2,573 matches
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului de raportare 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) ─────────────────────��──────────────────────────────────────────────── -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190533_a_191862]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului de raportare 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) Anexă 3 SITUAȚIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156086_a_157415]
-
31 Societăți comerciale ��n nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandită simplă 33 Societăți comerciale în comandită pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului 2006 40 PROPRIETATE COOPERATISTĂ 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCĂ (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) Anexa 2 -------- la instrucțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179953_a_181282]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului 2006 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) Capitolul ÎI ÎI. CASĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179473_a_180802]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandită simpla 33 Societăți comerciale în comandită pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului 2006 40 PROPRIETATE COOPERATISTĂ 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186484_a_187813]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului de raportare 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187801_a_189130]
-
Cu ce vă mai servim? Femeia: Auzi, să mînjești frumusețe de monument cu fel de fel de... aduse de prin celea locuri străine... Octav: Ăsta-i cavoul unui bogătaș... boier mare... prinț... sau așa ceva... s-au șters literele... Așa că trebuia privatizat... Altul al rînd! Femeia: Mda... Și nu ți-e, iartă-mă că-ți spun..., nu ți-e oleacă de rușine? Octav: Vreau să văd cît rezist... vreau să văd cît mă ține rușinea... Cu ce vă mai servim? Femeia: Păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
profund in sistemele de impozite l-a reprezentat revigorarea unor concepte liberale, inclusiv prin preluarea guvernării În numeroase țări dezvoltate de către guverne de orientare liberală, care au promovat o restrângere a prezenței statului În viața economică și socială și au privatizat numeroase servicii publice, etc. Un loc important a revenit, În noul context, reformei sistemelor de impozite, care, În cazul SUA, a demarat imediat după alegerea ca președinte a lui Ronald Reagan. Astfel, În 1981 a fost adoptată Legea impozitelor și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
elitei neconvenționale" din mediul de afaceri care căuta să aibă acces la statul bogat în resurse de petrol (Gates 2010). Deși Chávez considera că statul ar trebui să încurajeze producătorii privați de talie mică și mijlocie, el a refuzat să privatizeze serviciile sociale și compania națională de petrol, argumentând faptul că sectoarele strategice ale economiei ar trebui să rămână în proprietatea statului. Deci discursul chavist timpuriu nu a promis să înlocuiască neoliberalismul cu o viitoare alternativă socialistă. În loc de asta, discursul s-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
diferențele din interiorul categoriei, adresându-se, dincolo de marile lor diferențe, comuniștilor, catolicilor, muncitorilor și patronilor. Grăitoare, în special, este încercarea lui Mečiar de a minimaliza diferențele dintre slovacii bogați și cei săraci, explicând faptul că eforturile membrilor guvernului de a privatiza economia vizează păstrarea companiilor în mâinile poporului: Direcția noastră a fost aceea de crea o pătură antreprenorială slovacă, o încercare de a ne asigura că nu pleacă capitalul autohton și astfel deținătorii de capital ar putea deci, cu ajutorul pieței, a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului 2006 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) Anexă 2 ──────── la instrucțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203069_a_204398]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandita simplă 33 Societăți comerciale în comandita pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului 2006 40 PROPRIETATE COOPERATISTA 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCA (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) Anexă 2 ──────── la instrucțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203071_a_204400]
-
31 Societăți comerciale în nume colectiv 32 Societăți comerciale în comandită simplă 33 Societăți comerciale în comandită pe acțiuni 34 Societăți comerciale pe acțiuni 35 Societăți comerciale cu răspundere limitată 36 Societăți agricole 37 Societăți comerciale cu capital de stat, privatizate în cursul anului de raportare 40 PROPRIETATE COOPERATISTĂ 41 Cooperative de consum 42 Cooperative meșteșugărești 43 Cooperative și asociații agricole netransformate 44 Cooperative de credit 50 PROPRIETATE OBȘTEASCĂ (societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești) ────────────────────────────────────────────────────────────────────── -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234556_a_235885]
-
posesiunea și controlul capitalist și-au pierdut cea mai mare parte a suportului. Partidele laburiste, socialiste și social-democrate au abandonat de mult ideea naționalizării industriei ca scop. Guvernele conduse de asemenea partide, sau cel puțin le includeau ca parteneri activi, privatizau rapid întreprinderile existente deținute de stat. Singura experiență majoră cu o economie de piață socialistă, în care întreprinderile aflate în proprietate socială și care funcționau într-un context de piață, erau guvernate din interior de reprezentanți ai muncitorilor (cel puțin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
el este un extravert), făcându și public eșecul și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată“ cu care natura inclementă a înzestrat spiritul cuiva nu înseamnă prostie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu vânzarea British Telecom În 1984. Guvernul a vândut și mare parte din fondul public de locuințe constituit după război; la Început ocupanților, apoi oricărui cumpărător. Între 1984 și 1991, În Marea Britanie s-au tranzacționat o treime din toate bunurile privatizate din lume (după valoare). În ciuda lichidării aparente a sectorului public, procentul din PIB-ul britanic dedicat cheltuielilor publice În 1988 (41,7%) era practic neschimbat față de 1978 (42,5%), cu toate promisiunile doamnei Thatcher că „va lua statul din cârca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
La cinci ani după plecarea doamnei Thatcher, John Major a reușit și el să impună privatizarea căilor ferate. Profitul obținut prin transferul bunurilor publice În mâini private era tentant pentru conservatori, dar motivul principal a fost că Major trebuia să privatizeze ceva: doamna Thatcher vânduse practic aproape tot ce se putea vinde, iar Partidul Conservator nu avea un alt program În afara privatizării. Dar incompetența și abuzul procedurii, urmate de câteva dezastre care au culminat cu o serie de accidente tragice și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care tocmai le naționalizase. Privatizarea uriașului sector public din Franța a fost inițiată de majoritatea parlamentară conservatoare constituită În urma alegerilor din 1986. Dar cabinetele următoare, indiferent de culoarea politică, au urmărit același obiectiv, iar dintre toate, cel mai energic au privatizat guvernele socialiste din ultimii ani ai lui Mitterrand. Privatizarea (prin ofertă publică, după modelul britanic) a Început cu principalele bănci și TF1, unul dintre cele trei posturi naționale de televiziune. Au urmat marile concerne, companiile de asigurări, corporațiile chimice și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ei erau puși în fața nevoii de a alege între terapia de șoc și tranziția graduală, în realitate nu dispuneau de nici una din aceste variante. Căci marea problemă a tranziției capitaliste românești nu a fost atât lipsa voinței politice de a privatiza sau a restructura economia și societatea, ci, mai simplu, lipsa capitaliștilor. Politicienii români, puternic presați și de populație, și de politicienii occidentali, erau dispuși să transfere proprietatea statului către particulari, atâta doar că nu aveau cui. Proprietățile mai mici erau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de investiții. Dinamica socială și economică a României în primii patru-cinci ani de după prăbușirea comunismului a fost cea mai ridicată din toată tranziția postcomunistă. Dar privatizare nu se face. La sfârșitul lui 1996, la șapte ani după prăbușirea comunismului, FPS privatizase doar 7,5% din totalul capitalului social aflat în administrarea sa (Guvernul României, 2004). Iar dacă ținem cont de faptul că acest 7,5% se afla distribuit în nu mai puțin de 2 726 de societăți comerciale privatizate, este limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului social aflat în administrarea sa (Guvernul României, 2004). Iar dacă ținem cont de faptul că acest 7,5% se afla distribuit în nu mai puțin de 2 726 de societăți comerciale privatizate, este limpede că, în această perioadă, România privatizează la nivelul micului capital. De altfel, dintre aceste 2 726 de societăți, trei sferturi sunt mici. Asta nu înseamnă că, în acești primi ani - ai dominației politice a stângii (FSN, FDSN, PDSR), considerată „neocomunistă” - România nu construiește capitalismul. Dimpotrivă, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
7% din proiectele de investiții erau finanțate prin credite bancare (Patriciu, Rusu, 1998). Cel mai probabil, ele erau destinate achiziției unor noi active și întreprinderi scoase la privatizare. Căci privatizarea continuă într-un ritm extrem de accelerat. Dacă până în 1996 FPS privatizase doar 7,5% din capitalul social pe care îl administra, în următorii patru ani privatizează de cinci ori mai mult (36,7%). Iar privatizarea nu doar se accelerează, ci se și ieftinește. Până în 1996, FPS încasase, în medie, venituri din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probabil, ele erau destinate achiziției unor noi active și întreprinderi scoase la privatizare. Căci privatizarea continuă într-un ritm extrem de accelerat. Dacă până în 1996 FPS privatizase doar 7,5% din capitalul social pe care îl administra, în următorii patru ani privatizează de cinci ori mai mult (36,7%). Iar privatizarea nu doar se accelerează, ci se și ieftinește. Până în 1996, FPS încasase, în medie, venituri din privatizare în valoare de 118,4 milioane de dolari pentru fiecare 1% din capitalul social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori mai mult (36,7%). Iar privatizarea nu doar se accelerează, ci se și ieftinește. Până în 1996, FPS încasase, în medie, venituri din privatizare în valoare de 118,4 milioane de dolari pentru fiecare 1% din capitalul social privatizat. Și privatizase mai ales întreprinderi mici. În următorii patru ani, valoarea a 1% din capitalul social privatizat de FPS scade la 97 de milioane în 1998, la 38 de milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în 2000, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Până în 1996, FPS încasase, în medie, venituri din privatizare în valoare de 118,4 milioane de dolari pentru fiecare 1% din capitalul social privatizat. Și privatizase mai ales întreprinderi mici. În următorii patru ani, valoarea a 1% din capitalul social privatizat de FPS scade la 97 de milioane în 1998, la 38 de milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în 2000, adică scade de zece ori! (Guvernul României, 2004)! Scăderea PIB și a producției industriale facilitează vânzarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]