18,757 matches
-
de procedură civilă, sens în care va dispune îndreptarea erorii materiale din dispozitivul Sentinței nr. 150/2.11.2023 pronunțate în Dosarul nr. 148/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș, în sensul că în alineatul doi se va menționa că reclamanții au domiciliul procesual ales „la sediul Cabinetului de avocat EEE situat în Miercurea-Ciuc, Str. Tineretului nr. 7, jud. Harghita“. Prin urmare, alineatul doi din dispozitiv va avea următorul cuprins: „Admite cererea formulată de reclamanții AAA, cu domiciliul ..., BBB, cu domiciliul ..., CCC, cu domiciliul
ÎNCHEIEREA nr. 4/CC din 19 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295372]
-
cu sediul în Târgu Mureș, strada Gheorghe Doja nr. 1-3, județul Mureș. “ PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii HOTĂRĂȘTE: Admite cererea formulată de reclamanții AAA, cu domiciliul ..., BBB, cu domiciliul ..., CCC, cu domiciliul. . ., și DDD, cu domiciliul. . ., toți cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat EEE, situat în. .., de îndreptare a erorii materiale strecurate în Sentința nr. 150/2.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, în Dosarul nr. X/43/2023. Îndreaptă eroarea materială strecurată în alineatul doi din dispozitivul Sentinței
ÎNCHEIEREA nr. 4/CC din 19 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295372]
-
în Dosarul nr. X/43/2023. Îndreaptă eroarea materială strecurată în alineatul doi din dispozitivul Sentinței nr. 150/2.11.2023 pronunțate în Dosarul nr. X/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș, în sensul că în alineatul doi se va menționa că reclamanții au domiciliul procesual ales „la sediul Cabinetului de avocat EEE situat în ...“. Alineatul doi din dispozitiv va avea următorul cuprins: „Admite cererea formulată de reclamanții AAA, cu domiciliul ..., BBB, cu domiciliul ..., CCC, cu domiciliul ..., și DDD, cu domiciliul ..., toți cu domiciliul ales la
ÎNCHEIEREA nr. 4/CC din 19 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295372]
-
încuviințează cererea în probațiune cu toate înscrisurile depuse la dosar, atât atașat cererii de chemare în judecată, cât și ulterior. Reprezentanta reclamanților arată că nu mai are alte cereri de formulat. Nemaifiind formulate alte cereri și având în vedere momentul procesual, instanța declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul atât asupra excepției lipsei de interes, cât și asupra fondului cauzei. Reprezentanta reclamanților arată că sistemul BAUSPAR a avut un rol-cheie în reconstruirea Europei, încă din anii 1950. Conform acestui sistem
ÎNCHEIERE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295370]
-
a pronunțării deciziei instanței de control constituțional menționate, astfel încât să se mențină în echilibru drepturile părții civile (în speță, ale succesorilor acesteia) și ale condamnatului, contrar dispozițiilor art. 16 și 21 din Constituție. Așa încât susține că, potrivit normelor procesual penale criticate, succesorii condamnatului decedat pot introduce o cerere de revizuire, însă succesorii părții civile nu pot formula o astfel de cerere, din această perspectivă apreciind că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
16 și 21 din Constituție. Așa încât susține că, potrivit normelor procesual penale criticate, succesorii condamnatului decedat pot introduce o cerere de revizuire, însă succesorii părții civile nu pot formula o astfel de cerere, din această perspectivă apreciind că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că diferența de tratament juridic instituită prin dispozițiile art. 455 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
inițial; or, câtă vreme revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, a cărei admitere în principiu determină rejudecarea cauzei, ea nu poate avea loc într-un alt cadru decât cel avut în vedere de instanță în primul ciclu procesual. În acest sens, art. 455 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală prevede expres că pot cere revizuirea părțile din proces, în limitele calității lor procesuale. Arată că numai în cazul condamnatului legiuitorul derogă de la acest principiu
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
alt cadru decât cel avut în vedere de instanță în primul ciclu procesual. În acest sens, art. 455 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală prevede expres că pot cere revizuirea părțile din proces, în limitele calității lor procesuale. Arată că numai în cazul condamnatului legiuitorul derogă de la acest principiu, recunoscând membrilor de familie ai acestuia (indiferent că sunt sau nu și „succesori în drepturi“/„moștenitori“) dreptul de a formula cerere de revizuire, chiar și după decesul său
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 455 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Pot cere revizuirea: a) părțile din proces, în limitele calității lor procesuale; b) un membru de familie al condamnatului, chiar și după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
Pot cere revizuirea: a) părțile din proces, în limitele calității lor procesuale; b) un membru de familie al condamnatului, chiar și după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin modul cum
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
daune morale pentru prejudiciile cauzate prin privarea nelegală de libertate dispusă în cursul procesului penal, în urma căreia autorul excepției a fost achitat, prin sentință penală definitivă. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt constituționale în măsura în care, în cazul unei soluții de netrimitere în judecată sau achitare, nu se limitează dreptul la repararea pagubei al persoanelor împotriva cărora s-a luat o măsură preventivă numai la ipotezele în care
DECIZIA nr. 504 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295230]
-
procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme în statul de drept, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art.
DECIZIA nr. 504 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295230]
-
legii 50. Verificând regularitatea sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 51. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295134]
-
de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 20. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
de către petenți). ... 14. Instanța judecătorească a quo de față pune în principal sub spectrul neconstituționalității faptul că legea criticată acordă competență Curții de Apel București pentru a judeca în fond rezoluțiile de clasare, deși Constituția stabilește un alt traseu procesual pentru orice dosar disciplinar, și anume în primă instanță la secția corespunzătoare din cadrul CSM, iar în recurs/în calea de atac, indiferent cum alege legiuitorul să o numească, dosarul disciplinar se judecă la ÎCCJ. Pentru identitate de rațiune, precum și
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării, judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare ... 35. Potrivit art. 45 alin. (4) din același act normativ, dacă, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social. ... 45. Având în vedere acestea, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate, ce instituie competența exclusivă a Curții de Apel București de a soluționa contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de către
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
preluând funcția de judecată și devenind judecător al fondului, este în imposibilitatea de a face noi verificări de legalitate în cursul judecății din perspectiva constatării inadmisibilității procedurii prin care au fost obținute și a aplicării regimului nulității absolute asupra actelor procesuale și procedurale prin care probele au fost administrate. ... 6. Judecătoria Oradea - Secția penală apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. În acest sens, reține că măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de către instanță nu constituie un drept constituțional
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 5 aprilie 2024). ... 13. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, Curtea constată că normele procesual penale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la motive de neconstituționalitate similare. Instanța de contencios constituțional a pronunțat mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 296 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
din 21 februarie 2024, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta Direcția de Sănătate Publică a Județului Bihor, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă; a fost admisă cererea de chemare în garanție a pârâtului Ministerul Sănătății, formulată de pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor; a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, a obligat pârâtul Spitalul Clinic Județean
DECIZIA nr. 2 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294753]
-
de vacanță aferente anului 2020 proporțional cu perioada lucrată, în cuantum de 1.450 lei, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, începând cu data scadenței și până la data plății efective. ... 109. Împrejurarea lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății, invocată în calea de atac a apelului, a existenței/inexistenței unor raporturi juridice de serviciu sau de muncă ale acestuia cu salariații reclamanți se poate desluși prin administrarea unui probatoriu în fața instanței de fond/apel. ... 110. În
DECIZIA nr. 2 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294753]
-
dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, pe de o parte, și, pe de altă parte, faptul că motivele invocate de autoare privesc modul de aplicare a normelor procesual penale criticate în cauza concretă în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și, în acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 617 din 22 septembrie 2020. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
art. 342 din Codul de procedură penală cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, precum și al limitelor de competență a Curții Constituționale atunci când procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, în ceea ce privește normele procesual penale ale art. 94 alin. (4) și ale art. 340. ... 14. În această situație, Curtea va examina cu prioritate problema de admisibilitate expres consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
de procedură penală, Curtea reține o problemă de admisibilitate prin raportare la limitele de competență a Curții Constituționale atunci când procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate. În acest sens, Curtea observă că, în cauza de față, pretinsa neconstituționalitate a normelor procesual penale criticate este motivată exclusiv din perspectiva unor împrejurări concrete, individualizate la speța aflată pe rolul instanței de judecată, generate de restricționarea consultării dosarului de urmărire penală de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de respingerea unor cereri formulate în
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]