2,693 matches
-
și care la o siestă mai semnau cîte o sentință două la zeci și zeci de ani de închisoare, care au cenzurat pînă și ce spunea omul în vis întreabă-l pe tata -, care i-au silit pe oameni la prostituție, la fals, la umilință și delincvență? E drept? Matei: Asta înseamnă la tine pe scurt...? Octav: Foarte pe scurt. Matei: Bine..., să zicem că-i adevărat... Octav: Nu să zicem, e adevărat? Matei: E adevărat. Octav: Bun. Și-atunci e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de oase, de umbre... de cețuri... nu mai există femei... și nici bărbați... acolo nu mai există deosebire de clase... de partid... de sex... Acolo sîntem fără... și e bine, om viu, nu mai există nici luptă... nici corupție... nici prostituție... Să vezi mata ce egalitate e acolo... nimeni nu mai vrea nimic... Octav:...Bine, așa o fi acolo... da văd că aici... fantomele sînt destul de lacome... F1: Vai, vai, vai, om viu... Octav: Spune-le colegelor că au furat destul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a sexului - cît mai ales speranței de schimbare. Occidentalii vor fi siliți În continuare la nefericire, restul lumii, la sărăcie. Încecarea de detabuizare a discursului despre prostituție a prins. Un membru al „Asociației pritenilor lui Michel Houellebecq” Îmi scrie că La vie sexuelle de Catherine M., récit-ul lui Catherine Millet, n-ar fi existat fără precedentul Particulelor elementare. Faptul În sine n-are importanță, dar răspunsul apare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
socială este și ea supusă eticii dihotomice bine-rău, două titluri de rubrică sub care intră din ce În ce mai multă realitate. E rău să militezi, de pildă, pentru fumat; nu numai că e rău, dar e interzis. E rău să militezi pentru legalizarea prostituției. Dar nu numai că e rău, e absolut imposibil să lupți, cu violență, pentru orice. Războiul a devenit o ficțiune, nimic nu mai animă pe nimeni poate doar sportul, dar, și acolo, apartenența socială joacă un rol foarte important. Consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la generația beat din care descinde trash-ul, a fost preluată În Franța de scriitoare. Limbajul crud, cinismul, experiențele liminare, drogurile, violența, prostituția, muzica disco (preferată la apariție, spun studiile culturale, de homosexuali) și muzica house - tot ceea ce structurează atît de fluid viața eroilor din Trainspotting - sînt datele unui mediu social vînat, În Franța, de o parte Însemnată din tînăra literatură feminină. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct de vedere cauzal. Dispariția limitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
juridic (birocrația acestuia, ritmul lent de soluționare, subiectivitatea și corupția) a determinat reticențe serioase în apelarea la intervenția justiției. ● Liberalizarea sexuală bruscă, mai ales sub influența mass-media, a accentuat imaginea femeii ca obiect sexual. Explozia industriei sexuale și îndeosebi a prostituției a degradat și mai mult imaginea publică a femeii, expunând-o manifestărilor violente cu conotații sexuale predominante. ● Agravarea sărăciei a determinat dependența reciprocă în cadrul familiei, limitând posibilitățile femeii de a se apăra împotriva violenței domestice. Probabil că cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al victimelor nu este un factor cauzal în sine, ci mai degrabă un indicator al mediului social în care se regăsesc atât victimele, cât și agresorii, mediu caracterizat de marginalizare și excluziune socială. ● Prostituția. A înregistrat cote alarmante în cea mai mare parte din cauza înrăutățirii condițiilor economice. Conform studiului amintit mai sus, numai în 1996 și în prima jumătate a anului 1997, s-au înregistrat 491 de cazuri de prostituție în țară care au
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
marginalizare și excluziune socială. ● Prostituția. A înregistrat cote alarmante în cea mai mare parte din cauza înrăutățirii condițiilor economice. Conform studiului amintit mai sus, numai în 1996 și în prima jumătate a anului 1997, s-au înregistrat 491 de cazuri de prostituție în țară care au fost identificate de poliție. Cele mai multe sunt femei singure, femei divorțate, care au relații întâmplătoare cu un partener. Dintre ele, mai puține sunt cele care sunt măritate și cele care au copii. Ceea ce îngrijorează este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nivel național a centrelor de asistență și protecție pentru femeile victime ale violenței, incluzând servicii de asistență medicală, psihologică și juridică, prin cooperare cu organizațiile nonguvernamentale. ● Stabilirea unor măsuri adecvate împotriva traficului cu copii, adolescenți și femei în rețelele de prostituție. ● Elaborarea unor programe speciale în vederea instruirii și formării factorilor responsabili pentru aplicarea măsurilor de prevenire și control al actelor de violență exercitate împotriva femeii. ● Influențarea mass-media, în vederea eliminării patternurilor de promovare a violenței împotriva femeii prin aceste canale informaționale. Instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii provin din toate categoriile sociale, indiferent de rasă, religie sau naționalitate, din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme sociale sau psihologice, ca depresie sau stimă de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
neadecvate (absența responsabilității din partea persoanelor care au în grijă copilul, ceea ce se manifestă prin hrana inadecvată, lipsa adăpostului, îmbrăcămintei și a altor lucruri necesare sănătății copilului și bunăstării acestuia, atunci când, din punct de vedere financiar, sunt capabili să o facă); - prostituție (acțiunile sau omisiunea unei persoane responsabile pentru îngrijirea copilului care admite, permite sau încurajează copilul să se angajeze în activități sexuale interzise persoanelor sub 18 ani); - prezența drogurilor (un drog este prezent în corpul unui copil ca o consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituționalizați, cu handicap, bolnavi de SIDA, delincvenți etc.), iar pe de altă parte, să construiască strategii de dezvoltare a sistemului de protecție a copilului care să corespundă altor seturi de probleme recunoscute (abuz asupra copilului, neglijare, exploatare, trafic de copii, prostituție infantilă, abandon școlar, morbiditatea infantilă etc.). Amplificând un trend inițiat încă de la începutul anilor ’80, serviciile sociale oferite copiilor în perioada tranziției, a căror finalitate era să le asigure tuturor oportunități egale, s-a restrâns dramatic (Zamfir, 2005, p. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de comportamente cu manifestări violente; - concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a prostituției infantile și exploatarea sexuală a copilului. Problematica a devenit cu atât mai acută, cu cât măsurile privind protecția față de abuzul, neglijarea și exploatarea copilului au fost incerte și deficitare. Până în 2002, în România, cadrele legislative menite să preîntâmpine sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
grozav, evocă adîncimi, „funduri”) aveau firește și aspecte idilice, pitorești, dar acestea nu l-au atras. Bacovia s-a atins numai o dată de unul, în poemul în proză „De Paști”, evocare duioasă a unei fete frumoase, Maria (Lazu), victimă a prostituției, moartă în 1913. „Măhălălile” erau, pentru el, spații de refugiu, nu spații pentru explorări literare. Pornea către ele ori de cîte ori „nu știa unde să se (mai) ducă”, cînd nu-și găsea locul în altă parte. Se ducea ca să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în sus și în jos; pe cărările goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre chestiunile viu dezbătute la începutul secolului trecut. O impuseseră atît anumite date din registrele serviciilor sanitare și ale poliției, cît și ecourile produse în conștiințe de eroinele lui Dostoievski, practicante ale acestei meserii, ori de Elisa lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o parte cei care o condamnau, de cealaltă parte - cei care încercau s-o înțeleagă și s-o explice. Printre acuzatori - trebuie spus - s-a aflat însăși mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea. După părerea ei, exprimată în mai multe articole, prostituția, „această breaslă blestemată”, e vinovată de „întîrzierea sau nimicirea căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge „o marfă vînzătoare” - crede autoarea - e „luxul” și o anume derută a opiniei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
piesele jucate în acea perioadă se refereau la „demimondene”, denumire elegantă pentru „femeile ușoare’’ de o categorie mai elevată, „de lux”, „de companie”, fasonate intelectual, cu spirit. Tot acum, subiectul e abordat într-o teză de doctorat: Dr. I. Șmilovici, Prostituția în Iași, „lucrare originală”, bazată pe o cercetare făcută de-a lungul unui deceniu. Lipsea însă, cum a observat un recenzent al ei9), un studiu de ansamblu despre prostituția în Romînia, fenomen de amploare, căruia i s-au dat interpretări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
subiectul e abordat într-o teză de doctorat: Dr. I. Șmilovici, Prostituția în Iași, „lucrare originală”, bazată pe o cercetare făcută de-a lungul unui deceniu. Lipsea însă, cum a observat un recenzent al ei9), un studiu de ansamblu despre prostituția în Romînia, fenomen de amploare, căruia i s-au dat interpretări divergente, unii explicîndu-l prin teoria despre „poligamia femeilor”, alții prin „pricini sociale”. Controversele se accentuează în deceniul al treilea și al patrulea, în această campanie făcîndu-și loc și un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru în ce privește cîrciumele, cafenelele, restaurantele, berăriile, cofetăriile”. Doctorul cerea și introducerea unor „reglementări” referitoare la prostituție, care exista legal („cu condicuță”), dar și clandestin, în zeci de „focare”.8). Un instrument orientativ pentru autorități, regulamentul le crea acestora posibilitatea să acționeze. Prin urmare, ele încep controalele, în echipă, în crîșme, hoteluri, brutării, băcănii, covrigării, cîrnățării etc.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a constituit, în epocă, romanul Prostitué, de Victor Marguerite, semnalat la noi de Viața Romînească, pentru „îndrăzneală” și „franchețe”. (Vezi: „Mișcarea intelectuală în străinătate”, loc. cit., 2, vol.7, 1909, p. 159) 9. Rd. S. [Avram Steuerman-Rodion], Dr. I. Șmilovici, Prostituția în Iași, în Viața Romînească, 8, vol. 31, 1913, p. 125-126. Anterior, în aceeași urbe, s-a publicat și un Manual pentru femeile prostituate (Tip. Națională, 1888). 10. Apud: T. Cristureanu, „în slujba Satanei”, în Viața Romînească, 28, nr. 2-3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
interese sordide." În concepția atît a unora, cît și a altora, în ceea ce George Sand numea, la rîndul ei, "legătura proastă pe care societatea însăși a stabilit-o între cele două sexe", sînt două lucruri caracteristice pentru moravurile secolului: dezvoltarea prostituției, pe de o parte, invitația tacită la practica generală a adulterului, pe de altă parte. Bineînțeles, această constatare contrazice viziunea de legendă asupra epocii, viziune ce continuă să fie marcată, prin literatură, de amintirea cîntecelor și de elanul pasiunii romantice
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sud (Iuda) sunt ca un contrapunct, scoțând în evidență judecata divină a infidelității. Cartea profetului Osea care, după cum am notat, a fost reelaborată în întregime de Dtr, interpretează această atitudine a poporului folosindu-se de simbolismul femeii adultere, dedată chiar prostituției, pe care profetul, în hainele lui Dumnezeu, continuă să o ierte pentru a o determina să se convertească sau să ajungă la momentul fără întoarcere în care iertarea să înlocuiască judecata. e) Acest fel de reflecție era cunoscut în Israel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
apercevait Paris dans une apothéose de luxe magnifique et corrompu" [Une aventure parisienne, în La parure, p.228]. 20 După Flaubert, situația contemporană a Parisului se degradează odată cu timpul, din ce in ce mai mult: Parisul este o lume din ce in ce mai dominată de afaceri (altă prostituție, în viziunea sa): nu se mai poate trăi fără a trișă, este un laitmotiv care circulă în carnetele și în corespondență scriitorului. 21 Printre primele imagini ale timpurilor moderne este gravura republicana care o reprezintă pe zeița Rațiunii că madona
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de multe ori psihopatologia având un loc semnificativ. În cazul devianței de grup este prezentă aderarea la o subcultură la baza căreia se găsesc norme, valori și stiluri de viață puternic asimetrice față de cele moral normativ (de pildă: rețele de prostituție, rețele teroriste, subcultura de penitenciar etc.). e) Caracterul normal sau patologic al actului de devianță. Normalitatea din punct de vedere al subiectului de față este constituită din acele elemente recunoscute și admise de către semeni ca fiind firești, având o largă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]