3,267 matches
-
a lui Dumnezeu din Psalmul 139, verifică și profilele de Facebook. Psalmii 139:1 “Doamne, Tu mă cercetezi de aproape și mă cunoști,” Psalmii 139:2 “știi când stau jos și când mă scol, si de departe îmi pătrunzi gândul.” .... Psalmii 139:23 “Cercetează-mă, Dumnezeule, si cunoaște-mi inima! Încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile!” Psalmii 139:24 “Vezi dacă sunt pe o cale rea, si du-mă pe calea veșniciei!” Blooger-ul mai scrie că femeile ar trebui să posteze
Articol incredibil al unui penticostal: Dumnezeu te urmărește pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/62630_a_63955]
-
mă cercetezi de aproape și mă cunoști,” Psalmii 139:2 “știi când stau jos și când mă scol, si de departe îmi pătrunzi gândul.” .... Psalmii 139:23 “Cercetează-mă, Dumnezeule, si cunoaște-mi inima! Încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile!” Psalmii 139:24 “Vezi dacă sunt pe o cale rea, si du-mă pe calea veșniciei!” Blooger-ul mai scrie că femeile ar trebui să posteze doar fotografiile în care ele apar atunci când spală vase și calcă haine, pentru că asta vor ”băieții
Articol incredibil al unui penticostal: Dumnezeu te urmărește pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/62630_a_63955]
-
place gravura, e atât de adevărat că sirenele au corp de păsări și nu de pești: dorințele sunt aeriene, zburând cu subtilitate de la un lucru la altul, aiurind cu iluziile aerului la care omul e puțin adaptat. Omul, ca în Psalmii lui David, un vierme care se poate răsuci în apă și chiar în foc, dar căruia îi e refuzată sfera aerului, asta înainte de a se metamorfoza în fluture sau spirit eteric. în orașul acesta superb, dorințele sunt excitate la culme
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și de mușețel Le-am văzut acum iarăși îmbietoare, Iar drumeagul din sat De mii de ori străbătut Părea pentru prima oară atins. Cât de semeață clopotnița Sfântului Iannis! Cât de înduioșătoare icoana Fecioarei Cât de straniu răsună-n biserică Psalmii, ecou mirosind A tămâie și faguri de miere. Prima moarte în casă Chipul ei palid Cât de greu mirosul coroanelor Câtă groază din pânza cea neagră În albul balconului cu ghivece Șoapte și plânset încet Dangăt rar, molcolm, depărtat, Clopotele
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
Română din Freiburg - Germania, cu ajutorul călugărilor trapiști de la o mănăstire apropiată, care făcuseră chetă. Premonitorie și inscripția de pe placa de mormânt ce și-l pregătise la Schitul Vovidenie - Neamț: Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin..." (un verset din Psalmul 136). Revenim la momentul 1958. îl ascultăm pe egumenul Mihail de la Schitul Vovidenie, totodată și ghid al Casei Memoriale Sadoveanu-Visarion Puiu. Și notăm. "în anul 1956, Mihail Sadoveanu a fost la Paris la o clinică medicală. Suferise un accident cerebral
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
am venit la tine doamne/ să mă înveți ce să fac/ în fiecare noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
superioare". Așadar, obstacolul progresului l-ar constitui "eternitatea". Ce este această "eternitate" din care ne silim a ieși? E o mentalitate "organică", mai exact un tip de sensibilitate funciară potrivit căreia acțiunea istorică e relativizată, lovită de zădărnicie în duhul Psalmilor Vechiului Testament, o "tînguire biblică" a unui neam solidar cu un "plan neschimbător" al lumii sale: "eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorică, nu realizări majore - pe care neamul nostru nici n-ar fi
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Creatorul său, de necuprins și de necunoscut, cutremurător de aproape și de departe, în același timp. Luminița Niculescu intră într-o bună rezonanță cu cei doi înaintași, în special cu ultimul, dar și cu R.M. Rilke, cu Tudor Arghezi din Psalmi, cu Daniel Turcea, pentru a pomeni doar pe câțiva dintre tovarășii ei de zbor în înalt. Ceea ce însă îi conferă originalitatea și o diferențiază pe Luminița Niculescu de marii ei predecesori, este, în opinia mea, o anume seninătate, o transparență
O poezie de taină by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/7959_a_9284]
-
Stalin" și el, privind spre însoțitorul tînăr, elegant, frumușel, care ne urma la doi-trei pași: "ba da. Nu ți se pare normal?".) Dincă e sobru, robot tuciuriu cu o căiță de nea în creștet. Miu Dobrescu dă impresia că spune psalmi, Lina Ciobanu că rumegă, Gheorghe Oprea mimează scandarea numelui sacru cu buze albăstrii; "Academician-doctor-inginer", parcă ar număra găini în ogradă, se uită să vadă cine se oprește din aplaudat înainte de-a "se" fi dat semnalul; Ceaușescu absent, vrînd poate
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
știa nimic despre contemplație dar lega fapte depărtate și le dădea o puternică precizie" (p. 37). S-ar zice că pohemul e continuarea acestei arte a vagului exact. "Trezește-te îi spuneam și îți voi fi recunoscător" (p. 38). Un psalm, în felul ei, această deplîngere a oboselii părintelui, care rămîne de neînțeles, chiar dacă "vedeam felul cum vedea" (p. 42). Din povestea tatălui văzător, iar nu "un orb bătrîn", ca odinioară, pe cînd pohemul era poem, se desprinde, pe nesocotite, o
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
că, în toate volumele sale de poezie, vom avea câte-o altă, nouă, paradă de ingeniozitate. Iar acesta - vă rog să mă credeți - nu poate fi un cap de acuzare serios. Mai ales acum, o dată cu voluminoasa și eleganta Carte a psalmilor - pre stihuri retocmită de Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
rog să mă credeți - nu poate fi un cap de acuzare serios. Mai ales acum, o dată cu voluminoasa și eleganta Carte a psalmilor - pre stihuri retocmită de Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna mitropolitului Dosoftei. Detaliu de extremă importanță culturală, de vreme ce de aici se ramifică, în timp, întâi o variantă liturgică, apoi
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
chiar la o specie literară distinctă în literatura română. Nu fără adepți - de la Blaga la Doinaș - și nu fără reușite pe deplin notabile. Într-un fel, Șerban Foarță recombină cele două tradiții de cursă lungă. Ochiul său zăbovește atent asupra psalmilor lui David (sau Moise, sau Agheu, sau Asaf, sau Zaharia - paternitatea nu e încă ajdudecată), iar grafia i se ondulează în notă personală. Ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât o confesiune expresionistă și iarăși cu mult mai mult decât
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
151 de fii livrești: În urmă cu vreun an și jumătate, la ceas de cumpănă și de izbeliște fiind, mi-am adus aminte de Ťrugăciunea unui sărman, când e istovit și înaintea Domnului își revarsă rugať, ce e subtitlul unui Psalm, anume 101 - pe care început-am să-l versific în scopuri exorcizatorii." Motorul tensiunii interioare, iată, e pornit. Iar buna și îndelungata lui funcționare o asigură tehnica ireproșabilă a poetului. Să citim: "Aceasta-i biata-mi rugăciune,/ dă-i ascultare
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
Tale, Doamne,/ Care m-ai azvârlit departe/ ca să nu am de Tine parte,/ nici către inima Ta, cale./ Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba,/ prelunga umbră tot mai lungă/ pe care-amurgul o aruncă,-/ iar eu mă veștejesc ca iarba..."( Psalmul 101). Sau un fragment la care orice filolog vibrează, fie via Dosoftei, fie pe calea unui volum ca șalul e șarpele Isadorei: "La apele care curg/ prin Vavilon, acolo stam/ jelindu-ne, întru amurg,/ Sionul când ni-l aduceam/aminte
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
pe care n-ai decât s-o spânzuri/ de ramurile unei sălci/ după ce lacrima, drept prânzuri,/ o mesteci zilnic între fălci/ și limba-ți, nelipită încă/ de cerul gurii tale-acum/ când ți-amintești că,-n jale-adâncă/ acolo plânsăm cât șezum" (Psalmul 136). Cu o sintagmă pe jumătate alterată politic, Șerban Foarță construiește, începând cu această Carte a psalmilor, înapoi și-nainte, o spectaculoasă mare epopee personală. În care își încheagă sensul toate volumele sale, de la Texte pentru Phoenix (1976) până la fragedul
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
mesteci zilnic între fălci/ și limba-ți, nelipită încă/ de cerul gurii tale-acum/ când ți-amintești că,-n jale-adâncă/ acolo plânsăm cât șezum" (Psalmul 136). Cu o sintagmă pe jumătate alterată politic, Șerban Foarță construiește, începând cu această Carte a psalmilor, înapoi și-nainte, o spectaculoasă mare epopee personală. În care își încheagă sensul toate volumele sale, de la Texte pentru Phoenix (1976) până la fragedul și intens informatizatul Mr. Clippit & Comp (2007). Miza intimă și miza literară fac schimb de posturi, dramatismul
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
poeme. Această spargere de stâncă, după care apa se reface, viața nu, e tristețea din Ape cu plute. Rafinată, înnăbușită, „chin de pâslă”, tânjind la rezolvări care nu apar. Și nobilă, pe calea îngustă a pătimirii ei. Un jind de psalmi, închis în slăbiciunea unor poveri omenești, care se pot duce doar uneori, și doar cu semnul, schimbare nu de pământ, ca a alchimiștilor, ci de apă, al poeziei pure. Și neabătut frumoase.
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
rînd receptacolele. Uneori procesul este insidios, de pildă mascat de un simbol biblic, în interiorul căruia proliferează generosul concret alimentar: "eram orb și pîngeam/ mi-era foame/ Dumnezeu mă-ntîmpină la răscruci/ cu o pîine - și în Pîine/ erau mereu multe pîini" (Psalm șeram orb și plîngeamț). Alteori se impune procedeul transpunerii sacrului în alfabetul concreteții de care au făcut uz și abuz poeții ortodoxiști: "turbată culoare e timpul tu sîngeri/ afară se descarcă sicriele cu îngeri// rup solzi de-ntuneric din propria
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
manifestă atunci cînd emite judecăți de valoare. Cezar Baltag este unul dintre poeții care-l conving să se exprime limpede în acest sens: el e "poetul ce a înțeles cel mai bine sensul pascal al creației: sacrificiul și învierea" sau "...psalmii lui Cezar Baltag sînt - cred - pragul cel mai înalt al liricii noastre actuale de interpelare a lui Dumnezeu". Al. Cistelecan își învinge rezervele și chiar maliția cînd comentează volumele lui Alexandru Lungu, Ion Horea, Dan Damaschin, Ilie Constantin. Nu-și
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
nu e cu totul în afara unor pulsiuni libidinale. Căci „innocent”, cu voia lui Baudelaire, el este unul, totuși, „plein de plaisirs furtifs”! Dacă ar fi licite, de ce „plăcerile” i-ar fi „furtive”? Ca în „Paradisul Evei, prin pădure”, vorba cutărui psalm al lui Arghezi... Iată, după întoarcerea din refugiul consecutiv bombardamentelor aliate, prin, așadar, septembrie ’44, mama, caritabilă din fire, se întorsese din Ilovăț (satul în care tata era medic de dispensar, de-o lună, două, până să plece iar pe
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
importantă: "Să nesocotesc, să surprind și să râd./ Este felul în care vă mai pot vorbi". Pe muchie de cuțit acest distih: "Să rupi o pagină din așternut,/ Să pui pe buze o culoare stinsă". Doar în aparență sună frumos: psalmi neolitici, sentimente timbrate; în schimb, "Și bate la ușă o flacără, un ochi de igoană", sau "Sudoare prelinsă pe glonț", sau "Un gând ca un lup, ca o pajiște arsă.../ te strigă o rană din cer", sau "ca o frumoasă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
forma unui cărucior din lemn, jucărie asemănătoare cu cele din copilăria actorului Florin Zamfirescu, care ne spune că „suntem obligați să rămânem în suflet copii", astfel donând, în contrast, și niște jucării moderne sub forma unor dinozauri. Dorel Vișan: Cartea „Psalmi" cu autograful actorului Dorel Vișan. Alexandru Arșinel: Trofeu „Celebritatea anului 2010. Actorie. Alexandru Arșinel" cu autograf oferit de actorul Alexandru Arșinel. Dorina Lazăr: Album de fotografii „Teatrul Comoedia - ODEON, Un secol de istorie" oferită de actrița Dorina Lazăr.
Ce licitează Florin Zamfirescu, Alexandru Arșinel și Dorel Vișan în campania "Vedetele dăruiesc românism" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26908_a_28233]
-
merg strict la textele sfinte ale diferitelor culturi (de pildă, Coranul, discutat sub raportul polisemiei, de Soufian Al Karjousli, sau Septuaginta, tradusă spre retraducere, cum argumentează Delphine Viellard, de Ieronim din Stridonium), dar și abordări mai largi, glisînd spre literatură (psalmii lui Claudel, ale căror dificultăți de traducere le subliniază Cristina Hetriuc, sau traducerea în românește a termenilor religioși folosiți de Pascal, de care se ocupă Elena Ciocoiu). Pe lîngă acest dosar, cum e, de altfel, tipicul fiecărui număr al revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]