „Reuniunea de clasă”, prezentat mai jos. Acesta poate fi implementat, cu rezultate
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
testare a aptitudinilor, de la cele măsurând abilitatea eductivă (reprezintă abilitatea de a discerne reguli și relații între obiecte, de a separa semnificația de confuzie) la baterii complexe care acoperă o arie diversificată de abilități specifice. În practica de cabinet, consilierii preferă de multe ori să administreze măsuri de autoraportare a abiliăților, deoarece oferă informații mai diversificate asupra tipului de aptitudini pe care elevul se simte mai stăpân și se evită în mai mare măsură efectul nedorit al testelor de nivel cognitiv
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
special pentru elevii din medii rurale, cu venituri scăzute, motiv pentru care trebuie identificate potențialele zone din structura personalități sesibile la acest aspect. Pe piața instrumentelor psihologice există numeroase chestionare și inventare de personalitate. În proiectul “Pasul cel mare” am preferat selectarea unui instrument după modelul în cinci factori Big Five (DECAS), teoria cea mai răspândită și validată științific, care măsoară cinci dimensiuni de personalitate: deschiderea, extraversiunea, conștiinciozitatea, agreabilitatea și stabilitatea emoțională. Interesele, stilul de muncă preferat, care împreună cu personalitatea, prezic
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
se țină cont de sublinierea aspectului neutralității evaluărilor - de exemplu, preferința pentru o muncă concretă, decât pentru o muncă mai abstractă, cu ajutorul ideilor, nu implică superioritatea sau inferioritatea persoanei evaluate față de altele. Indivizii, societatea sau anumite categorii socio-profesionale tind să prefere sau să devalorizeze anumite ocupații sau categorii de ocupații, tendință - care este plauzibil să apară și în cazul persoanei consilierului și este de preferat să nu se manifeste în relația sa cu beneficiarii. Reguli practice de Evaluarea psihologică în vederea orientării
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
implică superioritatea sau inferioritatea persoanei evaluate față de altele. Indivizii, societatea sau anumite categorii socio-profesionale tind să prefere sau să devalorizeze anumite ocupații sau categorii de ocupații, tendință - care este plauzibil să apară și în cazul persoanei consilierului și este de preferat să nu se manifeste în relația sa cu beneficiarii. Reguli practice de Evaluarea psihologică în vederea orientării profesionale a elevilor Consilierul trebuie să aibă permanent în minte pe durata evaluării și orientării că scopul fundamental este oferirea către client/ beneficiar a
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
am simțit că am încă totul! Vreau să ofer, nu să dispar insignifiant cu tot potul! Te(oretic)...vreau! E clar că sunt alături de tine Și vreau cu siguranță să rămânem doi. Ar urma un "dar" iar așa nu ține! Prefer să îmi spui ce e mai bine pentru noi... Îndepărtat Rece se simte de când ai plecat... Singurătatea cea mult prea greu de suportat! Cu sufletul strâns și capul plecat Am părăsit locul tăcut unde-ai înoptat. Și mă strigai prin
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
interese, "a găsit pacea uitării de sine", în calitate de "paladin neînfricat în bătălii pentru visurile și interesele semenilor". Mandarinul e capabil a-și distila "veninul psihic" pentru a-l preface în medicament nu doar pentru sine, ci și pentru alții. El preferă înfrîngerea ca o premisă a victoriei, întrucît deceniile sînt simple clipe în rotația universală: "Mandarinul se teme de-abia a doua zi după victorie. El este nebiruit și rareori are victorii, fiindcă țelurile lui sînt prea înalte". Se ajunge astfel
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
Șerban Foarță Dragă Ioana, prefer acest nepretențios antet oricărei alte forme/formule incipiente, întrucât rândurile ce urmează nu sunt un studiu critic (și, prin urmare, tehnic), ci, numai, o scrisoare deschisă către tine, - deschisă către tine! Cum îți făgăduiam acum patru-cinci zile, primind (și doar
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
că femeile pot să își permită luxul maternității, la orice vârstă, antrenează pierderi colaterale care nu sunt de ignorat. Domnia lui "cu orice preț" ne transformă în ființe febrile și grăbite. Cât despre sexualitate, lucrurile par încă și mai dificile. Preferăm varianta romantică în care, atunci când era vorba despre dragoste, viața sexuală și sentimentul țineau balanța în echilibru. Acum folosim acest romantism pe post de scuză, evitând să privim mai îndeaproape o realitate ce nu mai are nimic de a face
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
fiecare om este victima adevărurilor pe care a apucat să le știe este de o valabilitate dureroasă, cu deosebirea că la noi vorba lui Camus se adeverește indirect în comportamentul nostru: fiindcă nu mai vrem să tragem consecințele nici unui adevăr, preferăm să le ocolim pe toate. Un intelectual căruia cunoștințele comode îi repugnă în întregime este Ion Papuc. Dintre colaboratorii Convorbirilor literare, nici un alt autor nu sare în ochi printr-o mai personală, ba chiar de-a dreptul bizară alură a
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
arate, făcându-l să cunoască de două ori închisorile timpului. Prima oară, condamnarea i-a fost prilejuită de filipicele adresate prințului Nicolae, personaj ce nu se bucura, de altfel, de mare stimă în ochii celor ce-l cunoșteau, dar, prudenți, preferau să-și păstreze opiniile pentru ei sau apropiații lor. Mircea Damian a socotit că altfel trebuia el să procedeze. Și, la 14 iunie 1929, a adresat, în publicația "Cronica politică și parlamentară", o lungă "Scrisoare deschisă către A. S. R. Principele
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
imediat următor, după 6 septembrie, să-l terfelească cu aceeași nemaipomenită lipsă de rușine." Domnule General, Printre capetele de acuzare ce ni se aduc nouă celor de la ziarul "București" este și acela că suntem democrați. Recunosc că suntem democrați. Am preferat să rămânem ceea ce am fost totdeauna, decât să devenim lichele lăudând cu "convingere" toate regimurile ce s-au perindat la cârma țării de la 1938 încoace și atacându-le pe măsură ce se prăbușeau. [...] în legătură cu cele de mai sus, adaog că rezerva ce
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
slugarnic cutare victorie, așa cum nu putem striga în fiecare zi la gazetă sau la colț de stradă că suntem naționaliști, iar ceilalți, cei care nu strigă, sunt trădători. Avem, pe de altă parte, convingerea că un popor ca poporul german preferă o atitudine cinstită și leală uneia slugarnice și gălăgioase, cum o manifestă o parte din presa noastră. Prin urmare, toată admirația pentru germani și pentru politica lor, dar vrem s-o manifestăm în așa fel, încât s-o împăcăm cu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
își asuma un rol de avangardă culturală, iar opozanții erau trimiși automat în categoria culpabilă a retrograzilor și reacționarilor. Pe urmele studiilor de gen ale lui Lucian Boia și în contradans alternativ cu acelea ale Katherinei Verdery, O istorie "glorioasă" preferă fățiș abordarea mentalitară a chestiunilor legate de mitologia regimului comunist. Disputele, pretextele și efigiile tutelare autohtoniste sunt puse precis în cadrul triumfalist al perioadei, iar criteriile selecției afișate în toată splendoarea lor doctrinară. Opțiune analitică perfect justificată și admirabil dusă la
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
în zona celei din urmă. Face abstracție de rețetă clasicității, fie și ŕ la page, de care dispune, de eleganță prețioasă, cu tangente parnasiene, a detașării ce-i stă la îndemînă, spre a se comportă precum un observator, un explorator. Preferă a pune în paranteză armonia elaborată a unui univers decantat spre a urmări ce se petrece înaintea "înghețării sufletului" în perfecțiunea formei. Adoptînd o postură modestă (ca si cum ar schimba un veșmînt de gală cu o haină de lucru), se apleacă
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
minimalism în Concise Oxford Dictionary, minimalista, minimalismo, minimalistico în Zingarelli etc.). Pornind de la curentul artei minimale sau a minimalismului (afirmat în anii '60 și ai cărui adepți sînt minimaliștii) - termenul se folosește, prin analogie, pentru tot ce renunță la ornamental, preferă simplitatea, mijloacele reduse etc. Termenul este extrem de mult folosit astăzi, în domenii diverse: arte plastice, arte decorative, cinematografie, literatură: "design minimalist la comandă - tendințe în amenajarea interioară" (misiuneacasa.ro); "amenajare în stil minimalist" (121.ro); "Literatura minimalistă - Votați literatura tânără
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
agresivității realității, a captat contextul, l-a sustras poeziei și l-a dirijat spre epic, păstrând o minimă puritate generică, proprie unui modernism esențial. De aceea, poate, Ana Blandiana n-a mers în poezie spre o poetică a prozaicului. A preferat, pentru o altă epocă, să dea o extensie poetică prozei. A procedat așa, urmând tradiția unor poeți însemnați, ca Al. Philippide, Emil Botta, A. E. Baconsky, și ei ajunși, dinspre poezie spre proză. Spre proza - îndeosebi - fantastică. Ficțiunea devine la
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
și "africană", deosebirile provenind "din cauze intime, profunde, sunt determinate de structuri fundamentale psiho-sociale, etnice, de civilizație, de cultură, de vechi tradiții și mentalități". Opinia lui Constantin Carbarău, pe deplin justificată, este că determinările literaturii negro-africane (termen pe care îl preferă), nu trebuie căutate în literatura exotică sau în cea colonială, ci în creațiile originale ale scriitorilor autohtoni din diverse țări ale continentului, fie scrise în limbile franceză și engleză, în epoca modernă, încă din primele decenii ale secolului al XX
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
bunătate în înțelegerea oamenilor, se grăbesc să acuze fulminant diverse persoane, bazându-se pe zvonuri, pe informații inventate sau pe informații reale folosite tendențios. Altă problemă o constituie alegerea celor care urmează să fie puși la zid. De obicei sunt preferați oamenii de valoare, care nu pot fi întrecuți într-o competiție cinstită, sau pur și simplu personalitățile care se bucură de o anumită vizibilitate. Marii vinovați, ascunși în mediocritatea lor profesională ca racii în mâl, scapă mereu de biciul pedepsitor
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
pline de afecțiune și proteguitoare față de copii), iar Andrei Terian îl plasa alături de Oscar Wilde (pe linia estetismului și a hedonismului), ignorată fiind orice influență (sau afinitate) din Knut Hamsun, deși, într-o mărturisire a lui Eugen Ionescu, printre autorii preferați de Fântâneru, alături de Dostoievski, Gide, Hardy și Mann, se număra și Hamsun. Dincolo de conjuncturile biografice în mare măsură asemănătoare - mai puțin admirația pentru regimul nazist în cazul scriitorului român - și cele două romane se pretează unei lecturi în oglindă, fiind
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
fi putut să "beneficieze" de un tratament analog dacă autorul nu ar fi intervenit prompt și decisiv: "textul de față, datând din 1988, era destinat a fi postum. Cum însă ipoteza respectivă ar putea să nu fie prea departe, am preferat să fac eu corecturile" (idem). Pascal Bentoiu reorganizează în spiritul libertății ceea ce destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Capitolele cărții sunt mărturisiri (în care) - mai presus de preocupări artistice sau documentare - țipă dorința compozitorului de a lăsa un semn
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
un fenomen care a căpătat proporții de masă, care "răscolește și aruncă în febră globul întreg", cel al turismului. Homo viator se impune acum ca un personaj de prim plan. Oare de ce? Care e mecanismul sufletesc ce ne face să preferăm "iureșul diabolic" al călătoriilor "idilicei vacanțe de altădată"? La o privire superficială, s-ar părea că ar fi dorința de cunoaștere. Reală, desigur, această dorință e însă brutal contrariată de viteza producătoare de convenționalism a trecerii grupurilor de turiști prin fața
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
nemții îl numesc der Alleszerbilder (atoatedistrugătorul). Se înțelege, e vorba de Kant. În schimb, dacă citim eseul domnului Vâlcu, ceea ce sare în ochi nu este atît epigonismul lui Humboldt, cît mai curînd ingratitudinea memoriei noastre culturale, o memorie care îi preferă pe unii și îi uită pe alții, după motive care deseori nu au de-a face cu valoarea gîndirii lor. Dovada cea mai bună este stringenta actualitate a gîndurilor lui Humboldt, așa cum se desprind ele din cele cîteva fragmente pe
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]