3,260 matches
-
cercetată; s-ar putea dovedi astfel că și în creația cultă, filosofică, de pildă scenariul biblic germinează cu fertilitate. 15 "Fiii oamenilor, pînă cînd grei la inimă? Pentru ce iubiți deșărtăciunea și căutați minciuna?" se întreba David într-unul din psalmii săi [Psalmi, 4:2]. Faptul că oamenii sînt încă "grei la inimă" rezultă, printre altele, și din interpretarea relațiilor lui Dumnezeu cu omul dintr-o perspectivă negativistă. Multiple erezii și nuanțe de ateism stau mărturie pentru aceasta. Urmînd, bunăoară, raționamentul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar putea dovedi astfel că și în creația cultă, filosofică, de pildă scenariul biblic germinează cu fertilitate. 15 "Fiii oamenilor, pînă cînd grei la inimă? Pentru ce iubiți deșărtăciunea și căutați minciuna?" se întreba David într-unul din psalmii săi [Psalmi, 4:2]. Faptul că oamenii sînt încă "grei la inimă" rezultă, printre altele, și din interpretarea relațiilor lui Dumnezeu cu omul dintr-o perspectivă negativistă. Multiple erezii și nuanțe de ateism stau mărturie pentru aceasta. Urmînd, bunăoară, raționamentul critic al
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Necredinciosul își anexează lumea prin ochi, dar prin ochi omul lui Dumnezeu este posedat. Nu fac parte viziunile din cele șapte plăgi trimise asupra egiptenilor de Ocrotitorul poporului ales? "Să se rușineze toți cei ce se închină la lucruri cioplite" (Psalmi, 97, 7). "Blestemat să fie cel ce va face idol cioplit" (Deuteronomul, 27, 15). "Idolii dumnezeirilor lor să-i ardeți cu foc" (Deuteronomul, 7, 25). Atâta insistență în imprecație face simțită prezența pericolului. Avem aici un fel de furie a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai degrabă efectul unei supraproducții inflaționiste de spectacole, teorii, accesorii, cu o viteză de execuție tot mai mare și o circulație accelerată a semnelor (monetar, pictural, religios etc.). Atunci poate apărea o nevoie de liniște și reculegere. Sihăstrie, mănăstiri, pustiu. Psalmi, rugăciuni, înțelepciune. Dezgust pentru noutate, nou apetit pentru sens. Capitolul VI Anatomia unei fantome: "arta antică" "Atunci, pe drept, am putea să-l luăm [pe poet] și să-l așezăm față în față cu pictorul. Căci el seamănă cu acesta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 11.1.-11.4., în PSB, vol. 5, p. 317) „Deci a cerceta despre Dumnezeu, nu pentru a da naștere la discordie, ci pentru a descoperi, este lucru mântuitor. Că este scris în Psalmii lui David: Mânca-vor săracii și se vor sătura; și vor lăuda pe Domnul cei ce-L caută pe Dânsul; vii vor fi inimile lor în veacul veacului (Ps. 21, 30). Cei ce caută potrivit cercetării celei adevărate, lăudând pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acela care n-a fost mic la suflet față de întâmplările din viață, ci așteaptă cele ce au să fie; fericit este acela care n-a avut gând necredincios despre Cel Ce ne-a zidit”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. la Psalmul I, IV, în PSB, vol. 17, p. 188) „Într-adevăr, după ce Moisi văzuse atâtea și atât de mari minuni și semne, a slobozit acel glas plin de îndoială: Ascultați-mă, neascultătorilor! Oare din piatra aceasta vă voi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a fost mic la suflet față de întâmplările din viață, ci așteaptă cele ce au să fie; fericit este acela care n-a avut gând necredincios despre Cel Ce ne-a zidit”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. la Psalmul I, IV, în PSB, vol. 17, p. 188) „Într-adevăr, după ce Moisi văzuse atâtea și atât de mari minuni și semne, a slobozit acel glas plin de îndoială: Ascultați-mă, neascultătorilor! Oare din piatra aceasta vă voi scoate apă? (Num.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și Aaaron: Pentru că n-ați crezut în Mine, ca să Mă sfințiți înaintea fiilor lui Israil, de aceea nu veți băga voi adunarea aceasta în pământul pe care l-am dat lor (Num., 20, 12)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omil. la Psalmul XLVIII, IV, în PSB, vol. 17, p. 314) „Fiindcă e mare boala îndoielii și lipsește de darurile lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Îndoiala ne închide în noi înșine și în lumea aceasta, a unor legi crezute
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
n-ați crezut în Mine, ca să Mă sfințiți înaintea fiilor lui Israil, de aceea nu veți băga voi adunarea aceasta în pământul pe care l-am dat lor (Num., 20, 12)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omil. la Psalmul XLVIII, IV, în PSB, vol. 17, p. 314) „Fiindcă e mare boala îndoielii și lipsește de darurile lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Îndoiala ne închide în noi înșine și în lumea aceasta, a unor legi crezute de nedepășit, lipsindu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aceea se și spune, că întrucât s-au abătut de la fața lui Dumnezeu, toți împreună netrebnici s au făcut (Ps. 52, 4), dovedindu-se de nici o treabă, ca o haină învechită (Ps. 101, 27)...”. (Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, partea II, cap. XIII, în PSB, vol. 30, p. 180-181) „Dacă răspunde că nu crede c-ar exista vreun Dumnezeu, să-l facem să recunoască, pe temeiurile înțelepciunii și măiestriei cu care este orânduită lumea, că tocmai prin aceasta e
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în Filocalia..., vol. XI, p. 393) Eterodocșii „Neamurile să se obișnuiască cu cei care locuiesc lumea (creștinii - n.n.), iar cei ce locuiesc lumea să primească cu dragoste pe cei ce sunt străini de Testamente”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. la Psalmul XLVIII, I, în PSB, vol. 17, p. 311) „Plânge-i pe cei necredincioși, plânge-i pe cei care prin nimic nu se deosebesc de ei, adică pe cei care au murit fără a fi luminați de Sfântul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
XI, p. 393) Eterodocșii „Neamurile să se obișnuiască cu cei care locuiesc lumea (creștinii - n.n.), iar cei ce locuiesc lumea să primească cu dragoste pe cei ce sunt străini de Testamente”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. la Psalmul XLVIII, I, în PSB, vol. 17, p. 311) „Plânge-i pe cei necredincioși, plânge-i pe cei care prin nimic nu se deosebesc de ei, adică pe cei care au murit fără a fi luminați de Sfântul Botez, fără a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Scripturile, ci nesocotința acelora care tălmăcesc rău cele bine spuse. Nu Scriptura e de vină, ci mintea care tălmăcește rău cele bine spuse”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La Sfântul sfințitul Mucenic Foca și împotriva ereticilor, și la cuvintele din Psalmul 141: „Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu la Dumnezeu m-am rugat”, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 520-521) Sfârșitul unor mari eretici „... Libaniu, fiindcă era păgân și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
amiază. Am avea nevoie de prea mult timp dacă am parcurge toate cărțile Scripturilor, pentru a arăta unul câte unul diferitele feluri de duhuri necurate, cum sunt arătați de profeți onocentaurii, satirii, sirenele, lamiile, bufnițele, struții, aricii, cum sunt în psalmi aspida și basiliscul, sau cum sunt în Evanghelie leul, balaurul și scorpionul, sau demonii numiți de apostol principi ai lumii acesteia, conducători ai întunecimilor și duhuri ale răului. Nu trebuie să ne închipuim că aceste nume sunt date la întâmplare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
S. th., I, q. 84, a. 5, co.). Într-adevăr, lumina intelectuală, care este în noi, nu este altceva decât o anumita asemănare care participă la lumină necreată în care sunt conținute rațiunile eterne. De aceea se și spune în Psalmul IV: „Mulți zic: cine ne va arăta nouă cele bune?“ Întrebare la care psalmistul răspunde, zicând: „S-a însemnat peste noi lumină fetei tale, Doamne!“ Ca si cum ar spune: prin această marca a luminii divine din noi, toate ni se revelează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
353 C. footnote>. El (Fiul) nu este o făptură, nici o plăsmuire, ci naștere proprie a ființei Tatălui. De aceea este El adevărat Dumnezeu și deoființă cu adevăratul Părinte. Toți ceilalți însă, cărora s-a zis: „am spus: voi sunteți dumnezei” (Psalm 81, 6), au acest har de la Tatăl numai prin participarea la Logos în Duhul. Pentru că El este icoana naturii Tatălui, lumină din lumină, putere și chip adevărat al ființei Tatălui. Căci așa spune Domnul: «Cine M-a văzut pe Mine
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Adevărul, dimpotrivă, mărtu risește că Dumnezeu este izvorul veșnic al propriei Sale înțelepciuni.Dacă însă izvorul este veșnic, atunci trebuie ca și înțelepciunea săfie veșnică. Căci în ea s-au născut toate, cum cântă David: „Toateîntru înțelepciune le-ai făcut” (Psalm 103, 24); și Solomon zice: „Dum-nezeu a întărit pământul prin înțelepciunea Sa și cerurile le-a pregătit cu priceperea” (Proverbe 3, 19). Înțelepciunea este însuși Logosul, și prin El s-a făcut totul, cum zice Ioan, și fără El nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
așadar că obiectul credințeieste în primul rând Dumnezeu chiar și în cazul în care lipsesc prepozițiile amintite. Ex. Be col zot hat eu od velo heeminu benifleotaiv.(„Cu toate acestea, ei au păcătuit încă și nu au crezut în minunileLui”) (Psalm 78, 32)<footnote „Faith, faithfulness”, în The Interpreter’s Dictionary of the Bible, An Illustrated Enciclopedia indentifying and explaining all proper names and significant terms and subjects in The Holy Scripture, including the Apocrypha. With Attention to Archeological Discoveries and
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
exprimă o credință mai mult teoretică în existența lui Dum-nezeu întrucât Biblia îl cataloghează ca fiind total lipsit de minte pecel necredincios după cum grăiește psalmistul: amar nabal belibo ein Elohim „Zis-a cel nebun în inima lui, nu este Dumnezeu” (Psalm 14, 153, 1), ci una practică ce se concretizează prin mărturisirea cufermitate a lucrărilor lui Dumnezeu în viața personală, atunci cândacest fapt s-ar impune. De subliniat că termenul nabal folosit decătre psalmist nu are exclusiv sensul de alienat mintal
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
exclusiv sensul de alienat mintal, ci exprimămai curând un fel de perversitate morală și ca urmare îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
alienat mintal, ci exprimămai curând un fel de perversitate morală și ca urmare îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că nici un text biblicnu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Isaia 43, 10-11). Un rol esențial în sedimentarea credinței în sânul poporuluiales l-au avut profeții de vocație care îi mustrau fără ezitare pe ceicare pretindeau că recunoșteau existența lui Dumnezeu ca Părinteși Creator dar contestau preocuparea Lui pentru oameni (Psalm 94, 7)ori dreptatea rânduielii Sale (Iezechiel 18, 23; Maleahi 2, 17; 3, 14).Toate scrierile biblice pornesc de la axioma că omul trebuie să accepte existența și unicitatea lui Dumnezeu ca și dependența absolută de El și cam în aceasta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ecologic care domnește în lume. Așa cum rezultăcând zice că: „Toate viețuitoarele pământului Te așteaptă ca să ledeschizi Tu mâna Ta ca să se sature de bunătăți, iar dacă îți întorcifața proniatoare ele tremură, iar de îți retragi Tu suflarea Ta, ele pier”(Psalm 104, 27). Credinciosul psalmist era deci convins că toată lu-mea este descoperită înaintea lui Dumnezeu în orice moment alexistenței sale și își primește existența de la El în permanență ca șicând ar crea-o în fiecare clipă<footnote Gerhard Von Rad
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
psalmist spune că aceasta îl învită nu doar laa-L recunoaște și lăuda pe Supremul Creator, ci și atenționează căse impune a vedea în ea și un subiect care dă mărturie despre El:„Toate Te laudă pe Tine și Te mărturisesc” (Psalm 144, 10). Mărturisirea psalmistului nu poate fi interpretată doar ca un rezultat exclusiv al reflecțiilor personale, ci era expresia unanimă a lumii israeliteîn implicarea lumii văzute în a-L recunoaște pe Dumnezeu că Seimplică veșnic în susținerea lumii. Această credință
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cruce, iar noi crezând în El sănu pierim ci să avem viață veșnică (Ioan 3, 16). Psalmistul îl fericește,ca din partea lui Dumnezeu, pe bărbatul credincios care nu umblăîn sfatul celor nelegiuiți și nu se oprește pe calea celor păcătoși(Psalm 1, 1). Comentând acest text un exeget modern subliniază căomul credincios se va bucura de fericirea veșnică pentru lucrurile(se subînțelege, rele) pe care nu le face, pentru locurile pe care nu lecercetează, cărțile pe care nu le citește, filmele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]