28,288 matches
-
tipuri, într-o manieră organizată, sintetică. Caracteristici și repere aplicative ( Valorificarea acestei metode permite transmiterea unui volum mai mare de informații într-un interval de timp dat. Expunerea poate fi însoțită de utilizarea unor materiale auxiliare care să susțină elementele prezentate oral, decodarea și interpretarea corectă a acestora de către copii: planșe, desene, obiecte, filme/diafilme etc. ( Obiectivele vizate sunt subordonate atât domeniului cognitiv (prin actualizarea și transmiterea unor informații din diferite domenii de activitate), cât și celui afectiv 192 (prin sensibilizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
corectă a acestora de către copii: planșe, desene, obiecte, filme/diafilme etc. ( Obiectivele vizate sunt subordonate atât domeniului cognitiv (prin actualizarea și transmiterea unor informații din diferite domenii de activitate), cât și celui afectiv 192 (prin sensibilizarea copiilor prin prisma aspectelor prezentate/expuse). ( Deși criticată, în literatura de specialitate, din punctul de vedere al ,,pasivității" copiilor, această metodă poate fi valorificată cu succes în anumite secvențe ale demersului instructiv-educativ, într-o formă adaptată particularităților de vârstă ale subiecților cu care se lucrează
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară prin prisma derulării perioadei preabecedare. 6.3.22. Metoda stimulării pozitive 226 Metoda stimulării pozitive, utilă cu precădere în etapa/procesul de socializare, este centrată pe raportarea subiectului la sine și la ceilalți
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
simple", de tipul încheierii și descheierii nasturilor la hainele păpușilor (pregătind activitatea proprie ulterioară)255, cu precizarea că acestea reflectă în fapt concepții asupra realizării procesului instructiv-educativ, raportul individual frontal pe grupe fiind, de altfel, actual, pe secvențe, în sistemele prezentate anterior. 8.3. Activitatea propriu-zisă Proiectată în corespondență cu tipul de strategie didactică 256 pentru care s-a optat, activitatea propriu-zisă257 se constituie într-o formă unică de coroborare a obiectivelor operaționale vizate, a unor elemente de conținut și a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizată cu modificarea unei perspective; povestirea după imagini/ilustrații; povestirea creată de copii după modelul educatorului/educatoarei; povestirea după o temă dată (subiect indicat, jucărie 265, fenomen al naturii etc.) după modelul cadrului didactic, perspectiva etapizată reflectând coordonatele formelor povestirii prezentate anterior, construite pe logica: secvență introductivă moment de captare a atenției oferirea pretextului povestirii (începutul/sfârșitul dat, coordonatele povestirii unele dintre acestea urmând a fi modificate, anumite imagi-ni/ilustrații, o anumită temă, modelul povestirii realizate de către cadrul didactic etc.) realizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale perturbării procesului comunicativ vezi, de exemplu, un copil care manifestă dificultăți în pronunție, exprimare vs. un copil la care acestea apar doar accidental), între copiii preșcolari și părinți/alți adulți/copii de vârste mai mari etc. (cu nuanțarea elementelor prezentate supra); sfera intersubiectivității reflectă raportul dintre subiectivitatea locutorului și cea a interlocutorului, trimițând în același timp către valențele contextului relațional tipurile de relații stabilite între cadrul didactic și copiii preșcolari, între copiii din aceeași grupă sau de la grupe diferite, între
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
didactice 285, secvențe ale activităților de observare, lectură după imagini 286 etc. se constituie, din această perspectivă, în pretexte ale creării de contexte dialogate în care să se implice copiii preșcolari, ca locutori, interlocutori sau ca manifestare a ultimei ipostaze prezentate supra, cea de asistare la ,,spectacolul comunicării" pot fi valorificare, în acest sens, și secvențe dialogate înregistrate în care copiii să identifice roluri, replici, modalități de relaționare de exemplu, formule de politețe folosite , gesturi asociate cuvintelor, expresii sugestive ale feței
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asocierea cu textul funcțional (scrisoarea, felicitarea, invitația etc.), prin prisma utilității pe care semne de diferite tipuri, litere, cifre, desene etc. o au în cadrul acestuia. Cuvântul-cheie corespunzător acestei realități a preșcolarității, alfabetizarea ca ,,alfabetizare emergentă" presupune așadar, prin prisma celor prezentate supra, ,,conștientizarea timpurie de către copii a limbajului scris", precum și ,,atitudinea lor față de acesta"290, constituindu-se, de altfel, în primul stadiu în procesul de abordare/dobândire a citit-scrisului291. Important este să se asigure înțelegerea rolului scrisului, a semnificațiilor pe care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nu, Calități și defecte (antiteza), Jocul rimelor, Loto cu rime305, Versuri-perechi (Întrebare: Cine vine cu ninsoare,/ Cu săniuțe, cu ger mare?"; Răspuns: ,,Iarna vine cu ninsoare,/ Cu săniuțe, cu ger mare." 306), Scriem poezii etc. Precizăm că, deși prezentarea/exemplificarea prezentată supra vizează cu precădere acele elemente de construcție a comunicării care sunt abordate în secvențe distincte ale activităților de educare a limbajului, practica/realitatea comunicării reflectă și valorificarea altor componente ale sistemului limbii, inclusiv în cadrul altor arii curriculare (vezi, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
eventuali invitați, ,,ordinea de zi" etc., funcția informativă fiind cumulată aici cu cea persuasivă afișul este astfel realizat încât să atragă atenția și să convingă; vezi, din această perspectivă, valorificarea unor scheme, desene, simboluri, a unei cromatici sugestive pentru evenimentul prezentat, a unor elemente care să introducă deja privitorul în atmosfera evenimentului propus etc.; din acest punct de vedere, de altfel, afișul își ,,asumă" și rolul de selecție a ,,publicului"; de exemplu, un afiș având ca subiect o reprezentație la teatru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu reprezentarea grafică a silabelor cuvântului care o denumește ( = pentru un cuvânt alcătuit din două silabe; = pentru un cuvânt alcătuit din trei silabe etc.), eliminarea dintr-o mulțime de elemente a celui care nu se potrivește etc. Precizăm că, deși prezentată distinct în lucrările de specialitate, tema de lucru în clasă implică, în realitatea desfășurării activității în grădiniță, proba orală (de exemplu, în ,,verbalizarea" rezultatelor, realizată de fiecare copil sau de purtătorul de cuvânt al echipei), proba scrisă, respectiv proba practică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cunoaște ca observator, având același statut ca ceilalți observatori. El se știe observat tot atât cât observă el însuși. Putem numi această poziție "intersubiectivă" sau "subiectivitate asociată". [...] relația între observatori este cea obiectivantă" (Sfez 2002: 67). 12 Precizăm că tipologia prezentată este asociată problematicii avute în vedere în lucrarea de față, literatura de specialitate oferind și alte perspective asupra aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106. 15 Prezentată, în general, în literatura de specialitate, ca obiect al teoriei pragmatice a performanței, în condițiile în care ,,contextualizarea" este asociată sociolingvisticii, ,,interpretarea în context" pragmaticii, iar ,,achiziția" psiholingvisticii Moeschler-Reboul 1999: 29. 16 Vezi și Bougnoux 1998: 18: ,,a descifra un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
0-6 luni) și celui sonzorio-motor și proiectiv (1-3 ani), în teoria lui Henri Wallon, construită pe conceptele de bază ,,emoție", ,,mișcare" și ,,imitație" apud Baude 2002: 94-97; pentru o sinteză privind ,,perioadele succesive ale copilăriei", vezi Wallon 1975: 150-155. 41 Prezentate, alături de ,,vârsta celei mai mici copilării" (0-15 luni), ,,perioada expansiunii subiective" (1-3 ani) și ,,maturitatea copilului" (9-12 ani) de Paul A. Osterrieth ca stadii în dezvoltarea copilului vezi Osterrieth 1976. 42 Vezi Șchiopu-Verza 1981: 96-131; Jurcău-Megieșan 2001: 120-128 etc.; de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o disciplină distinctă sau asociată unei anumite discipline, ci ca pe o modalitate de raportare la procesele predării și învățării, de analiză a acestora (vezi, de exemplu, Lacombe, apud Ezechil 2003: 10). 85 G. Mialaret, apud Momanu 2002: 20-21. 86 Prezentată ca ramură a pedagogiei, alături de pedagogia învățământului primar/ preuniversitar/superior și de pedagogia educației continue sau a educației adulților după criteriul nivelurilor învățământului Văideanu 1998: 33-34. 87 ,,Metodologia didactică (a instruirii) studiază natura și funcțiile metodelor de învățământ, clasificarea lor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realității: observația, experiența dirijată, lucrarea practică, exercițiul (Voiculescu 2003: 70-79). 152 Cerghit 2006: 110. 153 ,,modalitatea principală de transmitere a cunoștințelor" (Cucoș 2002: 290), ,,suportul principal purtător de informație în cadrul comunicării" (Cerghit 2006: 111). 154 Cerghit 2006: 112 sunt aici prezentate și metodele de comunicare interioară (reflecția personală, experimentul mintal), pe care însă nu le asociem ca metode didactice etapei preșcolarității. 155 Metode intuitive sau iconice vezi și Boca-Miron/Chichișan 2002: 49, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17 etc. 156 Cerghit 2006: 114 sistemul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2002: 297. Vezi și modele obiectuale (machete, mulaje, globul pământesc etc.), figurative (scheme, grafice, filme animate etc.), simbolice (formule, semne etc.) Ezechil 2003: 68. 231 Ezechil 2003: 60. 232 Boca-Miron/Chichișan 2002: 50-51, Voiculescu 2003: 78, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17-18. 233 Prezentată, în majoritatea didacticilor de educare a limbajului preșcolarilor, ca ,,narațiune", ,,narațiune sub formă de povestire", ,,specie a narațiunii" etc. Vezi Boca-Miron/Chichișan 2002: 55-57, Voiculescu 2003: 70-72, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21-22. 234 Ezechil 2003: 58. 235 Vezi și Ezechil 2003: 58
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin narare/povestire. 266 Vezi Bulc 2005: 25-27, Mitu-Antonovici 2005: 20-22, Boca-Miron-Chichișan 2002: 36-38, Vlad-Pop 2002: 29-30 etc. 267 Vezi structura jocului: conținutul, sarcina didactică, regulile jocului, acțiunile de joc Mitu-Antonovici 2005: 19; de asemenea, vezi caracteristicile metodei jocului didactic, prezentate supra (6.3.15). 268 Pentru sugestii de texte care pot fi avute în vedere pentru lectura educatorului/educatoarei în activități subordonate altor arii curriculare, vezi Tudoran-Sabău-Antal 2004: 50-52. 269 Pentru o perspectivă asupra criteriilor (informativ, formativ etc.) de selectare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
colective (albume, jurnale, dicționare)". 327 Dumitrana 2001: 103: ,,copilul va înțelege și va spune că scrisul într-o carte ne "spune" o poveste, iar cel din ziare ne "spune" lucruri petrecute în lume...". 328 Educația pentru comunicare și pentru mass-media prezentată, în Kelemen 2006: 409, printre noile educații. 329 Crăciun 2006 posibilități de adaptare pentru etapa preșcolarității a unora dintre exemplele prezentate careuri cu litere în care, prin eliminarea celor care se repetă, să se evidențieze literele care se constituie în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
versurile 124-301 ("Acum în Peșterile Mormîntului ... ") și continuă cu versurile 1-123 (Dar în străfunduri ... Apoi am auzit Cutremurul Pămîntului). Ulterior, însă, Blake a lăsat în scris indicații clare privind ordinea celor două părți ale Nopții, conformă cu cea din textul prezentat aici (cf. G. Keynes). 224 (VII [b], 31) leu feroce-n lanțuri: Leul este animalul arhetipal al lui Los (Sol/Helios). 225 (VII [b], 90) Elementele nimicitoare: Sau "Elementele în sfărmare; care naufragiază". Acest din urmă sens poate fi interpretat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul energetic între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a umanului (antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală") și diferențele dintre ele, este discutat proiectul antropologic și prezentat proiectului antropologic kantian, este refăcută structura formală a conceptului kantian al finalității și argumentată ideea potrivit căreia personalismul energetic participă la modelul ontologiei umanului. Acest prim capitol construiește temeiul formal pentru ideea după care personalismul energetic reprezintă o variantă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de sabia pe care i-o dăruise însuși Atilla. Răzbunarea Odabellei va fi astfel completă. Principalele pagini din opera Atilla Cavatina Allor che i forti corrono - din Prolog Rezumat : După ce fuseseră copleșiți de huni, supraviețuitorii din Aquileia sunt adunați și prezentați lui Atilla. Atilla întreabă dece, împotriva ordinilor sale, o parte din femei au fost cruțate? I se răspunde că femeile din Aquileia au luptat alături de bărbații lor și astfel ele fuseseră cruțate. Odabella iese în față și critica femeile hunilor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tito Gobi în rolul titular. În timpurile recente opera va fi foarte frecvență pe scena de la Washington Național Opera (2007) și Sân Francisco Opera (Noiembrie/Decembrie 2007) că și pe alte dintre importanțele scene de operă ale lumii; iar versiunea prezentată a fost cea revizuită, cu excepția ciclului “Verdi Cycle” organizat de către Opera Sarasota care a oferit ambele variante. De remarcat că acest ciclu dedicat creației verdiene a prezentat pe parcurs toate variantele diferitelor opera compuse de Verdi. În anul 2012 Grand
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
avea ceva timp să pot revedea scenă finală fără biserică”. În toamna lui 1852 Verdi a fost invitat să ajute la pregătirea reprezentației de la Bologna. Auzind ceea ce urma să fie “acel oribil Wellingrode” el s-a retras dezgustat. Toate cele prezentate mai sus sprijină o dată în plus logică întrebării, de ce Stffelio a trebuit să aștepte până în anii 60 revenirea pe scenele de operă din lume. Pe scurt, pentru motivul că Verdi însuși, a hotărât că forma definitivă a operei va fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]