3,419 matches
-
cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea. Astfel, în cauza "Hertel contra Elveției" - 1998, Curtea Europeană a reținut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. Există multe legi care se servesc, prin
DECIZIE nr. 437 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197715_a_199044]
-
este, în speță, cazul judecătorului român) nu contravine, în principiu, acestei exigențe. Față de acestea, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 2 lit. a) și art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 conțin norme care corespund cerințelor de previzibilitate și accesibilitate. Sancțiunea de reziliere a contractului de finanțare nu este o consecință a neclarității normelor juridice, ci este o măsură de eradicare a faptelor de corupție, favorizate de conflictul de interese, în scopul asigurării unui climat sănătos al mediului
DECIZIE nr. 437 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197715_a_199044]
-
apreciază că excepția este neîntemeiată. Arată că cerința accesibilității legii a fost îndeplinită; Codul penal, precum și toate modificările și completările acestuia sunt publicate în Buletinul Oficial, respectiv în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tot astfel, este îndeplinită și cerința previzibilității legii, "termenii folosiți fiind suficient de clari, unora aducându-li-se explicații suplimentare în partea generală a Codului penal, stabilind o normă de conduită asupra căreia nu poate comporta dubii". Se mai arată că "prin textele legale criticate sunt urmărite
DECIZIE nr. 456 din 22 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
infracțiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție. De asemenea, termenii utilizați de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să își regleze conduita. În plus, unele noțiuni, cu caracter mai complex, sunt definite de legiuitor în partea generală a Codului penal - cum ar fi, de exemplu, sintagma în
DECIZIE nr. 456 din 22 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. În ceea ce privește dispozițiile art. 139 din aceeași lege, instanța apreciază că textul este confuz și echivoc, dând posibilități diferite de interpretare, astfel că nu este respectat principiul previzibilității legii, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituția României. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 1.134 din 16 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 alin. (1) lit. d) şi alin. (4) şi art. 139 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204933_a_206262]
-
măsuri aveau un temei legal în dreptul român, și anume dispozițiile Legii nr. 25/1996 privind regimul străinilor. Această lege era accesibilă, deoarece era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Guvernul apreciază că această lege îndeplinea și cerințele de previzibilitate, în special în ceea ce privește cea de-a doua măsură, având în vedere faptul că reclamantul făcuse deja obiectul unei prime restricții. În ceea ce privește instrucțiunile Ministerului de Interne la care poliția face trimitere în "punctul de vedere" din data de 26 februarie 2004
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2007 în Cauza Sissanis împotriva României (Cererea nr. 23.468/02). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204930_a_206259]
-
în cauză: aceasta trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale (Rotaru împotriva României [MC], hotărârea din data de 4 mai 2000, nr. 28.341/95, § 52, CEDO 2000-V). Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului [vezi Olsson împotriva Suediei
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2007 în Cauza Sissanis împotriva României (Cererea nr. 23.468/02). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204930_a_206259]
-
au dezvoltat mecanismele lingvistice și comunicative, în principal de recunoaștere și utilizare a structurilor lexico-sintactice și sintactico-semantice ale limbii, care să le permită o mare flexibilitate și capacitate de adaptare a structurilor limbii în situații cu un grad redus de previzibilitate. ... Articolul 17 Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale, astfel încât însușirea mecanismelor socioculturale să lărgească, în consecință, competențele lor comunicative. Articolul 18 Utilizatorii sunt capabili să
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
intervențiile în mod adecvat structurii discursului interlocutorilor. ... Articolul 26 Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale în situații previzibile, dar și cu un grad redus de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însușire a mecanismelor socioculturale și a competențelor comunicative. Astfel, ei pot să realizeze descrieri clare și detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte și finalizând intervenția cu o concluzie adecvată. Articolul 27 (1
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
Pondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală. 29.2. Discuții pe marginea unui text audiat În situații de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să înțeleagă conversații/discuții informale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică; - să înțeleagă filme și piese de teatru, putând avea încă dificultăți de comprehensiune date în
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
ale comicului de limbaj, stil colocvial, regionalisme, arhaisme etc. ... Articolul 34 (1) Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale în situații cu un grad minim de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însușire a mecanismelor socioculturale și a competențelor comunicative. ... (2) Utilizatorii pot să realizeze descrieri clare și detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte și finalizând intervenția cu o concluzie adecvată. ... Articolul 35 (1
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
Această probă are o pondere de 25% din nota finală. 37.2. Discuții pe marginea unui text audiat În situații de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să înțeleagă conversații/discuții informale/formale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, chiar dacă ritmul este rapid, fiind caracteristic vorbitorilor nativi, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică, fără a avea timp suficient pentru a
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
cu a căror soluționare sunt învestite. În plus, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei jurisprudență este invocată de autoarea excepției, a statuat, în mai multe cauze, de exemplu Hertel împotriva Elveției, 1998, și Rekveny împotriva Ungariei, 1999, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute, precum și faptul că certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoțită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, în Cauza
DECIZIE nr. 1.110 din 16 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204701_a_206030]
-
au dezvoltat mecanismele lingvistice și comunicative, în principal de recunoaștere și utilizare a structurilor lexico-sintactice și sintactico-semantice ale limbii, care să le permită o mare flexibilitate și capacitate de adaptare a structurilor limbii în situații cu un grad redus de previzibilitate. ... Articolul 17 Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale, astfel încât însușirea mecanismelor socioculturale să lărgească, în consecință, competențele lor comunicative. Articolul 18 Utilizatorii sunt capabili să
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
intervențiile în mod adecvat structurii discursului interlocutorilor. ... Articolul 26 Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale în situații previzibile, dar și cu un grad redus de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însușire a mecanismelor socioculturale și a competențelor comunicative. Astfel, ei pot să realizeze descrieri clare și detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte și finalizând intervenția cu o concluzie adecvată. Articolul 27 (1
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
Pondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală. 29.2. Discuții pe marginea unui text audiat În situații de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să înțeleagă conversații/discuții informale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică; - să înțeleagă filme și piese de teatru, putând avea încă dificultăți de comprehensiune date în
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
ale comicului de limbaj, stil colocvial, regionalisme, arhaisme etc. ... Articolul 34 (1) Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) și convențiile sociale în situații cu un grad minim de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însușire a mecanismelor socioculturale și a competențelor comunicative. ... (2) Utilizatorii pot să realizeze descrieri clare și detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte și finalizând intervenția cu o concluzie adecvată. ... Articolul 35 (1
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
Această probă are o pondere de 25% din nota finală. 37.2. Discuții pe marginea unui text audiat În situații de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să înțeleagă conversații/discuții informale/formale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, chiar dacă ritmul este rapid, fiind caracteristic vorbitorilor nativi, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică, fără a avea timp suficient pentru a
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
18^1 și 91 din Codul penal și că rambursarea cheltuielilor de judecată era întemeiată pe art. 193 din Codul de procedură penală și pe art. 998 din Codul civil. În opinia Guvernului, aceste norme respectă cerințele de accesibilitate și previzibilitate dezvoltate de jurisprudența Curții. 40. În al doilea rând, ingerința a urmărit un scop legitim, și anume cel al protecției reputației sau a drepturilor altora. 41. În al treilea rând, Guvernul apreciază că măsura administrativă luată împotriva reclamantului era justificată
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202238_a_203567]
-
cu modificările ulterioare, sunt acte autentice și constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora. În plus, în prezenta cauză, față de susținerile autorului excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu, prin hotărârile pronunțate în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea
DECIZIE nr. 813 din 3 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225173_a_226502]
-
a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu, prin hotărârile pronunțate în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de
DECIZIE nr. 813 din 3 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225173_a_226502]
-
și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Cauza Reckvenyi contra Ungariei, 1999). Totodată, referitor la dispozițiile
DECIZIE nr. 1.037 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 103 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226058_a_227387]
-
care se lămurește înțelesul expresiei "consecințe deosebit de grave". Această reglementare este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecințele deosebit de grave ca element circumstanțial în conținutul agravant al mai multor infracțiuni. Așa fiind, în ceea ce privește critica referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea normei penale și la încălcarea principiului legalității incrimin��rii, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale și nici celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci
DECIZIE nr. 947 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 38 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 215 alin. 1 şi 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224582_a_225911]
-
nu contravin normelor constituționale și nici celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci, dimpotrivă, prin explicarea conținutului noțiunii "consecințe deosebit de grave" în textul art. 146 din Codul penal se asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice penale. Totodată, Curtea a mai arătat că aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial. De
DECIZIE nr. 947 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 38 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 215 alin. 1 şi 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224582_a_225911]
-
paza bunurilor; ... b) circulația pe drumurile publice; ... c) disciplina în construcții și afișajul stradal; ... d) protecția mediului; ... e) activitatea comercială; ... f) evidența persoanelor; ... g) alte domenii stabilite prin lege. ... (2) Poliția locală își desfășoară activitatea pe baza principiilor: legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării. ... Articolul 2 (1) Poliția locală își desfășoară activitatea: ... a) în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și în executarea legii, precum și a actelor autorității deliberative
LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) poliţiei locale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224305_a_225634]