3,372 matches
-
încă mă mai descurc! cartea și mobilul la îndemînă, Borzești biserica, acte de cult, spațiul venerat amenajările dimprejur, timpul îl poți invoca în rugăciune, spectacolul mașinii ce rulează paralel cu ea însăși, Adjud în luciri pe etaje și blocuri, nenumite priveliști ale indiferenței, expresul Suceava București, locomotiva avertizează necontenit, în caz de iminență sensul s-ar năpusti ca semnal, ultima frază înainte de inevitabilul real, cel închipuit, liniștea ulterioară la fel, trei trenuri lasă gara pustie fără plecarea lor, închipuirea hartă fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
anul trecut, petice de mușchi și brădui în centimetri, decît iarna mai sus! halta Bolovăniș destul de sus izbîndă ca să tocmim mișcare, să întoarcă pămîntul lucrat în ființe, brazii smulși din rădăcină, șosea, pe taluzuri brumă, spațiază ideal ca să ții în priveliști convenția peisaj, Lunca de Mijloc lume cu martorii ei de vagon, mîndru-și plînge-un cerb în codru martor, am prins un cerb, avea piciorul rupt, se uita și l-au împușcat, se uita așa! pojghița de gheață pe care calcă porumbel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din Cahul! Ajută-i, Doamne, bunătății mele /să se prefacă-n pîine pe Bugeac! Ajută-i, Doamne, bucuriei mele /să se prefacă-n țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce au avut de tencuit se ține în sfîrșit alb, urcă lucrători cu dezafectarea, vesta portocalie de gunoier, iar Balcanii nume de război pe alveolele retrase ale Ardealului, izvoarele lui, primenite să curgă iar la lume, halta Măceu România îndesată priveliști inventează țări densitate, grele dor, de aceea și el inventat, nestrăbătute nume de pitoresc în toate părțile, Valea Streiului cu una din căile regelui, nu drepte sînt căile cele scurte, cum greșit calculează elinii, ci îndrumate pe sub Nor, Subcetate masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
strămoșii, nu cu aceia actuali, pe limba lor tracă, în mitul berzei, iar salcia zgripțuroaică, dublate falangele uscate de altele verzi, stația Pui limbajul, cît e om, se pune pe semne vremelnice, că de pregătirea de război ducii daci ai priveliștii n-au habar, cum n-au avut știre de prelungirea lor pe timp de lovire al stației Azi, acoperișul îndoit la coamă, peretele magaziei prăbușit în sine, mai sus e lumea! Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de mătănii! șaizeci! Pălărie intră și începe printr-o glumă, e liber? pe banchete și în tot vagonul gol, da, ar mai fi loc, continuăm pe logica absenței dialogului din conversație, atunci e grav, supraveghez cu strășnicie partea mea de priveliște, m-ai pus santinelă și pălăria maronie îmi ține de uniformă, șoimul pînă în cîțiva metri de sol, de gras ce e, belșugul sfîrșitului de vară, păpușile porumbului mai crude, și mai spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
limbi de apă, vapoare, cu fiecare mai mic pavilionul administrativ, podul peste ecluză, cea golită uscată pe fund, canalul iese în port între bucăți de pămînt și apă, au rămas stabilopozi pe mal cu dubița părăsită, barjă, remorcherul împingător în priveliștea de machetă, taie vagoanele de cărbune kilometri portuari, lumină Constanța-Sud cărbunele, mineralierul, viaducte, vagoanele-cisternă cu imobilele ritmic, urbanizarea este perfectă în deșert, răspunde doar de ea, urbaniștii au calculat-o, semăna cu ei, farul nou Constanța 1975-1980, talie de viespe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui pe lume, vale secundară în fund cu peretele moment înzăpezit prin Călimani, rupt în starea singurei primăveri Stînceni gară, doi gîndaci de tren se depărtează, P.O. Ciobotani, puntea pe cabluri în apă, viața are și moarte, are sigur priveliște, încăperile de Mureș neatinse de suflet, scamele nori de brazi, vînt tot din amonte lărgit cu depresiunea Giurgeul, biserica albă trei turle, corp de blocuri Toplița, troițe la case, lemnul halele de prelucrare, cu retorici de rezervă: (1) barbaria urbanizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a mai potolit, dar la primăvară trebuie scopit! să-l avertizăm, să-i spunem să evadeze! ați și dormit un pic înainte de Adjud, în compartimentul liber din capăt, lipite una de alta, tot pe cearșaf, bine că am prins priveliștea! ați revenit, draga mea! nu sînt draga ta! meciul oficial l-am încheiat cam aici, oglindă una alteia în loc de pereche cu cearșaful pe banchetă, multe precauții și alintăceli, cum s-a terminat? am ieșit triumfătoare! controlorul care umblă cu țigara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă! schimb la Huedin, schimbă la Huedin! m-ai făcut iar puștiul tutuit, nici amuzamentul nașului nu l-am anticipat, cele mai recente locomotive de la "Faur" București, alte regionale n-au achiziționat modelul, senin de stele în pustia cu cartoanele priveliștea, nici vorbă să oprească, a trecut de Baciu-Triaj și de altă stație, halta Rădoaia depășită, regim de accelerat, Mera trecută, un călător pe trei vagoane, 125 de tone de fier, 16 tone pe vagon, locomotiva la 80 km/h, cui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dă sensul și în banalul operației stă vorbirea! vulpea și cioara în cîmp asociate din fabulă, nu-mi răspunzi la telefon, Dănești stilul romanic în cărămida aparentă, rozariul, Cîrțani, Cîrța, Ineu nu mă pot obișnui cu noua formulă a lumii, priveliștea își desprinde cel mai greu privitorul, personalul Izvorul Oltului Brașov prea ușor pentru cîte lasă în urmă sfărîmate, curbe de nivel noua ridicare în complicații intime, cerul timpului rupînd în spațiu omul începuse să vorbească singur nimic! tunel doi meri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peisaj vin în cute de brad, încremenită marea cădere, cît sare de pe vulpe în sus, m-am repezit la jumătate cărarea, întorc din bot cu trenul dedesubt, sticloși sînt pașii mei în ochi, explicație pe sucirea cozii, în Ghimeș resemnată priveliștea, cu neputință să iei psihologia linear, vezi ce panaramă îi fac babii! ți-am zis că am o mînă subțire! hai afară! vezi ce-ți fac eu ție! acceleratul Suceava Brașov vapori de turboreactor taie pe roz, a doua dîră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
august, în personalul Tîrgu Mureș Deda, în stația Tîrgu Mureș, cu Nuțu cu mașîna, am știut, sigur, c-am știut! perdealăle cîn' le plătești? numa' că zîua nu-i nici o garnitură, vagonul din față astupă gara pe mijloc, condiția oricărei priveliști, pălăria la copil cu talpa îndoind-o pe dungă, degeaba i te înghesui în brațe, cine sărută pe cine? mijlocelul și părul cîrlionțat pe el, Gheorghieni Războieni personal, "Biroul de mișcare", "Brașov Secția de întreținere Tîrgu Mureș", o cîștigat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar nu te vor împinge de la spate, ci te vor lăsa să alegi singur. Cei care au reușit în viață, au ales drumul cel mai lung, pe care au mers la sigur, și au avut înțelepciunea să se bucure de “priveliști” până ce au ajuns la destinație, iar drumul nu li s-a mai părut greu. Ceilalți, care au “clacat” în viață, au ales drumul cel mai scurt, întradevăr, “au ajuns” mult mai repede, dar spre stupefacția lor, nu au găsit ceea ce
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
li s-a mai părut greu. Ceilalți, care au “clacat” în viață, au ales drumul cel mai scurt, întradevăr, “au ajuns” mult mai repede, dar spre stupefacția lor, nu au găsit ceea ce căutau, și nici nu au avut parte de “priveliști”, și s-au apucat de oftat, întrebându-se: Oare, cum au reușit ceilalți? STAREA DE BINE. Satură-te de necazuri odată! Și hai, vino cu mine Eu sunt “starea de bine” Pe care toți o vor Dar foarte puțini mă
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
istorie Marea splendoare a ruinelor imense reflectă gloria trecutului Baalbek-ului, un oraș care a parcurs momente tragice ale istoriei. Cuceritori iluștri ai fiecărei perioade și-au croit drumuri prin acesta și au dovedit interes în cunoașterea zeilor acestuia. Într-o priveliște încântătoare, la distanțe egale de Liban și de munții Anti-Liban, cultul lui Baal și al lui Astarte, partenerul său, au determinat luptătorii lor să construiască locuri sfinte și fundațiile unui mare oraș. "Pax romana" a fost favorabilă. Artizani veniți din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și dacă înțelepciunea oracolelor a atras amabilitatea împăraților și generozitatea demnitarilor, lucrările militare au adăugat la incinta solidă și au redus din aspectul estetic și din efectul pozitiv, în general. În ciuda nelegiuirilor invaziilor succesive și cutremurelor catastrofale, oricine poate savura priveliștea atractivă și de neuitat prin prospețimea livezilor aflate în apropiere. Memoria apelează la trecut și adaugă la misterul locului faimos. Baal a fost identificat de romani ca Jupiter, sau tatăl zeilor, tatăl soarelui, Dumnezeul paradisului luminii, mării și pământului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
așa că mi-am permis să accelerez viteza. Casa unde stăteam la Bruxelles era separată de Ambasada iugoslavă, care era păzită în permanență de doi jandarmi belgieni, prin numai două case, iar strada noastră care, pe toată întinderea ei, oferea o priveliște fermecătoare datorită micului, dar foarte îngrijitului parc Abbaye de la Cambre, făcea legătura între două artere principale ale orașului: Avenue Louise și Franklin Roosevelt. La joncțiunea dintre strada noastră și Avenue Louise se afla, așa cum se cuvine, un semafor electric care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
masă, pregătită din timp, erau tot felul de bunătăți și o cană cu vin roșu. Eu nu beau, sare nepotul, sînt cu mașina. Dar eu beau, spune Cazacioc vesel. Vîntul mîngîia dealul lui Cazacioc și de jur împrejur era o priveliște de basm. Nevasta nepotului s-a îmbujorat, nepotul s-a smochinit a plictiseală și moș Cazacioc a tras un cazacioc. Puțin obosit, intră în bordei și iese cu o cutiuță acoperită cu catifea aurie. Am fost la Paris și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o las să lunece în voie pe valea Holbocii...Ce feerie! - Cum ți se înfățișează lucrurile văzute de aici, dragule? - Trebuie să-ți mărturisesc cu mâna pe inimă că cele văzute de aici nu pot fi egalate de alte priveliști, oriunde s-ar afla. Aș mai vrea să adaug ceva. Toate aceste locuri le-am călcat cu piciorul în lungile mele hoinăreli în jurul bătrânei cetăți a Iașilor. Si nu o singură dată... - Stiu că ai umblat în lung și-n
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nevinovat » până la acel moment. Soarele eliberat parcă de toate opreliștile, lumina și-ncălzea întreaga atmosferă, făcând ca zăpada să nu mai scârțâie țeapănă pe sub bocancii cazoni ai elevului, ba din contra începea să se moaie sub așa raze călduroase. O priveliște minunată se arăta pe valea Gârcenilor, ce dădea în renumita Vale a Racovei. - La vale se poate da drumul altfel la pas, văd că mergeți mai repede zise Săndel, ajungând din urmă gârcenenii. - Da, e adevărat, dar sunt și alte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
relația omului cu divinitatea: omul, ca subiect al sacrificiului, a fost substituit de animal, iar acesta de unul duhovnicesc. Merită a urma, și În planul fizic, acest exemplu sau, mai bine-zis, prototip. Animalele au urmat aceeași devenire și În satisfacerea priveliștii sângelui pe care omul, ca ancestral vânător, o are ca necesitate În sine. Și aici a fost o evoluție ținând, până la un punct dincolo de care se pot pune ghilimele, de devenirea spirituală a omului. Sângele uman, vărsat de gladiatorii Romei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită „Judecata de apoi”. Ajunși la poarta mănăstirii am remarcat minunatele picturi din exteriorul mănăstirii, care sunt pictate pe un fond albastru, unic în lume, numit albastru de Voroneț. Toată priveliștea ne-a liniștit sufletul așa încât, la momentul plecării nu am mai vrut să părăsim acest loc sfânt. Am plecat din nou la drum, îndreptându-ne către localitatea Borșa. Pe măsură ce intram mai adânc în inima munților, peisajul devenea din ce în ce mai frumos. Puteam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
am mai vrut să părăsim acest loc sfânt. Am plecat din nou la drum, îndreptându-ne către localitatea Borșa. Pe măsură ce intram mai adânc în inima munților, peisajul devenea din ce în ce mai frumos. Puteam observa de o parte și de alta munții falnici. Priveliștea era atât de răpitoare încât ai fi zis că natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smarald. Ajungând la Pasul Prislop am poposit pentru a inspira aerul rece și curat de munte și pentru
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a ne bucura îndeaproape de peisajul mirific. Trecătoarea este situată între Munții Rodnei, aflați la sud și Munții Maramureșului, aflați la nord, la 1416 m altitudine. Pete cristaline de zăpadă se zăreau pe culmile munților falnici. Toți eram fermecați de priveliște. Nu aveam cuvinte să descriem frumusețile care le vedeam. Lăsând în urmă peisajul de vis de la Pasul Prislop ne-am continuat drumul către Borșa. Această stațiune se află în inima munților Rodnei, aproape de una dintre cele mai spectaculoase cascade din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]