KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...118 >

2,941 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

sau în sensul varierii sale calitative, dar nu e convertibil în ceva rațional"114. Progresul cunoașterii nu este de la irațional spre rațional, spune Blaga, ci de la mai multe iraționale la unul singur. Acest rezultat devine un argument foarte important în favoarea "raționalității" minus-cunoașterii, în sensul că, din moment ce raționalitatea în cunoaștere presupune reductibilitatea iraționalului, este perfect admisibilă și o reducție în sensul minus: "Cum nicăieri cunoașterea în contact cu "lumea" nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dar nu e convertibil în ceva rațional"114. Progresul cunoașterii nu este de la irațional spre rațional, spune Blaga, ci de la mai multe iraționale la unul singur. Acest rezultat devine un argument foarte important în favoarea "raționalității" minus-cunoașterii, în sensul că, din moment ce raționalitatea în cunoaștere presupune reductibilitatea iraționalului, este perfect admisibilă și o reducție în sensul minus: "Cum nicăieri cunoașterea în contact cu "lumea" nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime o variație iraționalului, nu știm de ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
minus"115. Desigur, aceasta este doar o "raționalizare" principială, minus-cunoașterea fiind singura formă de cunoaștere în care reducția iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o structură mai mult sau mai puțin exterioară esenței misterelor existențiale", redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia misterele existențiale devin clasificabile după simetria și congruența lor, sau un raport ideal potrivit căruia misterele existențiale devin atenuabile în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile sale124 mai multe "moduri de raționalizare" a existenței. Am putea spune că, prin descoperirea metodei dogmatice, acest inventar se îmbogățește cu încă un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință. Aceasta deoarece știința, subordonându-se unui ideal de raționalitate marcat de principiile logice, evită contradicțiile. În ciuda acestui fapt, contradicțiile își fac loc și în corpul științei. În primul rând, știința cuprinde în construcțiile sale contradicțiile latente ale concretelor cu care operează (spațiul, timpul, lucrul, individul, mișcarea, schimbarea), contradicții evidențiate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stadiu cuantic al cunoașterii, în care predomină contradicția. Această structură logică a artei, această situare în momentul contradicției face din ea "un elan către libertate (a indiferenței), către necondițional"518. Conștiința artistică sau estetică se construiește la întretăierea drumurilor dintre raționalitate și iraționalitate, într-un punct în care ea se eliberează de amândouă. De aici decurge și caracterul dezinteresat al artei, aspectul ei de finalitate fără scop, de joc: "jocul ce caracterizează orice fenomen estetic este o luptă, un conflict în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unei coincidențe paradoxale a opușilor 577. În sfârșit, amândoi vorbesc despre alexandrinismul cultural interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stau așa cum le-am înțeles, atunci ideile lui Athanase Joja se situează într-o perspectivă epistemologică asupra logicii asemănătoare celei a lui Werner Heisenberg cu privire la teoriile științifice închise 598. Logica clasică are legile ei, valabile pentru un anumit domeniu de raționalitate, fără ca ceva să o mai poată face inadecvată, să o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine care să reflecte o realitate mai profundă. Contradicția apare din cauză că logica nu poate îmbrățișa complet realitatea și, pentru a o cuprinde, recurgem la raționalitatea dialectică"620. Tocmai de aceea, acest paradox trebuie suportat, iar nu respins după canoane logice clasice. Concluzia lui Mihai Drăgănescu, în legătură cu aceste paradoxuri, tinde să fie una generală: "conceptele ne obligă să recunoaștem, când ele devin paradoxale, în mod obiectiv

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil. După ce am cunoscut ontologia și epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]