4,759 matches
-
au fost considerați inițial inoperabili). 24% din acești pacienți au avut remisiuni patologice importante pe piesa operatorie [25]. MODALITĂȚI DE EVALUARE A REZULTATELOR TRATAMENTULUI NEOADJUVANT Nu este clar încă, dacă există o legătură între răspunsul histopatologic la tratamentul neoadjuvant și prognosticul general al pacienților. Un studiu a urmărit cum influențează răspunsul gradat histologic, speranța generală de viață a pacienților cu cancer pancreatic tratat neoadjuvant [26]. Nu există la ora actuală un sistem universal acceptat, din acest motiv au fost utilizate două
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
tratat neoadjuvant [26]. Nu există la ora actuală un sistem universal acceptat, din acest motiv au fost utilizate două sisteme: sistemul de gradare College of American Pathologists (CAP) și Evans. Responderii (cei cu remisiune completă sau minim reziduu tumoral), au prognostic mai bun decât non-responderii: mai puține metastaze ganglionare, șanse de rezecție R0 mai mari, risc de reșută locoregională sau la distanță mai mic. Gradul histologic de răspuns la tratamentul neoadjuvant este factor de prognostic independent pentru supraviețuirea globală [26]. Același
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
completă sau minim reziduu tumoral), au prognostic mai bun decât non-responderii: mai puține metastaze ganglionare, șanse de rezecție R0 mai mari, risc de reșută locoregională sau la distanță mai mic. Gradul histologic de răspuns la tratamentul neoadjuvant este factor de prognostic independent pentru supraviețuirea globală [26]. Același autor [27], în altă publicație, demonstrează rolul prognostic negativ al invaziei limfovasculare - fiind corelată cu risc de rezecție incompletă, prezența de ganglioni pozitivi, reșute locoregionale sau la distanță. O modalitate mai puțin invazivă este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
ganglionare, șanse de rezecție R0 mai mari, risc de reșută locoregională sau la distanță mai mic. Gradul histologic de răspuns la tratamentul neoadjuvant este factor de prognostic independent pentru supraviețuirea globală [26]. Același autor [27], în altă publicație, demonstrează rolul prognostic negativ al invaziei limfovasculare - fiind corelată cu risc de rezecție incompletă, prezența de ganglioni pozitivi, reșute locoregionale sau la distanță. O modalitate mai puțin invazivă este reprezentată de examinarea PET/CT. Un studiu care a inclus 40 de pacienți, a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
terapeutică a cancerului pancreatic într-un centru specializat / universitar. Un alt studiu a luat în analiză pe o perioadă mai mare de timp, pacienții diagnosticați și tratați pentru cancer pancreatic. La o populație țintă de 3196 pacienți operați, factorii de prognostic pozitiv sunt: ganglioni limfatici negativi, grad scăzut de malignitate, sexul feminin, primirea oricărui tratament adjuvant. În analiza multivariată tratamentul adjuvant administrat are impact semnificativ statistic, dar modest, pe supraviețuirea globală [31]. RADIOCHIMIOTERAPIA/CHIMIOTERAPIA ADJUVANTĂ ÎN CANCERUL PANCREATIC Datele asupra eficienței
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
semnificative, prețul fiind o toxicitate crescută în brațul cu gemcitabina. Totuși, aceasta nu a impietat indexul terapeutic, acesta fiind > 85% în ambele grupe de pacienți [38]. O metaanaliză a comparat cele două chimioterapii, luând în considerare și alți factori de prognostic, mai ales prezența de adenopatii metastatice. După echilibrarea datelor în funcție de numărul de ganglioni pozitivi de pe piesa operatorie, s-a evidențiat un risc de deces (hazard ratio - HR) de 0,65 pentru 5FU, 0,59 pentru gemcitabină comparativ cu observația, rezultate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
a pus în evidență faptul că EGFR este supraexprimat în 50% din cazuri, iar mutație KRAS este prezentă în 70% din cazuri. KRAS se corelează cu creșterea supraviețuirii globale, deși nu se știe dacă este un factor predictiv sau doar prognostic [53]. Linia I de tratament Ceea ce se știe din datele publicate în trialurile clinice este că în situație metastatică chimioterapia aduce un beneficiu de supraviețuire comparativ cu tratamentul simptomatic - atât pentru 5FU cât și pentru gemcitabină [34]. Comparația între aceste
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
INTRODUCERE Cancerul de pancreas are un prognostic rezervat, cu o supraviețuire (SV) globală la 5 ani de sub 5% și SV mediană de 18 luni. Chirurgia este potențial curativă, dar rezecabilitatea este posibilă doar în 20% din cazuri [1]. Evoluția postoperatorie este grevată de o incidență crescută a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
s-a evidențiat beneficiul RT adjuvante numai la pacienții cu stadiul IIB, T1-T3 N1 (HR, 0,70; 95% CI, 0,62-0,79) la 3252 de pacienți cu cancer de pancreas operat, M0. Vârsta și stadiul bolii au fost factori de prognostic independenți, pacienții tineri cu boala avansată loco-regional având cel mai mare beneficiu al RT adjuvante [45]. Intensificarea chimioterapiei concomitente din secvența RCT adjuvante, prin adăugarea la 5FU a Cisplatinului și Interferonului alfa a obținut SV la 2 ani rezultate spectaculoase
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
se depăși doza de 40 Gy când radioterapia este administrată concomitent cu chimioterapia. Toxicitatea hematologică este comună la pacienții care fac tratament concomitent, în special neutropenia și trombocitopenia. Astenia, scăderea în greutate sunt întâlnite frecvent pe parcursul radioterapiei. TOXICITATEA TARDIVĂ Datorită prognosticului rezervat al cancerului de pancreas, raportarea în literatură a toxicității tardive este rară. Toxicitatea tardivă este cauzată de iradierea țesuturilor cu cinetică de proliferare lentă și reprezintă factorul limitant al RT. Caracterizată prin apariția și/sau persistența simptomelor sau semnelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
sclerozei vasculare [75,76]. Toxicitatea tardivă renală se manifestă prin insuficiență renală și risc crescut de hipertensiune renovasculară. În concluzie, chirurgia radicală este tratamentul standard al cancerului de pancreas operabil; rezecția R0 reprezintă unul din cei mai importanți factori de prognostic. Chimioterapia secvențială și RCT sunt opțiuni terapeutice adjuvante, respectiv standard în stadiile MO inoperabile. Trialurile de fază II au demonstrat eficacitatea 3DCRT și IMRT concomitent cu chimioterapia cu gemcitabina în cancerul de pancreas avansat loco-regional. Tratamentul cu RCT și chimioterapie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
Operația nu este indicată la bolnavi cu spasm coronarian ca anomalie izolată. Recomandările ACC / AHA [15] încadrează dovezile legate de contraindicațiile BAC în Clasa III: BAC nu este eficace sau probabil poate produce agravări, deteriorări. - Pacienți asimptomatici: BAC poate ameliora prognosticul. Poate fi benefic la bolnavi cu risc înalt de MI sau deces. - Pacienți cu angină stabilă: 1. leziuni de 1-2 vase fără interesarea ADA proximale, care prezintă simptome ușoare, incert legate de ischemie miocardică 2. nu au efectuat o terapie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
reperfuziei sunt domenii importante de cercetare și dezvoltare [5]. Asistența medicală de urgență prespitalicească (prim-ajutor, transportul medicalizat spre spital), diagnosticul și tratamentul IMA în serviciul de urgență al spitalului și/sau în unitatea specializată sunt cruciale pentru evoluția și prognosticul pacientului. În ultimii 40 de ani, în special în anii 1980, noi agenți farmacologici, proceduri de cardiologie intervențională și tehnici chirurgicale de by-pass aorto-coronarian au condus la scăderea morbidității și mortalității prin IMA. Cu toate aceste îmbunătățiri, complicații electrice și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
că rezultatul nefavorabil poate fi legat de creșterea biomarkerilor. Aceasta a fost demonstrată în studii clinice ce utilizează CPK-MB unde creșteri de 5, 10 sau 20 de ori peste limita superioară a normalului după BAC au fost asociate cu înrăutățirea prognosticului (Cohn). În mod similar, creșterea nivelului troponinei după BAC indică necroză miocardică, care prevestește un rezultat nefavorabil. Literatura nu este abundentă cu privire la utilizarea biomarkerilor pentru definirea infarctului miocardic după BAC. Biomarkerii nu pot fi singurele elemente de diagnostic în infarctul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Conform recomandărilor ACC/AHA, la pacienții cu AI / IMNSTE angiografia coronară este utilă pentru: - definirea anatomiei arterelor coronare, - identificarea subgrupelor de pacienți cu risc foarte mare, - selecționarea pacienților care pot beneficia de revascularizare precoce. Revascularizarea coronariană este efectuată pentru: - îmbunătățirea prognosticului, - îndepărtarea simptomelor, - prevenirea complicațiilor ischemice, - îmbunătățirea capacității funcționale. Decizia de a trece de la angiografia diagnostică la revascularizare nu este luată numai pentru identificarea anatomiei coronare, dar și pentru : - durata de viață după intervenție, - funcția ventriculară, - comorbidități, - capacitatatea funcțională, - severitatea simptomelor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și generale etc., sunt doar câteva exemple din armamentoriumul anestezistului care permit astăzi intervenții de amploare și durată mare, chiar pe zone extrem de delicate cum ar fi chirurgia traheei, a esofagului sau a mediastinului, cu evoluție postoperatorie favorabilă și cu prognostic bun. Reanimarea respiratorie postoperatorie este o altă provocare pentru anestezistul din chirurgia toracică. Dezvoltarea ventilatoarelor artificiale moderne, în special de ultimă generație, a mijloacelor de investigație paraclinică, a medicației moderne tot mai complexe și cu viză de interceptare a mecanismelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
altă parte pacienții cu neoplasm pulmonar sunt deseori vârstnici și cu afecțiuni cardiace preexistente. Unii factorii de risc ai acestui tip de complicații sunt majori (tabelul 2.7) alții, deși au impact mai redus pot avea o contribuție la înrăutățirea prognosticului. Boala acută coronariană este pe primul loc, atât sub aspectul incidenței cât și al investigațiilor și monitorizării perioperatorii. Pacienții cu infarct miocardic în antecedente au un risc mai mare de IMA perioperator, aproape 7%, decât cei fără istoric, la care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Investigația afecțiunilor asociate O serie de comorbidități și alte elemente legate de pacient cum ar fi vârsta, sexul, influența genetică, obiceiurile, tipul constituțional etc., pot avea impact asupra anesteziei și evoluției pacientului în chirurgia troraco-pulmonară. Oricare afecțiune asociată, severă, afectează prognosticul indiferent de tipul de chirurgie. Diabetul zaharat, endocrinopatiile, ciroza hepatică, afecțiunile hematologice, cele neurologice ș.a., sunt doar câteva exemple din cele care necesită consultul interdisciplinar obligatoriu și eventual investigații și tratament. Există însă și unii factori care influențează specific anestezia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
din 2002, din Elveția luând în calcul 193 de pneumonectomii, a înregistrat o mortalitate de 9,3% și complicații respiratorii în 23% din cazuri [118]. Și, pentru a mai sublinia o dată dificultățile pe care le întâlnim atunci când dorim să apreciem prognosticul complicațiilor respiratorii și lipsa de consens care persistă, intr-un studiu american [74] pe 400 de rezecții pulmonare majore, autorii compară un sistem simplu, EVAD, care cuprinde trei covariabile predictive (vârsta, spirometria și capacitatea de difuziune) față de valoarea predictivă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
suplimentară. În figura 2.3 algoritmul propus de C. T. Bolliger și A. P. Perruchoud îmbină investigația clinică și paraclinică respiratorie și cardio-vasculară la pacienții cu risc de complicații în chirurgia toraco-pulmonară [25]. Riscul altor complicații Complicațiile renale, atunci, când intervin, agravează prognosticul. Disfuncția renală, ca factor de risc independent, care apare după rezecțiile pulmonare crește mortalitatea perioperatorie de la 0 la aproape de 20% [90]. Alte elemente puternic asociate cu riscul de disfuncție renală sunt antecedentele de suferință funcțională renală, terapia diuretică, pneumonectomia, infecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
insomnie, anxietate, iritabilitate, comportament ciudat etc. Înainte de a pune diagnosticul de „sindrom cognitiv postoperator” sau de delir trebuie să excludem alte cauze care pot modifica comportamentul pacientului, cauze organice care trebuie tratate și care, nerecunoscute, pot compromite operația și înrăutăți prognosticul. Astfel, orice insuficiență organică, hepatică, renală, cardiacă, pierderi de sânge etc., sau tulburare metabolică (hiperglicemie, tulburări electrolitice, acido-bazice etc.), pot genera modificări ale funcției cerebrale (agitație, confuzie, lipsa de coordonare a mișcărilor, somnolență etc.). De asemenea, febra și sepsisul pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mai important care se ia în considerație este cel obținut în urma examenului TC cu rezoluție înaltă. Cu cât pacienții au o mai mare inomogenitate a structurii pulmonare, cu delimitări clare între zonele de parenchim normal și cele hiperinflate cu atât prognosticul funcțional postoperator este mai favorabil [164]. Trebuie subliniat că 15% din candidații la LVRS sunt coronarieni asimptomatici [194], ceea ce i-a făcut pe unii clinicieni să recomande cateterismul cardiac preoperator. În condițiile în care pacienții sunt corect selecționați se constată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
temporară, a unui element terapeutic esențial (K+ sau Na+, de exemplu) se poate solda cu pierderea bolnavului, chiar dacă evoluția celorlalți parametrii (glicemie, pH, cetonemie) indică o ameliorare evidentă. Numai 10% din "comele" diabetice cetoacidotice evoluează cu alterarea stării de conștiență. Prognosticul acestora este totdeauna mai sever, mortalitatea lor fiind net mai mare decât cea înregistrată la pacienții internați în "comă vigilă”. Bolnavul prezintă semnele de deshidratare (piele și mucoasă uscate, limbă prăjită), iar în cazurile severe hipotonia globilor oculari (semnul Krause
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
cazurile severe hipotonia globilor oculari (semnul Krause), iar la copil, depresiunea fontanelelor. Datorită hiperosmolarității plasmatice, tensiunea arterială este menținută multă vreme în limite acceptabile. O hipotensiune inițială este întâlnită în aproximativ un sfert din cazuri și este un semn de prognostic grav. Bolnavul este astenic (datorită hipopotasemiei i.c.), hipoton. Pe acest fond, contrastează respirația acidotică ("setea de aer" sau respirația Kussmaul), amplă și cu frecvență relativ joasă (18-20/min). Când coma este profundă, respirația se modifică, devenind stertoroasă, de tip
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
colapsului necesită soluții macromoleculare, precum și hemisuccinat de hidrocortizon. Dializa peritoneală (cu un clearance pentru lactat de 10-75 ml/min) sau hemodializa (clearance al lactatului de 15 ml/min) sunt soluții alternative operante numai în serviciile cu unități de nefrologie. 7. Prognosticul și mortalitatea Mortalitatea în acidoza lactică depășește 50% din cazuri, fiind cu atât mai mare cu cât factorul declanșator este mai sever și mai dificil de controlat (40). Concentrația lactatului plasmatic este un bun indicator al severității tulburărilor hemodinamice, corelându-se
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]