3,896 matches
-
li se supună. Pe această linie de gândire, sociologul francez evidenția și o serie de aspecte privind educația și, îndeosebi, educația morală. Convingerea sa era că transformarea și modelarea socială a oamenilor se asigură printr-o modelare morală a acestora. Prelegerile sale cu privire la educație sunt numeroase, fiind cuprinse în următoarele lucrări: Educație și sociologie (1922), Educație morală (1923), Educație pedagogică în Franța (1938). Schimbările politice, economice și sociale intervenite în structura de ansamblu a societății impun în mod necesar și modificări
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogiei românești (1937), Pedagogia ca știință și obiect de învățământ (1939), Mișcarea pedagogică în România, iar în colaborare cu G. G. Antonescu a publicat volumul Organizarea învățământului în 28 de țări (1933) și, în fine, a tradus alături de I. C. Petrescu Prelegerile pedagogice ale lui J. Fr. Herbart (1925). Influențat inițial de concepția maestrului său G. G. Antonescu, atât în conținut cât și în sursa de documentare, în lucrările sale de maturitate Gabrea se va desprinde de acesta cristalizându-și o opțiune
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
concepția despre lume la elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938), Școala germană. Note și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum el însuși o afirmă, îl regăsim în volumul Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de maturitatea pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de Asociațiune. Episcopul caransebeșean era preocupat și de perfecționarea metodelor de predare în învățământ. Prin circulara 3. 572/1910 solicita cu insistență ca preoții și învățătorii să-și însușească ,,un metod de predare cât mai intuitiv, atât prin citirea de prelegeri model (...) cât mai ales prin participare la conferințe și cursuri învățătorești”, să utilizeze mult mai pronunțat mijloacele de învățământ și materialul didactic în actul lecției, să ofere exemple concrete din natură, să explice noțiunile și să facă elevii să înțeleagă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de sine a sociologiei. A alege între aceste multiple posibilități nu este un demers facil. Dimpotrivă! Important este ca rezultatul să se instituie cel puțin ca moment, cale către adevărul sociologic al istoriei umanității, care, cum ne spune Hegel în Prelegeri de istorie a filosofiei "pentru omul liber de prejudecăți... va rămâne pentru totdeauna un cuvânt mare și va face să-i bată inima..." 2. Dispute cu privire la originea sociologiei Problema nașterii sociologiei, momentul din evoluția societății în care se poate vorbi
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Refuzându-i-se accesul în învățământul universitar ca profesor de matematică la Politehnică și ca profesor de istoria științelor la Collège de France, la începutul anului 1826 Comte a început să-și promoveze ideile printr-o serie de 72 de prelegeri ce urmau a fi ținute la domiciliu său (în fiecare duminică între orele șapte și zece seara) în cadrul "Asociației pozitiviste" la care era invitată să participe o audiență privată, formată din distinși intelectuali ai vremii (Humboldt, Hippolyte, Carnot, Charles Fourier
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
întâi în 1838 și apoi în 1845, deși nu la fel de gravă. La începutul anului 1828, Comte a fost din nou suficient de sănătos și în stare să reia prezentarea cursurilor sale. Interesul auditoriului a crescut încurajator, astfel că a ținut prelegerile la prestigiosul Royal Ateneu. În 1830 el a început să lucreze la cele șase volume ale ceea ce avea să devină celebrul Cours de Philosophie positive (Curs de filosofie pozitivă). În 1842 divorțează, se confruntă cu greutăți materiale majore, fiind susținut
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
supravegherii părintești, Max a devenit repede "unul dintre băieți" pentru care distracțiile și viața dezordonată erau esența vieții. Nu a durat mult și Max s-a apucat serios de studiu. În afară de activitatea sa ca student la drept, a participat la prelegeri de economie, a studiat istorie medievală cu Erdmannsdoerffer, filosofie cu Kuno Fischer și instituții romane cu Immanuel Bekker, unii dintre gânditorii importanți ai timpului. După regulile de atunci, intermitent urmează serviciul militar la Strasbourg. Aici el a intrat sub influența
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de transmitere ereditară. Morgan a dovedit, de asemenea, că genele sunt aranjate linear pe cromozomi, aranjare care a permis alcătuirea „hărților genetice“ atât de utile cercetărilor ulterioare. În ce privește orizontul mutațional, ni se pare interesant de a reproduce un fragment din prelegerea pe care Th. H. Morgan a ținut-o la Stockholm, cu ocazia decernării premiului Nobel în 1934: „Ideea stabilității relative a genei se bazează pe dovezile geneticii. Probabil mai multe milioane de subdiviziuni din materialul său rămân constante. Totuși, în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Africa de Est și Sud, deseori în locurile izolate explorate odinioară de Livingstone, problema a intrat în atenția oncovirusologilor. D. P. Burkitt a ținut și o serie de conferințe la Londra asupra limfomului descoperit de el. La una dintre aceste prelegeri, autor a fost virusologul Michael Antony Epstein, care a suspicionat imediat că respectivele forme de cancer sunt provocate de un virus limfotrop. În acest sens, el i-a solicitat lui Burkitt să-i furnizeze eșantioane din cazurile clinice africane. Clinicianul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Brașov, 2001 Burke Peter, Lenguas y comunidades en la Europa moderna, Ediciones Akal, Madrid, 2006 The Concis Oxford Dictionary, Edited by Judy Pearsal, Oxford University Press, New York, 1999 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994 Devoto, Giacomo, Storia della lingua di Roma, Licinio Cap-pelli, Bologna, 1940 Devoto, Giacomo, Storia della lingua italiana, Rizzoli Edito-re, Milano, 1977 Devoto, Giacomo; Oli, Gian Carlo, Vocabulario della lingua italiana, Felice Le Monnier, Firenze, 2006 Diccionario
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
după numele italianului Amerigo Vespucci, căruia i se atribuie descoperirea Americii de Sud și care a scris, după 1499, lucrarea Novus Mundus. 23 Vezi John Bowle, op. cit., p. 165-166. 24 Vezi John Bowle, op. cit., p. 194-195. 25 Vezi G. W. Fr. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, Editura Acade-miei, București, vol. II, 1964, p. 9. 26 Este cunoscut, de altfel, faptul că unii prelați ortodocși (precum cei din Banat) s-au opus introducerii grafiei latine în scrierea limbii române, chiar spre sfîrșitul secolului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lat. nata "cea născută " a dat în spaniolă nada "nimic "; din combinația unele alte(le) a rezultat în română substantivul plural unealte (unelte), de la care s-a refăcut un singular unealtă etc. 30 Asupra acestei probleme, vezi și Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p. 49-64. 31 Sunetul articulat este un element al vorbirii rezultat prin modificarea trăsăturilor curentului de aer expirat prin aparatul fonator al omului. 32 Există, desigur, și excepții de la acest principiu. Limba rusă, de exemplu, s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea, au fost înlocuite de formele analogice sîntem, sînteți, create pornind de la sînt. 43 Fenomenul este denumit articol contractat sau prepoziție articulată: fr. article contranté, it. preposizione articolata, sp. contracción del articulo, pg. contracçăo do artículo. 44 Potrivit lui Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 138-139) există diferențe de conținut (în italiană) între superlativul realizat cu acest sufix și cel analitic. 45 Studiul științific al evoluției limbilor germanice din germanica comună alcătuiește disciplina denumită germanistică (< germ. Germanistik), care reprezintă o ramură a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a altor trăsături ale englezei, vezi Marinela Burada, Locul și rolul elementului latin în istoria limbii engleze, Editura C2 Design, Brașov, 2001. 90 Vezi Otto Jespersen, op. cit., p. 208. 91 Vezi Eugen Coșeriu, Tipologia limbilor romanice, în culegerea Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p. 119-144. 92 Romanistul Walter von Wartburg (Aufgliederung...) crede chiar că factorul principal care a dus la fragmentarea latinei și la apariția unor limbi romanice diferite se datorează cuantumului diferit al elementului germanic de adstrat în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a fost întâia șdeință a Junimii, fără ca cei prezenți să se fi gândit încă la înființarea unei societăți lirterare”. Dacă luăm în seamă faptul că întrunirea consacrată lui Macbeth a avut loc înaintea reuniunii care avea ca scop pregătirea programului prelegerilor populare, ce vor debuta la 9 februarie 1864, atunci putem admite că lectura tragediei - constituită în „întâia ședință a Junimii” - a avut loc cam pe la sfârșitul lunii ianuarie 1864. Pentru această variantă pledează și cele notate de Iacob Negruzzi în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a avut loc cam pe la sfârșitul lunii ianuarie 1864. Pentru această variantă pledează și cele notate de Iacob Negruzzi în „Dicționarul Junimii”. Aici el spune că botezul Junimii a avut loc „într-o duminică din primăvara anului 1864, după o prelegere a lui Titu Maiorescu”. Apoi într-o scrisoare din 20 martie - stil. vechi - 1864, adresată lui Th. Rosetti, Maiorescu spune: „...trebuie să vii urgent încoace din cauza societății noastre”. Același Maiorescu, la 26 martie 1864 - stil vechi - o întreba într-o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și Gh. Aslan, Iorgu Gane, N. Scheleti, Dr. Max și că era patronată de el... După atâtea încercări disperate de a afla când a fost fondată Junimea - fără un rezultat palpabil - ar fi bine să tragem cu ochiul prin titlurile prelegerilor populare. Printre titlurile înscrie găsim: Înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu două-trei minute înainte de ora fixată; venind căuta ca publicul să nu-l vadă...la scară sărea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
fi văzut de public și se introducea în camera ale cărei uși dădeau în salon. La un moment dat - ora fix 2 (după ale surse ora 12) - un servitor deschidea brusc amândouă canaturile ușei, iar oratorul își făcea subit intrarea. Prelegerea începea cu cuvintele: <<Onorat auditor>>. Apoi erau lucruri sacramentale de la care conferențiarul nu se putea abate. Unul din acestea consta în folosirea obligatorie a două comparații mari și frumoase. Cea dintâi trebuia lansată chiar la intrarea în subiect pentru a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Unul din acestea consta în folosirea obligatorie a două comparații mari și frumoase. Cea dintâi trebuia lansată chiar la intrarea în subiect pentru a încălzi auditoriul, iar a doua, cea mare trebuia pusă în termeni aleși, fără de care nu era prelegere”. Apoi oratorul nu avea voie să se folosească de nici un fel de notițe; „El trebuia să apară brusc ca ieșit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel...senin stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seama unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]