5,449 matches
-
așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite; o pendulă încadrată în solzi de aramă; o sobă verde, lămpi de Argand pline de colb și îmbîcsite de ulei, o masă lungă, acoperită cu o mușama atît de soioasă, încît un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el nu merge mai departe cu descrierea" (p. 111); sau, mai mult, începe secvențe în mod real descriptive, introducînd însă o progresie temporală: Dacă de exemplu Homer vrea să ne arate carul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
488-489. footnote> și consideră că este de neapărată trebuință ca cel născut să fie imediat Și „îmbrăcat”: „E la fel ca Și cu o scândură nelucrată - din orice lemn ar fi ea - care nu se potrivește să fie așezată ca ramă, până nu i se taie prisosul Și asprimile, Și numai așa se îmbracă chipul zugrăvit al unui rege. Și atunci, oricine admiră frumusețea chipului sau a tabloului, nu pentru că este din lemn, aur sau argint, ci pentru izbânda meșteșugului întru
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
oarbe ale inconștientului, nu poate fi tras la răspundere pentru faptele lui. Perspectiva e pesimistă, sumbră, iar imaginea vieții, redusă la niște acte mecanice, nu se mai vede prinsă nici în oglinda realismului psihologic, ca în drama burgheză, nici în rama unui tablou stilizat excesiv, în luminoase nuanțe morale, ca în melodramă. Nerăbdător, dramaturgul s-a mulțumit cu puțin, oferind o soluție simplă, de tristă previzibilitate, la extrem de complexa problemă a raportului dintre sexe (mai frumos spus: a iubirii, cu tragicomedia
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o vorbă bună) și nu-i acordă iertarea decât în moarte (asemeni lui Oreste cel urmărit de Eumenide tiparul clasic e limpede!), într-un final patetic, de mare tensiune dramatică, stropit din belșug cu lacrimi și sânge și imortalizat în rama unui tablou vivant, ca în melodramă 122, cu femeia prăbușită în mijlocul scenei iar fiul-judecător surprins într-o gesticulație teatral-extatică ("cu mâinile ridicate în sus"). După cum am sugerat în treacăt, textul reclamă și o lectură în cheie psihanalitică, altminteri foarte instructivă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să-și pună în scenă jurnalul și să joace, din nou, comedia dragostei, și încă în cel mai melodramatic mod cu putință 130. Pe scurt, măcar două sunt motivele pentru care utilizează Lovinescu procedeul "manuscrisului găsit" sau al "povestirii în ramă": 1. refuzul confesiunii și, implicit, tendința de obiectivare a discursului "personal"; 2. sensibilitatea aparte față de teatru și melodramă, cu imaginarul specific. Revenind la nuvela în cauză 131, se cuvine remarcat că, pe lângă procedeul povestirii în ramă, un alt element care
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sau al "povestirii în ramă": 1. refuzul confesiunii și, implicit, tendința de obiectivare a discursului "personal"; 2. sensibilitatea aparte față de teatru și melodramă, cu imaginarul specific. Revenind la nuvela în cauză 131, se cuvine remarcat că, pe lângă procedeul povestirii în ramă, un alt element care contribuie la dramatizarea poveștii sentimentale îl constituie memoria afectivă, activată de perspectiva distanței față de eveniment și de niște circumstanțe exterioare prielnice (aici, întâlnirea cu un prieten, partener compatibil de dialog, capabil să rezoneze la emoțiile retrospective
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
atmosfera exotică, resuscitarea gustului pentru aventuri galante și a unei predispoziții psihice neobișnuite, exotic-excentrice în raport cu biografia pur "intelectuală" (id est: ca neantul, fără evenimente) a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează, la fel, tot prin procedeul povestirii "în ramă", datorită căruia naratorul își prezervă privilegiul de martor-spectator (pretins obiectiv, fiindcă neimplicat) al unui episod dramatic trăit (și povestit) de altcineva. 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice În Remușcarea, de pildă, scenariul e identic, cu diferența că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ușor, grațios, în acord cu perspectiva echilibrată a bunului simț și cu soluția "rațională" (adică feminină, sugerează prozatorul) a rezolvării tenebroaselor afaceri sentimentale. O altă modificare față de primele două texte constă în faptul că procedeul manuscrisului găsit/ al povestirii "în ramă" e înlocuit printr-un fragment cu rol de mise en abîme, care teatralizează mai subtil povestirea, chiar din "interiorul" său, fără medierea unui narator "implicat". Pentru aceasta, prozatorul utilizează referința livrescă și qui-pro-quo-ul, cu intenția de a sugera posibilitatea dramatizării
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca o "precondiție de natură semiotică a romanului"154. Nu întâmplător, analizând scrierile de tinerețe ale lui Lovinescu (nuvelele, piesa de teatru), am evidențiat predilecția sa pentru dramatizare, manifestată în forma elementară a unor procedee și situații-tip (povestirea în ramă, "triunghiul" etc.). În abordarea romanului însă, autorul ar fi trebuit să-și schimbe întrucâtva metoda de lucru, deoarece, dacă teatrul "tratează situația triunghiului" ce guvernează "toate intrigile într-un timp și într-un spațiu arbitrar fixat, arătându-le jocul, adică
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
recurge totuși la practicile obișnuite ale realismului tradițional. De altminteri, grila "realistă" stricto sensu nu funcționa nici măcar în "nuvelele florentine", unde "subiectele", extrase direct din jurnal, erau puse apoi în scenă (teatralizate/ literaturizate) cu ajutorul unor procedee recurente (gen povestirea "în ramă"), fără alte modificări de substanță. Și așa, printr-un transfer abuziv, mistificator, viața ajungea să treacă drept literatură, iar faptul trăit să fie prezentat drept operă de imaginație pur și simplu. Romanul lovinescian nu mai uzează însă de asemenea trucuri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ce presupune un determinism invers, dinspre mediul exterior spre configurația interiorității psihice). Literatura lui Lovinescu nu este însă nici romantică, nici realistă, ci... lovinesciană, amestec de jurnal intim și de melodramă, de reflecție angoasantă și colportaj anecdotic, totul prins în rama unei forme austere, cu profil de "icoană". O "icoană" ar vrea să rămână și Mab, în sufletul lui Andrei cel puțin. De aceea, îngrijorată fiind de reacția partenerului, ea se arată "nepăsătoare la frumusețea dimineții" (comportamentul tipic e consemnat fugar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
129 Aici are loc cea dintâi prelucrare a motivului dragostei florentine ce va bântui până târziu, ca o puternică obsesie, imaginația scriitorului (volumul Crinul, din 1913, reia aceleași texte, fără modificări substanțiale). 130 Peter Brooks consideră că procedeul povestirii în ramă e specific melodramei (op. cit., p. 149). Așadar folosirea povestirii "în ramă" și structura repetitivă apropie, din nou, literatura lovinesciană de melodramă. 131 Episodul se regăsește în Aripa morței, și în Comedia dragostei, și în Viață dublă, și în Bizu. 132
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ce va bântui până târziu, ca o puternică obsesie, imaginația scriitorului (volumul Crinul, din 1913, reia aceleași texte, fără modificări substanțiale). 130 Peter Brooks consideră că procedeul povestirii în ramă e specific melodramei (op. cit., p. 149). Așadar folosirea povestirii "în ramă" și structura repetitivă apropie, din nou, literatura lovinesciană de melodramă. 131 Episodul se regăsește în Aripa morței, și în Comedia dragostei, și în Viață dublă, și în Bizu. 132 După cum am mai precizat, Gabriela Omăt identifică în numele personajului anagrama lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
oară pe 10. Atunci, cu hainele civile încă mirosind a naftalină, am cumpărat din banii din soldă un litru de rom, un salam și o pâine și ne-am dus în Herestrău, am luat o barcă și am tras la rame cântând în gura mare până am ostenit. Repertoriul nostru era format din cântece ostășești și din opere, căci în anul al doilea am făcut parte amândoi din plutonul comandă, un ansamblu artistic, cu care am avut multe succese, luasem cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-o în buzunarul de la rubașcă. Apoi a dezlegat lotca și a plecat, nu înainte de a-i debarca acestuia bagajul și de a-i spune amicul meu să vină în seara următoare ca să-l ia. Și atunci, când ultimul plescăit de ramă s-a stins în stufăriș, ne-am lăsat la hodină în cort. Completasem masa cu supă de la pachet făcută în ceaun și cu șalău și bibani fripți pe tablă. Cele câteva bucățele de zahăr au încheiat meniul de seară. M-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iau ce vreau, că o să fiu doamnă, nu jupâneasă de rând. Meșterul a scos o oglindă de cristal cu mâner de argint ca să vadă domnița dacă i se potrivesc podoabele. Maria a examinat îndelung oglinda cu ape cenușii având în ramă cioburi de diamant de jur împrejur și scurt a declarat că o vrea. Apoi, minuni de cercei cu smaragduri cu trei picioare de balașuri aurii lucrate tocmai la Damasc, cercei cu rubinuri cu trei picioare de mărgăritare, șiruri, șiruri de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sau de peruzea, inele cu diamanturi și cu safire albastre, perechi, perechi de brățări de aur ciocănit. Dar lanțul acela din argint negru, care din cinci în cinci zale avea câte o piatră străvezie prinsă într-o za ca o ramă mică!... Era și brâul, la fel cu lanțul, tot din argint negru, cu paftale late având aceleași pietre străvezii, dar mai mari și tăiate rotund. Acum, Maria își punea rând pe rând câte o pereche de cercei, se împodobea cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei marele vornic anunță că trimisul padișahului cere să fie primit de domnitor. Brâncoveanu făcu din jilțul său un semn discret cu bastonul scurt ce-l avea în mâna dreaptă. Kuciuk Selin însoțit de doi căpitani de ieniceri apăru în rama ușii, salută cu capul plecat și tot așa înaintă câțiva pași. Ridică privirea și rămase uimit, pironit locului. De pe tron îl saluta din cap un fel de arătare îmbrăcată elegant în caftan princiar. Avea capul mai mare și cuca abia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Da, întoarce-o că ești mai înalt de stat decât noi. Icoana era zugrăvită pe o scândură de lemn de tei, ușoară și în așa fel cioplită încât din aceeași bucată, în relief cam de grosimea unui deget, era o ramă aurie de jur-împrejur. Tortița de metal cu care era pusă în cui icoana era prinsă de mijlocul muchiei de deasupra. Când a scos-o și a întors-o, spătarul constată că pe partea cealaltă era zugrăvită în culori mai închise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încât Mihai Cantacuzino cu mâna stângă și-o sprijini de piept, își făcu cruce cu dreapta și pios apoi o ridică spre buze cu amândouă mâinile, dar apropiind-o o privi cu atenție și nu îndrăzni să-i sărute decât rama care pe partea aceasta din cioplitură părea o frânghie argintie răsucită. — Doamne, dar frumoasă mai este! — Am lucrat-o la Sfetagora la mânăstire, după icoanele ivirilor. Acum nu mai sunt georgieni la mânăstire, a rămas doar numele. Aproape toți monahii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
într-o zi, pe când tatăl lor era plecat de acasă, copiii s-au apropiat de masa lui de lucru. Pe masă, ca întotdeauna, erau diverse lentile și un tub de aramă din care meșterul tăia inele, iar din ele făcea ramele pentru ochelari. Copiii au luat tubul și i-au fixat la capete două lentile bine șlefuite, au pus pe rând tubul la ochi uitându-se la filele unei cărți aflate pe masă. Uimiți au văzut cum literele cărții capătă dimensiuni
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
3 Comentarii non-narative / 49 4 Descrierea / 53 Delimitări / 53 Motivația / 54 O retorică a descrierii / 58 5 Niveluri ale narației / 60 Forme intermediare: Vorbirea indirectă și Vorbirea indirectă liberă / 63 Relații între textele primare și textele-în-ramă / 67 Texte narative în ramă / 67 Relații între fabula primară și textul în ramă / 68 Relații între fabula primară și fabula-în-ramă / 68 Fabula-în-ramă explică fabula primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Motivația / 54 O retorică a descrierii / 58 5 Niveluri ale narației / 60 Forme intermediare: Vorbirea indirectă și Vorbirea indirectă liberă / 63 Relații între textele primare și textele-în-ramă / 67 Texte narative în ramă / 67 Relații între fabula primară și textul în ramă / 68 Relații între fabula primară și fabula-în-ramă / 68 Fabula-în-ramă explică fabula primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă non-narative / 74 6 Remarci și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textul în sine este finit, pentru că înțelesurile lui, efectele, funcțiile și contextul nu sînt astfel. Finit" înseamnă doar că există un prim și un ultim cuvînt ce pot fi identificate; o primă și o ultimă imagine dintr-un film; o ramă a unui tablou chiar dacă acele limite, după cum vom vedea, nu sînt impenetrabile. Este cazul următoarelor definiții, deși unii folosesc concepte și definiții ușor diferite. În această carte le-am adoptat totuși pe acestea: un text narativ este un text în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]