4,129 matches
-
lebădă al unei revoluții a națiunilor, niciodată înfăptuită cu adevărat, socialismul și comunismul vor fi noile repere în jurul cărora se va aduna oștirea proletară, ca detașament al viitorului. Aici, ca și în alte puncte, Franța indică Europei drumul de urmat. Răscoala de la Lyon, confruntarea socială a anului 1848, Comuna din Paris sunt etapele traseului care duce la dialectica leninistă. Un nume ipostaziază energia conspiratorială și intransigența de inspirație iacobină: Auguste Blanqui. Lecția profetică a unei mișcări ce aspiră să domine și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
economic”. în schimb, despre Maiorescu se vorbește în termeni apropiați de cei ai lui Savin Bratu, unii speculând că acesta ar putea fi autorul sau inspiratorul articolului din sinteză. Astfel, T. Maiorescu „a urât socialismul și a susținut necesitatea reprimării răscoalelor țărănești din 1907 [...]. Bolliac a demascat semnificația reacționară a doctrinei estetice maioresciene chiar de la apariția revistei Convorbiri literare [...], însuși Xenopol va înfiera cosmopolitismul ideologic al lui Maiorescu”. Tratatul de filosofie apărut în același an (Istoria gândirii sociale și filosofice în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
română din 1945 a acordat importanță acestei apariții editoriale. Tot însemnări și recenzii cu tentă oportunistă se publicau și în Revista Institutului Social Banat-Crișana, unde Aurel Bugariu recenza sau prezenta pe: I.V. Stalin; Mitiță Constantinescu - Continentul URSS; Miron Constantinescu - Cauzele răscoalei lui Horia; Destinul omenirii și criminalii de război. Deosebit de important este articolul lui A. Boldur - directorul Institutului de Istorie Națională din Iași (evacuat anterior la Zlatna/Alba Iulia) - care anunța studiile ulterioare tot mai înclinate spre marxism și sovietici: Problema
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre neam și națiune. Recenzând studiul lui N.N. Petrovski despre Bogdan Chmelnițki (Moscova, 1944, 48 p.), Racoviță observa folosirea, dar și contrazicerea lui Miron Costin și dă dreptate cercetătorului sovietic: „Interpretarea pe care a dat-o însă cronicarul atât cauzelor răscoalei cazacilor, cât și relațiilor lui Bogdan cu Moldova, interpretare care a fost în mare parte adoptată de istoricii noștri, trebuie revizuită în lumina cercetărilor rusești, cum este și lucrarea de față”. în privința istoriei moderne românești, Racoviță se dovedește adeptul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adeptul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care continua să publice fragmente din lucrarea sa Un veac de frământări sociale în revista Viața românească. Capitolul intitulat „Epoca de redeșteptare națională în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Stoian, D. Corbea, A. Râmniceanu, ș.a. O puternică influență dinspre stânga suferă și istoricii „naționaliști” transilvăneni Ioan Lupaș, David Prodan, Silviu Dragomir, Ioan Moga, Ștefan Pascu (care, de altfel, se încadrează politic în PSD, apoi în PCR). în volumul său Răscoalele țărănești din Transilvania. I. Epoca voievodatului (1947), Ștefan Pascu îmbina specializarea cu exagerarea, după cum demonstrează limpede D. Prodan. Din oportunism, Ștefan Pascu „a descoperit” în Evul Mediu chiar mai multe răscoale țărănești decât au fost, „arătându-se mai revoluționar decât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politic în PSD, apoi în PCR). în volumul său Răscoalele țărănești din Transilvania. I. Epoca voievodatului (1947), Ștefan Pascu îmbina specializarea cu exagerarea, după cum demonstrează limpede D. Prodan. Din oportunism, Ștefan Pascu „a descoperit” în Evul Mediu chiar mai multe răscoale țărănești decât au fost, „arătându-se mai revoluționar decât trebuia”. Tot aici remarcăm ecoul lucrării lui L. Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, 1821-1907, recenzată favorabil, în ciuda unor rezerve și critici moderate, de către A. Boldur: „De ce să nu recunoaștem cinstit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apreciindu-le pozitiv pentru că, spunea el, „prezintă pentru prima oară fenomene istorice în lumina materialismului istoric, pun pe primul plan evoluția societății, a mijloacelor de producție, a civilizației influențate de aceste premise materiale, cercetează lupta popoarelor și a claselor asuprite, răscoalele sătești și orășenești, dovedind existența luptei de clasă în toate veacurile; este o operă colectivă și folosește lucrările istoricilor sovietici - ignorate până atunci, ca și lupta de clasă, concepția materialistă și cercetarea obiectivă a relațiilor Românilor cu Slavii și în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limitată a influențelor mișcărilor revoluționare, ale socialismului rusesc la români, ca și tratarea succintă a colaborării militare (1944-1945) și apoi pașnice româno-sovietice, lipsa unui capitol despre Rusia în prima jumătate a secolului al XIX-lea care să fi cuprins și răscoala Decembriștilor în manualul de istorie contemporană. Și, pentru a nu se dezminți, reputatul istoric încearcă să umple chiar el golurile din epoca ce-i era cea mai bine cunoscută: Evul Mediu. într-un alt articol, el cercetează expediția lui Sviatoslav
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a referit la acele lovituri pe care partizanii sovietici le-au dat armatelor germane” (sublinierile ne aparțin]”. El i-a propus lui Schmidt să plece în România „pentru conducerea activității ilegale a legionarilor, organizarea terorii, diversiunilor și pregătirea unei răscoale armate în spatele Armatei Roșii”. După audiența la Himmler, Schmidt a discutat cu Schellenberg și cu Skorzeny problema expedierii sale în România, hotărându-se că ultimul va organiza trimiterea sa cu avionul. Cei trei au ajuns la concluzia că era necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
când comandamentul sovietic ceruse desființarea unor garnizoane din orașe, generalul Borcescu, care răspundea de îndeplinirea ordinului, a desființat unele dintre ele, dar în același timp a mărit garnizoanele din alte centre urbane. în vederea controlării stadiului de pregătire a trupelor pentru răscoala armată, la 8 ianuarie 1945 generalul Borcescu a instituit starea de alarmă în garnizoanele din București, Brașov și Sibiu, motivând cu necesitatea înăbușirii insurecției pe care ar fi pregătit-o comuniștii. Exista în orașul Sibiu „o grupă de ofițeri complotiști
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din România și despre „complotul legionar”. Liderul GEG îl rugase pe Stoicănescu încă din decembrie 1944 să-i organizeze zborul spre Germania, cei doi trebuind să plece împreună. Legionarul urma să-l pună la curent pe Sima cu „mersul pregătirilor răscoalei”, dar și să primească noi dispoziții. Ulterior, cei doi s-ar fi întors în România pentru a-l asigura pe generalul Avramescu că germanii vor întreprinde ofensiva cerută. Stoicănescu stabilise legătura cu doi aviatori români - pilotul Dumitru Marinescu și căpitanul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și ungare, dintre care nouă blindate. Era cea mai mare forță germană de pe frontul de est. în aceeași lună, Hitler i-a spus dictatorului maghiar Ferenc Szálasi că va elibera estul Ungariei și Balcanii prin forța armelor, ajutat de o răscoală în spatele frontului inamic, foarte asemănătoare cu activitatea coloanei a 5-a care a acompaniat prima înaintare germană în est, în 1941. La sfârșitul lunii ianuarie 1945, Hitler a decis ca Armata a 6-a Panzer SS să fie mutată de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de zile, popoarele din sud-estul Europei nu vor mai răbda să fie dominate de sovietici. Doar câteva succese inițiale - își făcea el curaj în disperarea acelor săptămâni - vor schimba toate datele problemei și se va ajunge, cu siguranță, la o răscoală populară împotriva Uniunii Sovietice, populația va face cauză comună cu noi și victoria va fi a noastră. Era ceva de domeniul fantasticului” (sublinierile ne aparțin). Situația din România era în aceeași perioadă în atenția ministrului nazist al Propagandei, Joseph Goebbels
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
note, însă fără a se cita vreo sursă (cazul notei 25, p. 65). Autorul scrie că la mijlocul lunii ianuarie 1958 au izbucnit revolte țărănești în sudul Moldovei (nota 17, p. 219). Deși nu se neprecizează, este vorba în principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca, lângă Focșani. Ele au început însă în noiembrie 1957 (Suraia), au continuat în decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Roma, județul Botoșani, legate de politica agrară a PMR, autorul le situează în luna mai 1949, preluând informația dintr-o cronologie a colectivizării. în realitate, respectivul incident între autorități și țărani s-a desfășurat pe 12 iunie 1949. Cât despre răscoalele din județele Bihor și Arad, desfășurate în iulie-august 1949, ele s-au terminat într-adevăr cu executarea a 28 de țărani, dar numărul arestaților sau al deportaților a fost mult mai mare decât cel indicat de autor (200, respectiv 100
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai larg, de felul celor întreprinse de curând de Laurențiu Vlad și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atât de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „Cântați turcește, că nemțește s-a cântat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai câteva luni în urmă, la 13 martie, în Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2, dos. 94, ff. 203-205. Există o inadvertență `ntre cele spuse de Schmidt `n interogatoriul luat de sovietici pe 22 martie 1945 și ceea ce nota Sima `n memoriile sale. `n condițiile interogatoriilor KGB, șeful GEG a afirmat că ideea unei răscoale armate `n România aparținea lui Himmler. Aflat `n libertate și la mulți ani după `ncheierea războiului, Sima a prezentat totul ca și cum el ar fi fost inițiatorul și actorul principal al acțiunii. Ibidem, f. 205. Horia Sima, Guvernul Național Român de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei cercetări făcute de...subprefect...D-sa a fost amenințat de un țăran care i s-a adresat zicîndu-i: Ori dizolvarea consiliului(comisiei funciare -n.a.), ori tot de o moarte o să mor. Se mai zice că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se află înaintea judecătorului de instrucție”. În toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
marca eroismul sătenilor, în fața școlii din Bădeni a fost ridicat un monument pentru a aminti urmașilor numele celor care s-au jertfit pentru respectarea înțelegerilor și a drepturilor oricărei persoane, indiferent de starea socială. Problemele funciare au continuat și după răscoală, ziarul Adevărul semnalând, la doi ani după marea răscoală, ca „ ...în comunele Bădeni și Ceplenița țăranii s-au răsculat și formulează aceleași pretenții că acum doi ani”. De asemenea, până la izbucnirea primului război mondial și chiar în timpul desfășurării acestuia, nemulțumirile
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ridicat un monument pentru a aminti urmașilor numele celor care s-au jertfit pentru respectarea înțelegerilor și a drepturilor oricărei persoane, indiferent de starea socială. Problemele funciare au continuat și după răscoală, ziarul Adevărul semnalând, la doi ani după marea răscoală, ca „ ...în comunele Bădeni și Ceplenița țăranii s-au răsculat și formulează aceleași pretenții că acum doi ani”. De asemenea, până la izbucnirea primului război mondial și chiar în timpul desfășurării acestuia, nemulțumirile țărânilor de pe întreaga vale a Bahluiului sau ținut lanț
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
actor de teatru, care a fost excelent în film. A.V. Urmărindu-l pe Emil Botta, am avut mereu impresia că se juca pe sine însuși: marele preot dac ("Dacii" și "Columna"), profesorul Paveliu ("Reconstituirea"), Cervenko ("Pădurea spânzuraților"), Anton Nebunul ("Răscoala"). Epoci diferite, personaje chinuite de drame existențiale, chip, privire, voce care nu numai că te impresionează, dar ajung să te și obsedeze. Atât de adevărate erau la Emil Botta! R.G. Păi da, asta spun, dacă găseai un rol pentru film
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în care să se joace pe el însuși, era excelent, dar nu putea să joace altceva. A.V. Tot așa, în teatru, rolul Ion din "Năpasta", de Caragiale. R.G. Da, "Năpasta", dar am revăzut acum, recent, filmul lui Mircea Mureșan, "Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost un film poetic? R.G. Da, am încercat să fie poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
alături de Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă) și se va extinde masiv din punct de vedere geografic. Procesul de răspândire și acceptare a protestantismului nu a fost unul lent și nici liniar în timp. Totul s-a desfășurat prin conflict militar, răscoale, războaie civile și pierderea a sute de mii de vieți omenești. Europa a fost în pragul colapsului. Luteranismul va fi continuat de calvinism, reprezentat de Jean Calvin, care prin ,,condamnarea de principiu a împrumutului cu dobândă, a recunoscut moralitatea comerțului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rămâne stabil cu condiția ca actul de conducere să fie pus în practică în mod corect, numai că, mai devreme sau mai târziu, puterea se îndepărtează de cei mulți și atunci tensiunile sociale sunt inevitabile; au existat dintotdeauna crize și răscoale celebre care au pus sub semnul întrebării organizarea socială în ansamblul său; această temă, a opoziției dintre săraci și bogați, constituie ,,toposul istoriografiei și al filosofiei în momentul în care creștinismul a conferit o dimensiune escatologică condamnării, dacă nu a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]