4,117 matches
-
La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după vârsta de 60 de ani (44). Pacientul vârstnic cu medicație antihipertensivă prezintă un risc mai mare de a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după vârsta de 60 de ani (44). Pacientul vârstnic cu medicație antihipertensivă prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipotensiune arterială ortostatică și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
protector, ceea ce explică diferența de lungime a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor (23). Factorii de risc CV, în special fumatul și obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23). Interesant este că tratamentul intensiv cu statine, inhibitori ai enzimei de conversie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
de studiu al fiziologiei sistemului arterial este „al unui tub cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de reflexie este legat de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
modificarea impedanței vasculare, parametru care exprimă rela ția- presiune-flux. Reflexia se produce la joncțiunea dintre arterele de conductanță și de rezis - tență. În mod normal, 80% dintre undele transmise sunt reflectate. Timpul de reflexie a undei depinde de viteza undei pulsului în aortă și arterele porțiunii inferioare a corpului. O’Rourke afirma că „...natura exploatează reflexia undei pentru a favoriza performanța cardiacă” și realizează un cuplaj cord-vas perfect. Efectul este alterat de procesul de îmbătrânire vasculară. În contrast cu unda de presiune, unda
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
distolică (TAD) este astfel menținută la un nivel optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de lungime ale vaselor) (48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de lungime ale vaselor) (48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1); -indicele de viabilitate subendocardică Buckberg - care estimează cuplajul cord -vas și reprezintă raportul dintre integrala presiune-timp în diastolă și sistolă (Mc Leod - 51). Murgo
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
este afectarea microcirculației (artere mici cu diametrul < 400 μm, arteriole < 100 μm), în special în teritorii cu presiune crescută ca rinichiul și creierul. Microcirculația este locul unde componenta pulsatilă a fluxului sanguin este transformată complet în componentă statică. Creșterea presiunii pulsului la nivel local, consecința reflexiei modificate a undei de puls cu vârsta, determină modificări structurale și funcționale. Deși aceste modificări sunt studiate mai mult în patologia cardiovasculară, se afirmă microhemoragii și infarcte silențioase în momentul producerii, care ar explica declinul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
100 μm), în special în teritorii cu presiune crescută ca rinichiul și creierul. Microcirculația este locul unde componenta pulsatilă a fluxului sanguin este transformată complet în componentă statică. Creșterea presiunii pulsului la nivel local, consecința reflexiei modificate a undei de puls cu vârsta, determină modificări structurale și funcționale. Deși aceste modificări sunt studiate mai mult în patologia cardiovasculară, se afirmă microhemoragii și infarcte silențioase în momentul producerii, care ar explica declinul cognitiv și intelectual, demența vasculară (47,54). Consecințele la nivel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
tabloului clinic. Rigidizarea arterială are două consecințe majore - modificarea presiunii arteriale și efectul asupra VS (59). Efectul asupra presiunii arteriale este determinat de dublarea PVW aortice între 18 i 70 de ani, cu scurtarea timpului de reflexie a undei de puls și creșterea amplitudinii maxime în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
66,67) . Pornind de la studiul extensiv al fenomenului crosslinking, legat de fibrele de colagen care sunt supuse glicării non-enzimatice, a apărut o nouă clasă terapeutică adresată inhibării AGEs (65). Reprezentantul clasei - ALT-711 (alagebrium) - s-a dovedit eficient în reducerea presiunii pulsului. Un studiu clinic care a inclus 73 de pacienți cu vârste peste 50 de ani, cu presiunea pulsului > 60 mmHg, tratați cu alagebrium, a arătat că aceștia au avut o reducere semnificativă a parametrilor de RA comparativ cu grupul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
non-enzimatice, a apărut o nouă clasă terapeutică adresată inhibării AGEs (65). Reprezentantul clasei - ALT-711 (alagebrium) - s-a dovedit eficient în reducerea presiunii pulsului. Un studiu clinic care a inclus 73 de pacienți cu vârste peste 50 de ani, cu presiunea pulsului > 60 mmHg, tratați cu alagebrium, a arătat că aceștia au avut o reducere semnificativă a parametrilor de RA comparativ cu grupul de control (68) . S-a observat de asemenea că osteoporoza este frecventă la vârstnic, indiferent de sex, și este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
alterare îl reprezintă calcificările vasculare, secundare tulburărilor metabolismului fosfocalcic (produsul Ca × P crescut și hiperparatiroidismul) [London et al., 1990; Saito et al., 1990; Kawagishi et al., 1995; Barenbrock et al., 1998]. Scăderea complianței vasculare duce la creșterea presiunii undei de puls (= diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Barenbrock et al., 1998]. Scăderea complianței vasculare duce la creșterea presiunii undei de puls (= diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va contribui la dezvoltarea HVS, și scăderea TAD, care face să se reducă perfuzia coronariană. Ambele procese explică riscul crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
1. London recomandă o abordare diferențiată: pentru minoritatea pacienților dializați cu HTA clasică sistolo-diastolică, TA predialitică optimă ar fi sub 140/90 mm Hg, în timp ce pentru majoritatea pacienților hemodializați, cu HTA sistolică izolată 243HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL și presiunea pulsului mare, TA predialitică ar trebui menținută la 150-160/85-90 mm Hg [London et al., 2001]. 2. Ritz et al. optează pentru o tratare a pacienților dializați similar populației generale, considerând că TAS trebuie să fie sub 140 mm Hg și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
precipită apariția insuficienței cardiace - IC) și poate avea durate lungi uneori. Frecvențele mai înalte sunt rareori tolerate la vârstnici, la pacientul tânăr acestea apărând la peste 200/min. TV poate expune la moarte subită, fie prin ea însăși (TV fără puls), fie degenerând în fibrilație ventriculară (mai ales TV polimorfă) (5,6). Diagnosticul diferențial al TV de tahicardia supraventriculară (TSV) cu conducere intraventriculară aberantă este un element de importanță maximă din două motive: a) TV este de obicei mult mai severă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă. FV are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe cord structural normal, până la fibrilația ventriculară din stadiile terminale ale diverselor patologii cardiace. Cauza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică senilă. Intensitatea zgomotului 2 este adesea diminuată, iar pulsul carotidian are aspect parvus et tardus. La bolnavii vârstnici, multe dintre semnele clasice de stenoză aortică nu sunt prezente, ceea ce face ca diagnosticul să fie dificil de stabilit numai în urma examenului obiectiv. De aceea, testele non-invazive sunt importante pentru diagnostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de risc pentru dezvoltarea HTA la vârstnic. Genotipul DD al enzimei de conversie a angiotensinei, combinat cu genotipul specific al sintetazei pentru aldosteron și polimorfismul genei pentru alfa-adducin scad distensibilitatea arterială și favorizează creșterea izolată a TAS și a presiunii pulsului (47). Studiul Rotterdam susține determinismul genetic al RA pentru markeri multipli (48). Implicarea homocisteinei în elastinoliză, rolul aditiv în acumularea de colagen al excesului de Na + și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
colagen al excesului de Na + și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de arterioscleroză se regăsește precoce și în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
13 m/s sunt patologice (51). Rigidizarea arterială are consecințe multiple funcționale, în principal creș- terea TA centrale, modificarea hemodinamicii arteriale locale cerebrale și renale, afectarea structurii și funcției cardiace. În esență, rigidizarea arterială produce reflexia precoce a undei de puls din protodiastolă în telesistolă ( figura 3.3). Consecința este amplificarea TAS aortice, cu efect direct asupra cuplului cord vas prin creșterea stresului parietal și promovarea HVS. Concomitent se produce scăderea TAD, respectiv amplificarea presiunii pulsului (TA diferențială). Consecința scăderii TAD
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]