9,450 matches
-
timp și vise, desprind chemarea sângelui matern. Am venit mamă, la tine, sufletul meu, desculț, în poală să ți-l pun. Am măicuță suferinți și doruri multe. Cum aș putea, măicuța mea, să-ți spun atunci când știu că te-ar răni? Lacrima, tăcută, șterge-mi mamă Cu colțul vechi de la năframa ta! Ca prin minune durerea îmi va dispărea, temându-se, de mângâierea blândă că doar m-a mângâiat măicuța mea. Astăzi, când tu ești sărbătorită, da, măicuță, este ziua ta
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
și cultivat pe lângă riguroasa pregătire profesională, strălucitorul talent, aceasta ca determinare venită din partea regizorilor ce-au știut să îi pună în valoare calitățile (unul dintre ei fiind cel care i-a fost soț, Mircea Daneliuc”. A jucat în: „Să mori rănit din dragoste de viață” (1984); „Primăvara bobocilor” (1987); „Pădurea de fagi” (1987); „Război în bucătărie” (2001); dublajul memorabil la filmul „Frumoasa din Pădurea Adormită”, în rolul Vremii-Bune, în original vocea aparținându-i Barbarei Luddy (2008); „Și totul era nimic” (2006
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
din rai bici pentru domnișoarele de onoare ale melanco liei Poate evadează una pe pământ Poet cu dureri atavice ca și limitrofele fete mai mari Decât ce se vede nu se poate În sfâr șit femeia se dezbracă de sine rănindu-te Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA ADEVĂRULUI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1471, Anul V, 10 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EREZIA ADEVĂRULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350118_a_351447]
-
mute din dorul nost’ durut Plătim impozit zilnic pe-abis de resemnare. De norii își strecoară stihiile de sare Și umbre colorează zenitul dintre noi, De ei nu-ți fie teamă, un lied de alinare, Iubirii voi jertfi, cântând pentru-amândoi! Răniți ne despărțim și ne-mpăcam naiv, Ne-ncercănăm voit și-aprindem felinare, Sub cruce de regrete, iubim definitiv, Iertând nevinovate vâltori de-nlăcrimare. Ne alungam stângaci, apoi ne regăsim, Însângerați de-o boală ce n-are vindecare, Purtăm poveri bizare. E-
REFREN ÎMPĂTIMIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350123_a_351452]
-
în foșnetul nopții adânci, În lumea trăirii-efemere, carări șerpuiesc printre stânci, Cu cât avansez înspre ținta ce-mi este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
sine și nu a mai dorit să vorbească cu nimeni. Nopțile se zguduia de plâns și uda cearceafurile cu lacrimile sale, zilele le petrecea izolată în cameră. Profund lovită și mânioasă, Zala a început să urzească planuri de răzbunare. Fusese rănită de moarte, în cel mai nobil sentiment, iar lumea avea să cunoască în curând și o altă latură a ei: cea rea, cea întunecată, cea lipsită de îndurare. Fiindcă avea să se arunce asupra victimei ca o panteră rănită - jurase
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
noilor facilități oferite de laptop-uri o făceam cu o deosebită plăcere. În următorul weekend, mi-am cumpărat o carte. Din recomandări, înțelesesem că e ceva cu un subiect profund uman, psihologic, dar nu devastator, straniu, nu care să te rănească. Mă prinsese miezul nopții lecturând, fascinat, când ciudatul meu ghid și-a făcut din nou apariția. Am rămas surprins, întrucât era pentru prima oară că intervenea în vreunul dintre niveluri. "Ce e cu tine? Ce se întâmplă?", l-am întrebat
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
pripoane - S-a rafinat și nu mai e „hoinarul”. Atâta m-am temut că o să-mi ceară Să inversăm o dată baremi rolul, Să se fălească el la-ntors spre seară, Să poarte tolba plină și pistolul, Iar eu să fiu ușor rănit la gheară, Prin mărăcini și râpi de-a rostogolul ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Roluri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 370, Anul II, 05 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
ROLURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361780_a_363109]
-
de neșters, E-un sigil de foc, ia sama, Limba dorului de mamă. Neamul cel năpăstuit, Neamul îndumnezeit, Neamul cel anahoret Neam rămas fără Poet. Neam cu limba presurată, Neam de sârmă înghimpata. Neam lovit de aprigi soarte Neamul meu - rănit de moarte. În bătăi de vânturi rele Neamul neamurilor mele. Asta-i neamul cel mereu Cruce grea de Dumnezeu. Eu cu legământ mă leg, Neamului cel neîntreg, Neamului cel văduvit Neam ce astăzi e lovit, Neamului în jale, bietul, Fiindcă
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
ploile furioase că le-au fost transformate sunetele în zgomot, le smulg verdele. devin cenușii. banal. banal fenomen al prezentului. dar... înflorește crucea... îi sărut aripile de așchii. îngenunchez în fața ei și adun încet, atent, literele din tălpile ce au rănit pânza de argint a apelor cu bucuria orbului, când simte vibrația rugăciunii și a rugului pe care, inima lui a depus Cuvântul, în piramida de ceară a clipelor vieții lui. înflorește crucea... ecoul e bun. sunetul clar. muzica gândului reînvie
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
munte. (La Mărășești românul cu iadul se întrece, La Mărășești e-o lege: pe-aicea nu se trece! Bucură-te, Uns de Domnul, să fii rănilor balsam, Bucură-te, Apărătorul răbdătorului tău Neam, Bucură-te A fi speranța ultimă pentru rănit, Bucură-te, Oastea țării pentru omul dăruit, Bucură-te, Devoțiune pentru cruce și Hotar, Bucură-te, Frunții noastre mir al chinului amar, Bucură-te, Izbăvire de dușman, tu cel uitat, Bucură-te, Stea - Virtute, semn pe pieptul de soldat, Bucură
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
capăt Liniștiți, Asigurați de iertările viitoare... „ De șaptezeci de ori câte șapte” PĂRINTELE GALERIU Părintele Galeriu mi-a spus Într-un interviu În care-I puneam întrebări Despre poetul Vasile Voiculescu: “ Vasile Voiculescu, e prietenul meu Cel care, mi-a rănit inima Cu rană divină” Și a început să recite din Ultimele sonete închipuite În vreme ce coboram scările Sanatoriului - Ana Aslan - Bucuria mea nu mai avea margini Ascultându-l. O carte de Vasile Voiculescu N-am putut edita împreună Așa cum ne-am
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
și scârbă, după atâția ani. Când Violeta a tăcut, a intervenit cu voce calmă, liniștitoare: - Mai avem foarte puțin timp și va trebui să te liniștești. Gândește-te că toate astea au trecut. Sunt fapte consumate. Știu că te-au rănit mult, știu că suferi și acum, dar viața nu se termină aici. Trebuie să mergi mai departe. Ești tânără și puternică. Nu se poate trăi din amintiri, mai ales din cele care te trag înapoi... Până la alte date despre căsnicie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
Jertfa Vieții lui Iisus Hristos au pus Temelia și Stâlpul Bisericii Sale, care la rândul ei îi trăiește Drama și Jertfa Vieții Sale. „Circulă acum în Londra (povestește Sf. Nicolae Velimirovici) o imagine impresionantă a unui soldat englez care zace rănit în suferință, pe câmpul de luptă. Ei bine, cu ce ar compara un pictor budist pe omul acesta în suferință? Cu ce altceva dacă nu cu un cuvânt ori cu o zicere a lui Buddha? Și ce ar picta un
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
TOAMNĂ Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Veni o toamnă Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț. Eu n-am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii
VENI O TOAMNĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362128_a_363457]
-
ochiul dintre lumi, papirusuri înscrise în piele și în suflet, la margine de noapte asalt de doruri, animate gânduri, dansezi cu cerul speranțe, regăsiri. Omul visează, omul te visează, Omul întâlnește, omul te-ntâlnește, Omul iubește, omul te iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist, pe
OMUL, DOAR OMUL... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362150_a_363479]
-
papirusuri înscrise în piele și în suflet, la margine de noapte asalt de doruri, animate gânduri, dansezi cu cerul speranțe, regăsiri. Omul visează, omul te visează, Omul întâlnește, omul te-ntâlnește, Omul iubește, omul te iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii
OMUL, DOAR OMUL... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362150_a_363479]
-
Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN REST... de Nicolaie Tony DINCĂ M-am tocmit cu viața multă vreme, Am vândut și-am cumpărat iluzii; Când credeam că n-am a mă mai teme, M-au rănit „amicii” , cu... concluzii!?... Judecat greșit, cred, din prostie, Rămân om, cu rele și cu bune, Spun deschis ce simt și ce se știe, Tac când fac ce nu se poate spune. Nu trăiesc o viață de poveste; Sufăr, râd, visez
ÎN REST... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362144_a_363473]
-
bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țară de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă cel izvor Săne depeni vechi povești: Cu bărbați adevărați, Cu inima românească Ce nu-și vând femeia-mamă, Fiica, sora nu-și rănească! La mulți ani îți spunem toți, Cei rămași să-ți poarte nume! La mulți ani, țară bogată! Nu te las la orișicine! Referință Bibliografică: URARE / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012
URARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365790_a_367119]
-
Stihuri > Tonalitati > HARRY ROSS - NĂLUCIRI - POEZII Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1824 din 29 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului ZILE CE AU MURIT Am proclamat doliu pentru zilele ce-au murit nu știu câte vieți au răpit câte iubiri au rănit câte visuri au risipit câtă lume s-a țicnit cât sânge s-a jertfit pentru-un oarecare pârlit Doliul e doliu și timpul are viața lui astăzi e și mâine nu-i uneori o clipă are un sens pentru întregul
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
ale Zilelor recoltei, la concursuri artistice, dovedind pasiune și talent.. În paralel cu astfel de preocupări, Marian Bărăscu a „cochetat” și cu muza poeziei, prezenta culegere grupând cinci cicluri lirice, adunate după criteriul tematic, cu următoarele titulaturi: Dorul de sat Rănit de liniște, mă vindec Toamna la Grandiflora Labirintul mirărilor Să auzi neauzitul. Dacă prima grupare are titlul „Dor de sat”, cu menirea de a ne transpune în atmosfera obârșiei rurale, evocată nostalgic, în spiritul semănătorist de la sfârșitul secolului al XIX
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei de consum, / gropile pe drum, / atentie- cazi!, / toate sunt de azi / „ *** Ciclul următor, intitulat „Rănit de liniște. Mă vindec”cuprinde poeme cu caracter intim, de dragoste, scrise , mai toate, în prozodie și tipar clasic, cu ritm, rimă și împărțire în catrene (strofe de câte patru versuri.) Dorințe fierbinți, visări de împlinire în atmosferă de basm
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
și ei merinde și vin. Negăsind, îl vor bea pe el, pe Nesperatul Sfânt, și pe toți lacheii lui umili și unsuroși, strecurându-i printre dinții strânși. URCAREA PE MUNTE Șamanii veacului din urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
extrem de precauți, microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer, în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri, ei sunt pretutindeni unde sunt oameni, plante, pretutindeni unde este viață, așa că...” Policarp Resteu, funcționar la căile ferate, răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul. Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzu de pe măsuța pe care era așezat. Asta-l înfurie și mai rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
aripi de lumină, îmi înconjoară trupul, ocrotindu-l de răutatea Lumii. Îți mulțumesc că exiști. DECLARAȚIE Clopotele sentimentelor se mișcă ușor în bătaia vântului rece al timpului apus. scriu un colind de ....iubire gravând fiecare literă cu grijă, să nu rănesc placa de cristal a sufletului tău. Vreau să ningă peste vechile stări cu fulgii mari ai uitării. Vreau să împodobesc un brad de Crăciun iar un alai de stele să îți coboare-n prag și să îți spună cât te
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]