4,519 matches
-
într-o politică socială privind locuințele. Un senator considera că a construi locuințe pentru muncitori reprezintă "un plasament echivoc"1. Fără îndoială, datorăm insistenței liberale punerile la punct tactice ale așteptărilor față de legea privind HBM. Propunerile magistratului Georges Picot, alt promotor al legii, ilustrează clar cum, în acel moment de la răscrucea secolelor, legile sociale erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți cei care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să dispară. Acomodarea îndelungă și progresivă a indivizilor transferați dintr-un mediu nesănătos într-un mediu sănătos necesita învățarea socială a unor noi comportamente, obișnuirea cu ordinea, igiena, morala și economia familială. Această învățare cerea o pedagogie adaptată situației sociale. Promotorii societăților pentru locuințe ieftine se angajau să analizeze cu finețe deprinderile populațiilor ce urmau a primi locuințe. Era vorba, în același timp, de identificarea unor răspunsuri diversificate și adaptate fiecărei familii. La origine, societățile pentru locuințe ieftine nu se ocupau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voință pentru creșterea calității umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința individuală cu grădină este modelul ideal al locuinței populare. Imperativele economice și funciare au făcut însă necesară punerea în practică doar a locuinței colective. Au fost luate totuși precauții de separare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
republicanilor se baza în primul rând pe valorizarea efortului individual. Intervenția statului nu era necesară și eficace decât în măsura în care ea încuraja prudența, fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de precauție socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în care debuta intervenția statului în societate: "A recunoaște utilitatea publică a locuințelor sociale, a școlilor, a caselor de economii, a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
descopere "[...] vocația fraternală a arhitecturii și a urbanismului în serviciul fratelui om. Nevoi materiale, dorințe spirituale, totul poate fi satisfăcut de această arhitectură și de acest urbanism."141 O astfel de ambiție nu putea decât să flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de netăgăduit vor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice Predominanța rolului statului în dominarea urbanului Care a fost influența efectivă a urbanismului progresist asupra politicii urbane în general și asupra construcției marilor ansambluri în mod particular? Cu toate că nu s-au lăsat în totalitate înșelați, fără îndoială că inginerii, promotorii, bancherii, tehnocrații și oamenii politici au acordat o relativă credibilitate prescripțiilor Mișcării moderne. În fața amplorii crizei locuințelor, ipoteza potrivit căreia formele urbane cu geometrie pură puteau influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala putea ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" Tehnocratismul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala putea ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" Tehnocratismul urbanismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
socială atunci când ea părea amenințată cu dispariția. Animația devenea cuvânt-cheie la mijlocul anilor 1960, atunci când părea evident că doar implantarea dotărilor nu duce automat la creștere. Scopul global al animației venea să se adauge mitului dotării, care devenise repede incert pentru promotorii unei noi sociabilități urbane. Accesul tuturor la aceste dotări se dovedea imposibil și de nedorit. Această utopie făcuse abstracție de procesele spontane de segregare socială cauzate de mecanismul ce făcea ca primii utilizatori ai unei dotări să-i modeleze folosirea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Petrecerea timpului liber, formarea, educarea au loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din parcul privat se împuținează. În plus, odată cu criza, proprietarii devin mult mai prudenți atunci când își selectează chiriașii. În sfârșit, din rațiuni de oportunitate funciară, "parcul social de fapt", situat adesea în centrele vechi ale orașelor, devine ținta privilegiată a promotorilor dornici să realizeze aici reședințe de standing profitabile. În sfârșit, în ciuda legii din iulie 1998, care milita împotriva expulzării din locuințe, numărul expulzărilor este în creștere 365. Legat de accesul la proprietate, se constată în amonte, la bancheri, prezența unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cele trei obiective de bază absolut indispensabile: curățenia, fondul funciar și amenajarea teritoriului local 425. Trebuie menționat că lucrările de amenajare și urbanism nu-și aveau locul în filierele (administrativă și tehnică) care organizează funcția publică teritorială. Astfel, primarul și promotorul sunt singurii care definesc conținutul unei operațiuni complexe de amenajare. Tehnicitatea marilor grupuri private este un atu cu atât mai decisiv cu cât conducerea unui oraș are nevoie să folosească tehnologiile cele mai sofisticate în domeniul urbanistic (complexitate în continuă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
japoneze de servicii urbane iau decizii în privința amenajării spațiului, care se afla anterior sub jurisdicția statului 5. În Franța, intervenția directă a agenților privați în amenajarea urbană are continuitate deoarece a fost mai de mult începută. De la mijlocul anilor 1980, promotorii afiliați companiei Bouygues sau Companiei Generale a Apelor vând orașelor interesate să obțină performanțe programe pentru birouri și tehnopolisuri (locuri amenajate pentru crearea întreprinderilor de înaltă tehnologie). Alianța dintre aleși și marile întreprinderi de servicii urbane "înlocuiește vechea coordonare administrativă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sub cauțiunea enciclicei Rerum Novarum (1891), în care Leon XIII subliniază că rolul bisericii este acela de a ajuta omul să se elibereze de o iluzorie libertate economică care permite celui puternic să îl asuprească pe cel slab. Jules Siegfried, promotorul primelor legi privind locuința socială, va fi, de la vârsta de 15 ani, martorul experienței mulhousiene. Vezi Marie-Geneviève Raymond, La politique pavillonnaire, Paris, Institutul de Sociologie Urbană, Centrul de Cercetare Urbanistică, 1966. 1 M. Perrot, op. cit., 1981, p. 24. 2 Ibid.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice, „se pare că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal - n.n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor” (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2004, 53). Concluziile cercetării noastre merg în aceeași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
induce o sporire a populației. În consecință, pe plan practic, e nevoie de o politică socială cu finalitate natalistă, iar pe plan teoretic, se impune găsirea argumentelor pentru justificarea poziției pronataliste și populaționiste - ceea ce a și făcut marele demograf francez, promotor neîntrecut al acestor teze. Criticând o asemenea viziune, o serie de voci lucide susțin necesitatea de a privi cu mai multă obiectivitate și cu mai puțină încărcătură ideologică acest fenomen. Îmbătrânirea demografică n-ar fi decât unul dintre multiplele procese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ci predecesori ai studiului comunicării. Iar adevăratul întemeietor este considerat a fi Schramm. Nu vom intra în această dispută, pe care am analizat-o în altă parte (Dobrescu și Bârgăoanu, 2003). Ne propunem să subliniem faptul că cei mai entuziaști promotori ai abordării empirice sunt chiar cei patru autori indicați de către Schramm, indiferent de categoria în care îi încadrăm - predecesori sau întemeietori. Toți patru s-au focalizat pe studiul efectelor comunicării, iar această direcție se va afirma dominator în deceniile următoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
când este grațiat de Napoleon al III-lea; este exilat la Bruxelles, apoi în Spania, în sfârșit la Haga, unde moare. Avocat, om politic, membru și orator al Adunării Constituante. Extremist între 1789 și 1791, după această dată devine moderat, promotor al unei monarhii constituționale. Acuzat de conspirație contrarevoluționară, este ghilotinat în 1793, în timpul primului val al Terorii. Ajunge la apogeul carierei sale în 1791, când îl combate pe Mirabeau în Adunare, în problema exercitării dreptului de pace și război ădacă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Voluptate ă1834). Apoi s-a consacrat exclusiv istoriei și criticii literare, fiind autorul unor scrieri fundamentale: Critici și portrete literare ă6 vol., 1832-1839), Port-Royal ă1840 -1859), Portrete de femei ă1844), Portrete contemporane ă1846), Convorbirile de luni ă15 vol., 1851-1862). Este promotorul unei critici în esența ei de origine romantică, prin care se urmărește cu toate instrumentele disponibile - psihologice, sociologice, istorice, estetice - determinarea fizionomiilor individuale, a „monadei inexprimabile“, ireductibile la vreo formă de determinism. Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
2. BARBU N. (1988), Les unités pédogéographiques de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.32. BARBU N. (1988), 100 de ani de la nașterea lui Simion Mehedinți, Lucr.Sem. Geogr. "D.Cantemir", Iași. BARBU N. (1990), V.Mihăilescu promotor al geografiei aplicate în țara noastră, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI, s.II.c. BARBU N. (1990), Prof.dr.Vasile Băcăuanu in memoriam, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI, s.II.c. BARBU N. (1990), Natură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
auspicii, se află la originea Scolii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, înființată în 1937, a succesorului - Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași (din 1948), și respectiv a actualei Universități Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (din 1993). Urmând pilda inițiatorilor și promotorilor, între care cele mai ilustre figuri sunt academicianul Dragomir Hurmuzescu, primul director al Școlii de Electricitate Industrială, și academicianul Ștefan Procopiu, primul decan al Facultății de Electrotehnică înființată în 1938, la aniversarea a o sută de ani de la înființare, învățământul
CU OCAZIA CENTENARULUI, RESPECTUOS OMAGIU ŞCOLII DE INGINERIE ELECTRICĂ DIN IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihail Voicu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_958]
-
pierd teren. Ele nu dispar, dar se supun unui curent dominant, acela al evadării din convenția narativă pe baza căreia funcționau operele de la Homer până la James. Joyce și Eliot sunt importanți nu neapărat ca reprezentanți ai Fluxului conștiinței, cât ca promotori ai refuzului. Primul pas al acestui refuz a fost ceea ce știm drept hibridizarea genurilor literare. Autorii spun "nu" separării pe genuri și amestecă tot ce le trece prin minte, de la roman la poezie, dramă, critică literară, psihologie, în aceeași operă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fizică. Cauzele imitației se constituie în raport cu combinarea mai multor determinanți unii imitați, alții inventați care au propriile lor legi. Aceeași problemă a relațiilor sociale primare îl are peste ocean ca reprezentant pe James Mark Baldwin (1861-1934), care a fost un promotor al ideilor lui Tarde în SUA. El a făcut deosebire între două feluri de moșteniri: naturală și socială. Pentru ca să fie folositor societății, omul trebuie să se nască cu aptitudini de învățare, iar cel mai eficient instrument al învățării este imitația
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spontaneitatea și sinceritatea originară a comuniunii omului cu lumea și cu semenii săi” (4, pag. 22). Anatole Jakovsky, care inițial era un critic al picturii abstracte, devenea din 1942 (cînd l-a cunoscut pe pictorul naiv Jean Fous) un fervent promotor și colecționar de pictură naivă, unul din principalii “patroni” ai artei naïve și fondatorul Muzeului Internațional de Artă Naivă Anatole Jakovsky din Nice, Franța. El spunea că “dacă dorim să abordăm subiectul picturii naive cu un dram de onestitate, trebuie
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]