14,005 matches
-
pierzând în fața dolarului SUA aproximativ 60% pe an a reprezentat un factor stimulativ consistent din punctul de vedere al exportatorilor (figura 4.4). 300% 250% 200% Curs de Schimb (ROL/USD) EXPORT IMPORT 150% 100% 50% 0% -50% -100% Sursa: prelucrat după Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, pp. 199, 203 Figura 4.4. Dinamica cursului de schimb Leu/Dolar SUA și a comerțului exterior în perioada 1991-2003 În perioada de început a tranziției economiei românești (1991-1993), pe fondul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
8 10,3 11,5 10,5 8,8 8,4 ... Rata inflației (%) 170,2 210,7 256,2 137,1 32,2 38,8 154,9 59,3 45,9 45,7 34,5 22,5 15,4 Sursa: prelucrat după Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, pp. 190 196 Așa cum se observă și din tabelul 4.1, în perioada 1990-1992, România a intrat într-o primă perioadă de recesiune de amploare (specifică de altfel tuturor țărilor în tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
7 ori în comparație cu aceeași perioadă de referință, în timp ce PIB nu a reușit nici măcar să egaleze nivelul deținut în ultimul an al perioadei comuniste (tabelul 4.1). 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 EXPORT IMPORT Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1990-2002, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România pe calea aderării din 5 noiembrie 2003 și Raportul 2003 al Ministerului Economiei și Comerțului, Departamentul de Comerț Exterior Figura 4.5. Evoluția gradului de deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
30 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 282 31 L. Voinea, Economie regională, Ed. Sylvi, București, 2002, p. 15 0,25% 0,20% 0,15% 0,10% 0,05% 0,00% Sursa: prelucrat după Unctad Handbook of Statistics 2003 Figura 4.6. Evoluția ponderii României în exportul mondial în perioada 1990 2002 În același timp, datorită unui nivel de calitate destul de scăzut al produselor autohtone, unui consum industrial de energie ridicat și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vamale pentru contingentul de măsline existent la importul în țara noastră. * e referitoare la produsele agricole transformate au la bază reduceri sau scutiri de taxe vamale precum și eliminarea în mod progresiv a elementelor neagricole ale produselor. în cazul produselor agricole prelucrate pe bază de zahăr, făină, lapte, cereale (dulciuri, lactate, gemuri), UE a consimțit la abolirea taxelor vamale și la reducerea eșalonată cu până la 60% a taxelor percepute pentru eliminarea diferențelor dintre prețurile interne comunitare și cele de pe plan mondial. România
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
constant ponderea ca partener comercial, pe fondul reducerii procentului deținut de statele membre CSI și de țările în curs de dezvoltare. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (www.insse.ro) Figura 5.1. Distribuția geografică a exporturilor de mărfuri românești După cum rezultă din figurile 5.1 și 5.2, regiunile pentru care ponderea comerțului exterior înregistrează o tendință ascendentă sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de inabilitatea mediului economic românesc de a atrage investiții străine directe consistente și knowhow care să impulsioneze procesul de restructurare economică. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (www.insse.ro) Figura 5.2. Distribuția geografică a importurilor de mărfuri românești Modalitatea principală prin care s-a manifestat crearea de comerț a fost reprezentată de reducerea prețurilor, care a avut loc ca
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
agricole in totalul populatiei ocupate 50 40,3 40 38,0 39,0 40,0 41,7 42,8 44,4 30 20,7 20 10 20,1 19,5 15,8 14,8 12,6 14,6 0 Sursa:prelucrat după European Commission, Directorate-General for Agriculture: Agricultural Situation in the Candidate Countries. Country Report on Romania, Brussels, July 2002 Figura 6.1. Evoluția ponderii producției agricole în PIB și a ponderii populației agricole în totalul populației ocupate în perioada 1995-2001
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
0,40 0,30 Produse cu un grad ridicat de complexitate Produse cu un grad mediu de complexitate Produse cu un grad scăzut de complexitate 0,20 0,10 0,00 -0,10 -0,20 -0,30 -0,40 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.1. Evoluția avantajelor comparative ale României în relația cu UE 15 în cazul produselor industriei prelucrătoare Dinamica avantajelor comparative, pentru fiecare dintre cele trei categorii de produse considerate, reprezintă un indiciu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
relația cu UE 15 în cazul produselor industriei prelucrătoare Dinamica avantajelor comparative, pentru fiecare dintre cele trei categorii de produse considerate, reprezintă un indiciu deosebit de util în ceea ce privește viteza de reorientare din postura de exportator preponderent de mărfuri slab și mediu prelucrate către statutul de exportator principal de produse cu un nivel înalt de dezvoltare și implicit și cu o valoare adăugată consistentă. Acest fenomen nu se poate desfășura decât în mediul deosebit de complex și dinamic al restructurării și regenerării sistemului industrial
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
-0,0213 -0,0204 -0,0210 -0,0209 -0,0210 -0,0186 XX. Mărfuri și produse diverse (inclusiv mobilă) 0,1247 0,0887 0,0811 0,0679 0,0566 0,0498 0,0498 0,0416 0,0447 0,0428 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Dintre grupele de produse menționate anterior, cele mai ridicate valori ale avantajului comparativ față de UE au fost înregistrate de textile (grupa XI) și încălțăminte (grupa XII), ramuri care reprezentau în anul 2002 aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
anul 1991 până la aproape 0,450 între anii 1997-1999, după care a înregistrat o foarte ușoară tendință de reducere până la 0,430 în anul 2002. 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.2. Evoluția gradului de concentrare a exporturilor românești de produse industriale spre UE 15 în perioada 1991-2002 Tendința conturată în dezvoltarea acestui fenomen își are explicația în faptul că un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
tradiționale. În vederea obținerii unei viziuni exhaustive asupra evoluției specializării actuale a României este necesară și analiza schimbărilor structurale care au caracterizat exporturile țării noastre către UE în perioada care a urmat semnării Acordului de Asociere la această grupare integraționistă. 11 prelucrat după Anuarul de Comerț Exterior al României, 2002, INSSE, pp. 35-47 Tabelul 7.2. Dinamica structurală a exporturilor României spre UE 15 în perioada 1993 2002 Secțiuni din NC Ponderea deținută în exporturile totale către UE (%) Creșterea exporturilor (2002 / 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mobilă) 14,34% 9,35% 7,37% 6,48% 207,9% XXII. Produse necuprinse în alte secțiuni din NC 0,25% 0,09% 0,25% 0,29% 534,0% TOTAL EXPORT către UE 100 % 100 % 100 % 100% 460,2% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Componenta principală a exporturilor de produse industriale românești către UE în perioada 1993-2002 a fost reprezentată de produsele cu un grad mediu de complexitate (grupele VI, VII, X, XI și XII din Nomenclatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
58,02% 58,31% 55,83% 57,32% 55,72% Produse cu un grad de complexitate scazut 44,40% 34,24% 28,53% 30,22% 27,44% 26,99% 26,20% 22,53% 21,45% 19,35% 20,40% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Așa cum reiese din tabelul 7.2, sectorul de export cel mai dinamic, care a înregistrat o creștere de peste 11 ori în perioada 1993-2002, majorându-și ponderea în cadrul exporturilor către UE de aproape trei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale ofertei interne care nu este în măsură să acopere segmente importante de piață, lăsând, voit sau nevoit, spații largi de manevră furnizorilor externi"14. 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.3. Evoluția gradului de concentrare a importurilor românești de produse industriale din UE 15 în perioada 1991-2002 Tabelul 7.4. Dinamica structurală a importurilor României din UE 15 în perioada 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mobilă) 1,86% 2,56% 2,39% 2,20% 416,7% XXII. Produse necuprinse în alte secțiuni din NC 0,07% 1,67% 0,69% 0,10% 525,0% TOTAL EXPORT către UE 100% 100% 100% 100% 353,0% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE 14 I. Niță (coord.), Politica economică externă a României, Ed. Independența Economică, Pitești, 2001, p. 68 De-a lungul întregii perioade analizate structura importurilor de produse industriale din UE a fost dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
46,58% 49,54% 46,57% 45,83% 47,20% Produse cu un grad de complexitate scazut 21,95% 16,65% 14,79% 17,29% 18,72% 17,34% 15,82% 15,03% 15,12% 17,13% 17,09% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE procentul deținut de produsele de complexitate medie în cadrul importurilor industriale din UE s-a majorat cu aproximativ 10% în perioada considerată, de la 37,19% în anul 1992 până la 47,20% în anul 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În al doilea rând, un loc important îl ocupă și bunurile de folosință finală, printre care se numără: aparatele radio-TV și video, telefoanele mobile, etc., care nu dețin nici un rol în retehnologizarea și modernizarea producției sau în impulsionarea eficientă 16 prelucrat după www.intracen.org (International Trade Centre UNCTAD/WTO). Datele se referă la comerțul exterior total al României, UE deținând însă aproximativ 90%, în cazul schimburilor externe aferente industriei textile a exporturilor de produse românești. Având în vedere cele amintite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
4). 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Produse agricole cu un grad înalt de prelucrare Produse agricole primare și cu prelucrare brută 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1992-2003, INSSE Figura 7.4. Evoluția structurii exporturilor românești de produse agricole către UE în perioada 1991-2002 În ceea ce privește produsele agroalimentare cu un grad înalt de prelucrare, care aparțin secțiunilor III și IV din Nomenclatorul Combinat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
România. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Produse agricole cu un grad înalt de prelucrare Produse agricole primare și cu prelucrare brută 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1992-2003, INSSE Figura 7.5. Evoluția structurii importurilor românești de produse agricole din UE în perioada 1991-2002 22 M. Vincze, Romanian agriculture's difficulties in accommodating the changes in CAP, Romania Procentul deținut de importurile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Moreno, termenul a fost utilizat, pentru prima dată, la un congres ținut la Roma, În 1887. Prima etapă În cunoașterea grupului social mic implică utilizarea unui instrument care să permită colectarea datelor primare despre grup pentru ca, ulterior, acestea să fie prelucrate În mod complex. După Moreno, testul sociometric "constă În a cere subiectului să aleagă din grupul al cărui membru este sau ar putea să fie, indivizii pe care vrea să-i aibă parteneri...este un instrument care studiază structurile sociale
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu toți colegii pentru a face mai ușor diverse comparații, În vederea selectării și ierarhizării lor. Testul sociometric oferă datele necesare pentru o radiografie transversală. Pentru a vedea cum evoluează grupul școlar, urmează să se administreze periodic testul sociometric, să se prelucreze corespunzător datele pentru ca, În final, rezultatele obținute să fie comparate Între ele. În acest mod se pot surprinde modificările survenite Între două radiografieri consecutive și, evident, tendința de evoluție a grupului. Reluarea testului la intervale prea scurte Îi diminuează eficacitatea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
se bucură În grup. 2.5 Cadranele sociometrice La fel ca și celelalte tehnici sociometrice prezentate anterior, cadranele sociometrice surprind În mod sincronic fenomenele care au loc Într-un moment anume din existența grupului; prin intermediul lor se culeg, se prelucrează și se interpretează relațiile interpersonale dintre membrii grupului așa cum se manifestă acestea la un moment dat. Tehnic, cadranele sociometrice se obțin prin reprezentarea indicilor sociometrici În sistemul celor două axe, unul pe ordonată, iar celălalt pe abscisă. Notarea indicilor pe
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
s-au fixat În conștiința sa; - sugerează soluții, noi direcții de abordare și investigare. Metoda scărilor de apreciere are Însă și unele dezavantaje: - Întrebările Închise oferă subiectului răspunsurile, Încorsetându-i posibilitatea de nuanțare, În timp ce Întrebările deschise sunt mai greu de prelucrat statistic; - fenomenele psihosociale au prin excelență un conținut calitativ și se lasă greu incluse În diferite categorii precis conturate și de aici dificultatea În stabilirea numărului de trepte ale scării. Scările de apreciere ca și chestionarele sunt utile pentru că permit
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]