22,626 matches
-
poporului, administrate prin Ministerul de Finanțe, libere de orice sarcini, acțiunile și părțile sociale ale societăților și asociațiunilor care intră în prevederile acestui articol. Bunurile naționalizate prin efectul prezenței legi vor fi administrate de ministerele în al căror domeniu de preocupare intra obiectul întreprinderilor naționalizate. Brutăriile, abatoarele, morile, presele mecanice de ulei, care se încadrează în criteriile legii de față, art. 1, vor fi preluate și administrate de organele primăriilor locale, cu excepția acelora la care s-au numit sau se vor
LEGE Nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de tranSporturi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106100_a_107429]
-
receptare” pe marginea publicării sau reeditării romanelor, cu atât mai mult cu cât observațiile de editor se transformă în problematizări și judecăți de critic literar. Procesul de aservire ideologică poate fi probat la modul cât se poate de concret prin preocuparea regimului de a rescrie, cu mâna prozatorului însuși, textele anterioare. G. Călinescu, observă fin Nicolae Mecu, n-a fost niciodată un stilist pe porțiuni mici, obsedat de șlefuirea propriei fraze - postura de „Moș Virgulă”, de „Creangă cântând și ciocănind o
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
un apel la emoție, a lansat un avertisment celor care votează altfel. Cu lacrimi în glas, el a reamintit episodul Roman, când președintele detronat i-a întors spatele. Ipoteza că pierzătorii cursei ar părăsi partidul are șanse mici, nefiind o preocupare majoră pentru președinte. De fapt, episodul a servit pentru a reaminti pedeliștilor ce pățesc învinșii: dispar din politică, așa cum a pățit Petre Roman. Citește și:
Tehnica de discurs a lui Traian Băsescu: aluzie la ceea ce păţeşte tabăra învinşilor () [Corola-journal/Journalistic/48570_a_49895]
-
care “agenții de vânzări” ai județului ar putea să demonstreze oamenilor de afaceri că au pentru ce să vină în Alba. "Din păcate, acești agenți, acești meseriași despre care am mai vorbit în trecut nu există. Așa cum nu există nici o preocupare “la județ” pentru identificarea specificităților, tipului de pregătire și de mână de lucru, a oportunităților de afaceri care ar putea fi promovate către investitori. Mai ales către Camerele de Comerț ale țărilor din occident. Parcurile industriale ca Program al Consiliului
Înfiinţarea de noi parcuri industriale ar putea salva economia din Alba () [Corola-journal/Journalistic/52564_a_53889]
-
a le readuce altcum în atenție, de a le recalifica suplu, fără fixațiuni protocolare. O expoziție deloc convențională, pe care l-am invitat s-o deschidă în 1972, în ambianța Congresului Internațional de Estetică, își declara în chip manifest asemenea preocupări, impunînd structurilor să se deșire, - plase de ciment suspendate între continuum și un fragmentarism al partițiunii: și asta nu pentru a semna, deznădăjduit, o renunțare la constructivitate, ci pentru a-i administra un soi de revulsiv benefic. În același context
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
al muzicii a ajuns să fie cunoscut de toți. Acordeonistul nu aștepta pe nimeni să cînte alături de el, nu chema nici o voce, de prin celelalte barăci, să-i însoțească veselia. El era cel care acompania, de fapt. Acompania, cu unica preocupare de a le sufoca sub muzică, gemetele celor bătuți de Bogdănescu și de însoțitorii lui, țipetele celor ce treceau prin reeducarea despre care, spre sfîrșitul verii, un student venit din Pitești, la rîndu-i membru al brigăzilor „treișpe-paișpe”, îi dorise lui
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
marile temple ale studiului: bibliotecile de cercetare. Specific jurnalului Buzea este marea absență a copiilor, familia care trebuie să trăiască această existență frântă, copii și părinți topindu-se unii de dorul altora. De la această conștiință a cotidianului familial vine și preocuparea, mult mai pregnantă la Constanța Buzea, de a nota și dimensiunile materiale ale voiajului: prețurile, goana după magazinele cele mai ieftine unde se pot cumpăra, mai ușor, micile cadouri pentru familie. Indirect, se construiește în aceste pagini o critică oblică
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
legătură invenția cu biograficul, fie că sunt în discuție scrierile în care invenția primează (basmele propriu-zise), fie scrierile databile istoricește (Moș Ion Roată, Popa Duhu etc.), fie, cu atât mai mult, Amintirile din copilărie. Plasarea discuției despre Creangă în sfera preocupărilor legate de genul autobiografic, de jurnal și de autoconfesiune îmi pare a fi, într-adevăr, una din importantele contribuții înnoitoare ale carții lui Eugen Simion. Remarcăm la Eugen Simion extrema familiarizare cu epoca și cu mediile cărora Ion Creangă le-
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
mai întâi de romantism. Alături de Victor Hugo, Théophile Gautier va participa la celebra „bataille d’Hernani” din 1830, va publica în același an un volum de Poésies de inspirație romantică, pentru că, destul de curând, începând cu 1832, să se delimiteze de preocupările politice, sociale și umanitare ale romantismului. În ianuarie 1834, Théophile Gautier publică în „La France littéraire” un articol despre François Villon, articol ce va provoca o reacție imediată și deosebit de violentă. „Le Constitutionnel” protestează în numele moralei, cunoscute fiind excesele poetului
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
a presei angajate politic, uneori compromise de demagogie și de spirit clientelar. O luptă acerbă ce va marca secolul al XIXlea și în care Théophile Gautier se implică mereu. Dar dincolo de rivalitățile de moment, trebuie să-i recunoaștem acestui scriitor preocuparea asiduă pentru perfecțiunea formală, pentru sensul profund acordat ideii de artă, ceea ce i-a atras admirația lui Baudelaire și l-a situat în rândul căutătorilor și șlefuitorilor a ceea ce Frații Goncourt vor numi „l’écriture artiste”. Să nu uitam totuși
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
revista, aflat în frunte la Advisory Board. Și apoi, tată, socru și ce-o mai fi semnează alături de alți cinci „pui“, toți într-un nume. O fi poate coincidență de nume să te cheme la fel, să ai cam aceleași preocupări, să vrei să publici în aceeași revista, în același număr, în același an, toți la un loc, reuniți sub umbră ÎȘI, fiecare cu cîte cinci pagini ÎȘI, și uneori chiar de două ori, ca de... acum cît se poate... Ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
destul de ușor. Însă portretul său capătă, în urma lecturii acestor epistole, o anume complexitate, ieșind din zona caricatural-folclorică în care îl plasează amintirile universitare sau șarja călinesciană. Un element ce adaugă complexitate figurii interioare a lingvistului este reprezentat de reala sa preocupare pentru lumea țărănească românească și pentru destinul ei în anii ’80, de totală și definitivă proletarizare a satului nostru: „În ultimii 15 ani, agricultura noastră a fost nu numai neglijată, ci persecutată pur și simplu. Lucrul a fost recunoscut oarecum
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
orice caz, voi fi printre cei dintâi care se vor bucura, dacă măsura luată și, mai ales, aplicarea ei vor da roadele așteptate.” (scrisoarea nr. 18, din 15.III.1981). În ciuda confuziilor, decurgând dintr-un ideal comunist cam... stângist înțeles, preocuparea pentru soarta satului, ce transpare și din alte epistole, arată că ecourile tinereții sale țărăniste - a fost, între 1926 și 1930, membru activ al PNȚ - nu s-au estompat de tot. În rest, Iorgu Iordan, chiar dacă surprinzător de volubil cu
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
care îl știm din amintirile orale ale universitarilor bucureșteni: un pic morocănos, sucit, cam cârtitor, cu vorbe „de duh” căutate și voit învechite. Îi place de Ilie Rad nu numai pentru că îi acordă atenția pe care tinerii intelectuali bucureșteni (fără preocupări lingvistice) i-o refuzau cam de multișor, ci și pentru că vede în el o structură morală țărănească, pe care s-a altoit pregătirea intelectuală clujeană. Dar intră rareori în confesiuni și tot atât de rar în anecdotică, preferând să rămână la nivelul
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
care reușește în primul dintre obiectivele ei, chiar dacă e greu de crezut că va reuși și în cel de-al doilea: și anume, să îl readucă pe savant în atenția publică. Momentul lingvistic actual se îndepărtează tot mai mult de preocupările și opera lui Iorgu Iordan.
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
face parte din volumul Dangerous Summer, un volum de proze de călătorie, dintre care cea aleasă pentru Gazeta literară este despre un matador, Antonio, și trucurile făcute de organizatorii veroși ai coridelor. Traducerea este una de foarte bună calitate literară. Preocuparea pentru Spania e constantă, pentru că în numărul 14 este preluată o scrisoare a lui Marcos Ana, deținut politic în regimul franchist, scrisoare prezentată cu un șapou de Maria Banuș: „Publicînd această scrisoare, ne asociem astfel apelului intelectualilor progresiști din Occident
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5325_a_6650]
-
o zi, cum tocmai și-a pus în gând să devină neurolog, îi va găsi un leac. Pentru aceasta, Seth pornește într-o călătorie solitară și destul de haotică prin statul Texas, lipsit până și de ajutorul tatălui, a cărui singură preocupare, de când soția lui a trebuit să fie internată, este să se uite la documentarele de pe History Channel în compania unui pahar mare de gin. Să se uite pentru ca, la rândul său, să uite. Concomitent cu peregrinările lui Seth, undeva în
O poveste de dragoste by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5423_a_6748]
-
să fug din țară în ´89 de două ori! Se punea problema să fiu judecat și condamnat pt tentativă de ieșire ilegală din tară. Mă aflam refugiat la țară, undeva pe lângă Vidraru, ca și acum și atunci, ca și acum, preocupările mele fundamentale se refereau la înțelegerea lumii, a vieții și a sensului existenței: în ultimă instanță la cunoașterea adevărului, a lui Dumnezeu. Și cum vremurile erau foarte tulburi, iar eu eram foarte rebel, toți ai mei au insistat să stau
"Stegarul dac”, amintiri din 1989: "Urma să fiu condamnat". Ce a făcut la Revoluție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54287_a_55612]
-
deosebire însă de celelalte romane românești ale perioadei (romane de inspirație balzaciană, influențate de rețetele „romanului negru”, obsedate de probleme sociale și de atotputernicia banului), scrierile lui Bolintineanu aparțin altei lumi: amîndouă sunt romane de iubire, avînd erosul drept unică preocupare. Autobiografie, nici măcar trucată, există din plin, deși ea apare intens idealizată. Manoil e un poet recunoscut; versurile lui (adică ale lui Bolintineanu, uneori reproduse ca atare) circulă în narațiune. Aparent, romancierul ar fi doar beneficiarul scrisorilor trimise de prietenul său
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
realizarea ei. Cine pe cine iubește, cine pe cine înșală, cine iese învingător în disputa erotică, cine pe cine este gelos și de ce, care sunt intrigile ce contrazic iubirea, cine cu cine se logodește, cine se căsătorește cu cine: iată preocupările exclusive ale personajelor. În afara iubirii, toate celelalte zone ale existenței devin secundare ori neglijabile. Pentru a permite facerea, desfacerea și refacerea cuplurilor, Bolintineanu construiește scenariul adecvat: în Manoil, acțiunea se desfășoară la moșia lui N. Colescu, unde personajele se află
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
declarat luni că liderul de la Kremlin a primit mai multe solicitări de la persoane din estul Ucrainei. Primește multe apeluri adresate lui personal, prin care i se cere să intervină într-un fel sau altul. Monitorizează situația din Ucraina cu mare preocupare", le-a spus Peskov jurnaliștilor, la Moscova.
Ucraina solicită trupe ONU pentru estul țării by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54446_a_55771]
-
ca un fost diplomat să primească o slujbă la compania pe care a ajutat-o să primească un contract guvernamental. La momentul când Cristopher Dell încuraja guvernul statului Kosovo să semneze înțelegerea pentru "Autostrada Patriotică", Feith spune că avea grave preocupări legate de acordarea contractului către un consorțiu format de Bechtel și partenerul său, firma turcă Enka. Feith era de părere că înțelegerea va submina economie Pristinei. Diplomatul european Peter Feith a mai spus că s-a contrat cu Dell pe
Americanii nu au ANI: ambasadorul, angajat de firma pentru care a făcut lobby by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54439_a_55764]
-
pe tema contractului enorm care urma să fie acceptat de o țară săracă, argumentând că banii ar trebui să meargă, mai degrabă, în combaterea șomajului, care atinge un procent 40%. Contractul Bechtel - Enka a fost semnat în Aprilie 2012, în ciuda preocupărilor arătate de FMI, Banca Mondială, diplomații Uniunii Europene, Feith și chiar consilierul pe probleme juridice al guvernului kosovar. Dell și Departamentul de Stat au refuzat să comenteze subiectul. Bechtel a apărat angajarea fostului ambasador, spunând că orice speculație că numirea
Americanii nu au ANI: ambasadorul, angajat de firma pentru care a făcut lobby by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54439_a_55764]
-
care le cuprind sînt de obicei plate, propagandistice și deseori nici nu țin cont de realitatea textelor literare, așa cum este aici analiza poeziei tinere în ansamblu, care s-ar defini prin „mesaj înaintat, mobilizator” etc.), ci prin ceea ce punctează ca preocupări ale forurilor politice ce guvernează actul artistic. În acest caz, poezia tinerilor este preocuparea principală. Ea trebuie „ajutată” de critici, ea trebuie să se rupă de manifestările de „evazionism și intimism bolnăvicios” - optimist și încrezător în valoarea propagandistică a realității
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]
-
de realitatea textelor literare, așa cum este aici analiza poeziei tinere în ansamblu, care s-ar defini prin „mesaj înaintat, mobilizator” etc.), ci prin ceea ce punctează ca preocupări ale forurilor politice ce guvernează actul artistic. În acest caz, poezia tinerilor este preocuparea principală. Ea trebuie „ajutată” de critici, ea trebuie să se rupă de manifestările de „evazionism și intimism bolnăvicios” - optimist și încrezător în valoarea propagandistică a realității proclamate care creează realitate, raportul dă deja ca sigură reformarea în sens realist-socialist a
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]