8,957 matches
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, prozatorului, jurnalistului, traducătorului și epistolografului Tudor Arghezi (1880-1967), concepută și elaborată de istoricul și criticul literar Dimitrie Vatamaniuc 1, cu pasiune și rigoare, înregistrează la capitolul corespondență un însemnat număr de epistole 2 pe care acesta le-a scris și trimis
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
1952. 3. Nicolae Florescu, Mihai Beniuc - Destăinuiri în „Manuscriptum”, 3, nr. 2 (7), 1972, p. 73-78. Reluat în Ileana Corbea și Nicolae Florescu în Biografii posibile. Interviuri. șBucureștiț, Editura Eminescu, 1973, p. 27-36. 4. George Mihail Zamfirescu (1898-1939), dramaturg, poet, prozator, jurnalist, traducător și memorialist. 5. George Mihail Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, volumul 1-2, ediție îngrijită de Florence G. Zamfirescu; Prefață de Valeriu Râpeanu, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957. 6. Florence Georgescu (1899-1969), scriitoare. A fost căsătorită
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
numărul pe noiembrie, la Panopticum vei avea, însoțit de niște vorbe, un portret inedit al lui Brâncuși, scris de criticul Heinz Ohff8 de la Neues Forum din Viena. Pregătesc o mică Antologie Brâncuși 9 cu texte inedite solicitate unor personalități (poeți, prozatori, critici) din lumea întreagă și-mi sosesc aproape zilnic materiale care vor omagia grav un singuratec. Te îmbrățișez, Ion Caraion * București, 16 noiembrie 1967 Dragul meu, Cel mai puțin mă așteptam la vestea pe care mi-o dai cu operația
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
Andreea Răsuceanu Ludmila Ulițkaia, Fetițele. Rude sărmane, traducere din rusă de Gabriela Russo, Editura Humanitas Fiction, Colecția „Raftul Denisei”, 2013, 253 pag. Unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani ruși, dar și o implicată apărătoare a dreptului de exprimare, supranumită „femeia căreia nu-i e frică de Vladimir Putin”, Ludmila Ulițkaia a publicat romane și volume de povestiri (dar și cărți de non-ficțiune) pentru care a primit un
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
misivele primite, în răstimp de șapte decenii și jumătate, ni-l înfățișează pe D. Panaitescu- Perpessicius ca pe o autoritate științifică și morală de necontestat, care intuia, fără putință de eroare, valoarea estetică a unei opere literare. Epistolele trimise poetului, prozatorului și dramaturgului Mihai Beniuc (1907-1988), necunoscute până acum, relevă, cu discreție și eleganță, raporturile pe care le-a avut, în timp, cu unul dintre cei mai interesanți scriitori din Transilvania. Opiniile lui Perpessicius din aceste epistole nu sunt deloc convenționale
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
cifră de afaceri de 4-5 ori mai mare decât toate editurile românești la un loc. Sau că Hexagonul are de cinci ori mai mulți cititori, la care se adaugă francofonii din Elveția, Belgia, Canada, țările magrebiene etc. Practic, tirajul cărților prozatorilor români traduși de editurile franceze pentru Salon du Livre a fost de 2.500-3.000 de exemplare, mai mare decât tirajul mediu de la noi. Din punctul de vedere al eficienței, al costurilor, acest aspect este foarte important și net în defavoarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
știrile care rezumă România, un subiect tot așa, cu transmisiuni în direct, reluat insistent, până la exasperare, de televiziunile noastre care, iată, prin opțiunile lor, ne strică mințile. Ne amintim că în vara trecută s-a stins din viață un mare prozator român, Constantin Țoiu. La funeralii n-au participat decât câțiva scriitori, nici zece persoane, cu totul. Evident, televiziunile n-au transmis în direct, nici măcar n-au anunțat pierderea. Tot așa cum nu au anunțat moartea poetului și actorului Ștefan Radof, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, traducătorului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține încă multe necunoscute ce se cuvin a fi clarificate, apelând la surse primare sau la informații și mărturii credibile. Un moment esențial din itinerariul său biografic și intelectual îl constituie anii de studii
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
formă de viață, de experiență, existențialul primînd, de fiecare dată, asupra retoricului: „Urmărind confesiunile autorilor și naratorilor, am constatat că înnoirea romanului românesc prin introducerea și răspîndirea discursului confesiv este mai puțin motivată estetic și mai mult existențial. La toți prozatorii romancieri se observă mai degrabă o năzuință de a construi prin instrumentele ficțiunii fie o strategie existențială virtuală, fie o personalitate ideală, tot virtuală, fie pe amîndouă, și nicidecum doar năzuința de a exhiba un nou mod de vorbire. (...) planul
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
ficțiunii pare mai conturat decît planul teoretic al esteticii. Că poetica romanului, cu toată noutatea ei, rămîne pe planul doi al priorităților o dovedește și faptul că fiecare nouă operă - nuvelele în cazul Hortensiei Papadat- Bengescu și romanele la ceilalți prozatori - reia aceeași formulă confesivă fără prea multe complicări retorice, dar încercînd, în schimb, alte și alte ipostaze existențiale, noi și noi etape dintr-o viață imaginară, gîndită în desfășurarea ei integrală, rotundă“. Așa este, și n-aș vedea în asta
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
aceste strategii livrești, din - și aici e de regăsit din nou amprenta gândirii lui Manea - rezistența prin parodie. Literatura nu poate răspunde politicului pur și simplu prin „negarea solemnă, luându-l în serios” (și, din păcate, asta n-au înțeles prozatorii „obsedantului deceniu”), ci prin caricaturizarea valorilor sale forte, prin „îngroșarea grotescă a derizoriului”. Lipsește această înscenare stilistică extrem de colorată din eseurile dedicate interbelicilor români. Recitit azi, după ce adeziunea lui Eliade la legionarism nu mai constituie un secret pentru nimeni, eseul
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și traducătorului N. Crevedia (1902-1978) se cuvine a fi recercetată, cu maximă atenție, întrucât există importante diferențe între actele oficiale și mărturiile întâlnite în confesiunile, interviurile și corespondenț a sa. Epistolele sale impresionează prin dezinvoltură, franchețe, detalii prețioase, portrete
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
am avut întotdeauna impresia că nu-i puteai suporta, după cum, de altfel, nici lor nu le erai prea drag. În afară de critica d[umi]tale, cea senină, îmi place foarte mult cum scrii proză. Cred că ești unul din marii noștri prozatori. Acum în urmă, toată lumea mi-a spus că Otilia 2 este o carte foarte bună, o carte rară. „Ăsta Balzac, domnule, nu Cezar Petrescu ori Peltz!”, exclama un scriitor, entuziasmat de cele două volume, pe care regret că nu mi
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Unul dintre pseudonimele lui G. Călinescu. 4. N. Crevedia - Maria. Poezii. București, Editura Cartea Românească, [1938]. 5. N. Crevedia - Viața lui Gib I. Mihăescu în Gândirea, 15, nr. 2, februarie 1936, p. 82-89. 6. Este pseudonimul lui Dan Rădulescu (1884-1969), prozator. 7. Eugen Barbu (1924-1993), prozator și gazetar. 8-9. Nu au apărut.
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Călinescu. 4. N. Crevedia - Maria. Poezii. București, Editura Cartea Românească, [1938]. 5. N. Crevedia - Viața lui Gib I. Mihăescu în Gândirea, 15, nr. 2, februarie 1936, p. 82-89. 6. Este pseudonimul lui Dan Rădulescu (1884-1969), prozator. 7. Eugen Barbu (1924-1993), prozator și gazetar. 8-9. Nu au apărut.
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
serios din 1984, i s-a decernat Premiul Herralde pentru roman în 1998, iar în 1999, Premiul Rómulo Gallegos. S-a stins nedrept de repede, la 50 de ani, în 2003, cu doar câteva săptămâni înainte este recunoscut ca marele prozator sud-american al sfârșitului de secol XX, faima sa continuă să crească, pentru că din arhiva scriitorului ies manuscrise ce produc surprize. În mod excepțional, i se decernează postum, în 2008, „National Book Critics Circle Award” pentru capodopera 2666, roman publicat și
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938) jurnalist și prozator. Redactor la ziarul „Curentul”. Autor a două cărți: Baloane de săpun și Ochii lui Atila (1937). 7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, evident, bibliografia istoricului, prozatorului și cărturarului Oreste Tafrali (1876-1937) sunt insuficient cunoscute chiar și celor care ar fi trebuit să-i restituie opera și să-i precizeze locul în ierarhia valorilor naționale. Instruit în țară și în străinătate, format la școala autenticelor modele științifice
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
naționale. Însă se face o confuzie între încăpățânare și consecvență: la Slavici nu este vorba de repetarea mecanică a acelorași idei și afirmații, în ciuda realității care le-a dezmințit între timp. Ci despre o bătălie pentru câteva principii pe care prozatorul le credea fundamentale: 1) dezvoltarea lentă și temeinică a Regatului României, ca bază a vieții culturale naționale, 2) alianța acestuia cu Imperiul Austro-Ungar, ca scut împotriva imperialismului rusesc, și 3) necesitatea concordiei între maghiari și celelalte naționalități din Ungaria, pentru
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, prozatorului, dramaturgului și memorialistului Valeriu Anania (1921-2011) se impune a fi cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
fi cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O întâmplare din cele fericite mi-a facilitat întâlnirea cu prozatorul, memorialistul și editorul Constantin Pelmuș (1900-1987) care, în deceniul cinci al secolului trecut, îl cunoscuse pe tânărul, foarte tânărul poet Valeriu Anania, ce urma să publice o carte de poezii la Editura Tradiția. Relațiile dintre cei doi scriitori, cu orientări
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
an în urmă pe lista scurtă a Premiului Nobel. Nu sunt primele și nu vor fi, cu siguranță, nici ultimele distincții care îl onorează pe cel mai mare scriitor român actual. La 57 de ani, împliniți la 1 iunie, poetul, prozatorul, eseistul și publicistul Mircea Cărtărescu este la zenitul carierei lui literare. Deși e departe de a-și fi spus ultimul cuvânt, o ciudată resemnare își face simțită prezența în intervențiile lui publice din ultima vreme. Într-un interviu din revista
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
lupului. A exprima un punct de vedere care nu convine unora sau altora (există totdeauna unii și alții!) implică riscuri nu neapărat ușor de asumat. Atacurile l-au luat mai des la țintă pe publicist decât pe poet sau pe prozator. Avanscenă a vieții publice, articolul de ziar se află la răscrucea unor interese și pasiuni de care, mai ales după 1989, literatura propriu- zisă e cruțată. (Aș preciza: din păcate!) În presă, nu în poezie sau proză, se întâlnesc politica
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
editate, la începutul deceniului trecut, de Fundația Pro. Să zicem că memoria le mai joacă, unor critici, și câte-un renghi. Dincolo de asemenea accidente, mi se pare simptomatică această polemică implicită. De ce unii văd în Radu Cosașu mai degrabă un prozator infinit de atașant, care, scriind despre un univers vădit imund, îl transcende cu o grație inegalabilă, în vreme ce altora le apare, dimpotrivă, ca un caz emblematic de conștiință scindată, ca un, în sfârșit, moralist convulsionat? Ca să fie totul limpede: eu, unul
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]