18,605 matches
-
vă sună cunoscut, încercați ca anul acesta să fiți mai atenți cum și unde depozitați ornamentele după ce ați desfăcut bradul. 2. Cumpărați brad sau molid, pentru că aceste specii sunt cunoscute ca fiind robuste atunci când vine vorba de a le încărca ramurile cu podoabe. Nu optați niciodată pentru pin, care își pierde repede acele. 3. Asigurați-vă că bradul pe care îl cumpărați este cu adevărată proaspăt. Îndoiți-i puțin ramurile și în cazul în care acestea se curbează înseamnă că pomul
“O, BRAD FRUMOS!” TRUCURI PENTRU ÎMPODOBIREA BRADULUI DE CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350838_a_352167]
-
cunoscute ca fiind robuste atunci când vine vorba de a le încărca ramurile cu podoabe. Nu optați niciodată pentru pin, care își pierde repede acele. 3. Asigurați-vă că bradul pe care îl cumpărați este cu adevărată proaspăt. Îndoiți-i puțin ramurile și în cazul în care acestea se curbează înseamnă că pomul este plin de umiditate și are toate șansele să susțină ornamentele. 4. Amintiți-vă să așezați stativul pentru brad pe un covor special și nu direct pe podea. 5
“O, BRAD FRUMOS!” TRUCURI PENTRU ÎMPODOBIREA BRADULUI DE CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350838_a_352167]
-
Craciun, oameni de zăpadă, spiriduși, etc. 8. Atârnați ornamentele mari la poalele bradului, iar pe cele mai mici puneți-le în vârf. În acest fel, efectul estetic va fi mult îmbunătățit. 9. Pentru efect maxim, întindeți beteala doar pe marginile ramurilor și evitați să realizați aglomerări de beteală în vârf. 10. Nu împodobiți pomul de Crăciun la întâmplare, ci alegeți o temă. Puteți opta pentru o temă de culori - auriu, argintiu și roșu sau roz și auriu sau puteți realiza un
“O, BRAD FRUMOS!” TRUCURI PENTRU ÎMPODOBIREA BRADULUI DE CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350838_a_352167]
-
credibilă credința într-un „nou” mai frumos, salvator... care să „refacă” arta, cultura și viața: „Și din a chaosului văi,/ Jur împrejur de sine,/ Vedea ca-n ziua cea dentâi,/ Cum izvorau lumine.” (Luceafărul, Mihai Eminescu) „Casa în construcție cu ramuri uscate, ca păienjenii, în schele/ Înălțate-n ceruri cu seninătate/ Până când norii ți-or sluji de perdele/ Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.” (Vino cu mine la țară, Tristan Tzară) „Stoarce, Dumnezeu, lămâia lumii./ Să se facă simplitatea cerului
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
de poezie realizate de copii Freamăt și Muguri, scoase la Craiova. Șefan Augustin Doinaș m-a prezentat într-o emisiune TV dedicată tinerelor talente literare, am debutat apoi în revista Limbă și literatură pentru elevi și mai târziu în revista Ramuri. Fiind singură la părinți, am urmat tradiția din România acelor timpuri, familia s-a ocupat mult de educația mea, de la cinci ani aveam ore de franceză, pian, balet...pe multe le-am abandonat cu timpul, dar formația acelor ani a
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
costuri. O donație este binevenită întotdeauna. O casetă de donație este așezată alături. Pe insulă nu există ghid. Vă mulțumim! Să fii fericit în trup și suflet! După ce am aflat toate informațiile intrăm în verdele pădurii. Dinspre ocean răzbăt printre ramurile copacilor murmurul valurilor care la această oră mângâie insula. Parcă îi povestesc visul din noaptea care a trecut. Prin pădure este croită o alee din pietre netede. Mă opresc aproape pe fiecare treaptă, privirea îmi este atrasă ba de o
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
continuându-și activitatea în aceeași funcție și după 1989, la S.C. Ex Libris S.A. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească", „Argeș", „Ramuri", „Orizont", „Contemporanul" etc.Marinoiu este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
Roman, are un mesaj către românii de dincolo de Carpați, ce încă se foloseau de literele chirilice. E vorba de propunerea lui Giorgiu Delianu, din 24 aprilie 1853: „După ce în Moldova s-a înființat o societate literară editoare de cărți pentru ramurile de științe, ar fi cu scop să i se transmită din partea societății (orădene - n.n.) una adresă, prin care să se provoace, ca să eviteze, să lapede din edițiunile sale ruginitele și zdrențoasele buchii de care e atât de înstrăinat tot sufletul
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
după pitagoraieni este număr nupțial, „Al cincilea anotimp” este glossa numărului speranței, al renașterii naturii, un simbol al armoniei și al inimii: „Cu gloanțe verzi va ninge, ai primăverii fluturi, / Din mugurii prin care un călăreț, pedestru/ Se-agață printre ramuri, înjunghiind săruturi,/ Mirări de ciută, care înoată-n primul estru.” Revine scurgerea vremii eterne din „roata vieții” și în „Clepsidra” , glossa, care semnifică posibila răsturnare a timpului „Din glosse în scurgeri de ape/ Prin mine se rup în secunde/ Clepsidre
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
foarte aproape După furtună printre crinii în floare singur motanul Miez de Cireșar- pe turla bisericii poposind îngeri Cântec de greier captiv într-o lacrimă- taina unei nopți (II) O crizantemă în cerdacul verii vestește toamna Bruma toamnei pictează pe ram de migdal soare auriu Parfum de gutui- pe drum alaiul cu mirii în frunte Păianjeni târzii țes vălul toamnei în bolta de viță Ciorchini de struguri zemuiesc printre frunze- vrăjile toamnei Marea Nordului- creasta valului răsturnată-n adâncuri Fire de
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
ne-nrobi-n tristeți, lună flămândă, Noiembrie, aripi de toamnă sure ... Limassol, Cipru 5 noiembrie 2012 Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma? Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma Cum frunze arse-și plâng în pumni rugina Cum printre ramuri goale țipă ciuma Când noaptea-n dans de iele-și toarnă vina? Nu simți în tâmple șoapta clipei mute Închisă-n cerc de foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
19 noiembrie 2012 Ce-i viața noastră fără de iubire? Ce-i viața noastră fără de iubire? Un câmp arid, o pâine fără sare Un templu rece-n care nu-i simțire Grădină fără flori, țărm fără soare.. Copaci fără pădure, triste ramuri Lac fără nuferi, cer fără de stele Perdele gri de fum plângând în geamuri Și libertate-ascunsă-ntre zăbrele. Fără iubire ce e viața, oare? O mare fără valuri înspumate Un orizont pierdut, zâmbet ce doare De n-ai iubire, poți avea de
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOR DE ALB Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trăiesc mereu clipa unui dor însetat de alb, de copilărie, de vise înghețate pe un ram de veșnicie. doar când iarnă vine. Mă întorc în mine ca un copil în brațele părintelui iubit ... Mă înfior la îmbrățișarea visului împletit în trei: ieri, azi și mâine ... Te chem tăcută prin lacrimi albe iar inima mea se apropie
DOR DE ALB de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351729_a_353058]
-
se aud colinde de Crăciun. Orașele sunt împânzite cu tarabe de modă veche, la care se vând tradiționalele gogoși de sezon, Oliebollen și Andappelflappen, iar de la comercianții de flori se pot cumpăra coronițe de brad, conuri de pin decorate și ramuri de vâsc, dar și poinsettia roșii și albe, numite și “steaua Crăciunului”. Tradiții culinare de Crăciun în Țările de Jos În noaptea de Ajun, olandezii împodobesc pomul de Crăciun, în ale cărui ramuri prind Kerstkransjes (prăjiturele de Crăciun în formă
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
de brad, conuri de pin decorate și ramuri de vâsc, dar și poinsettia roșii și albe, numite și “steaua Crăciunului”. Tradiții culinare de Crăciun în Țările de Jos În noaptea de Ajun, olandezii împodobesc pomul de Crăciun, în ale cărui ramuri prind Kerstkransjes (prăjiturele de Crăciun în formă de coroniță), bile de sticlă, nuci aurite, panglici, conuri de pin, clopote strălucitoare și lumânări roșii și albe. Tot acum, aceștia participă la o slujbă religioasă târzie, după care familia se reunește pentru
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
sistem eficient de achiziții și export, cu un număr ridicat de persoane implicate direct în sfera productivă și un număr redus de pensionari. Liderii politico-economici,administrativi și religioși de după decembrie 1989 au distrus economia românească, au înstrăinat cele mai rentabile ramuri și obiective economice, au proletarizat în masă populația românească proprietară a avuției naționale furate, au redus drastic proprietatea națională în favoarea unor firme străine, au scăzut cumplit sfera creatorilor direcți, concomitent cu creșterea volumului de populație inactivă, au dus statul român
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
lăsăm opera și să ne îndreptăm spre omul Eminescu. 1. PĂRINȚII DIN PĂRINȚI Copilul Eminescu a avut doi părinți, o mamă și un tată și o familie numeroasă. Stabilirea arborelui genealogic cu înșirarea exactă a strămoșilor cu liniile directe și ramurile colaterale cu filiațiile familiilor Iminovoci și Iurașcu a făcut-o prima dată Vasile Gherasim. El a cercetat timp de trei zile codicele oficiului parohial în anul 1922 și ne-a lăsat primul arbore genealogic al poetului. Ne vom referi în
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
un colocviu tainic, poate virtual, dar sublim în candoarea lui, numai de cei doi înțeleasă. E un limbaj aparte, descifrat doar în măsura în care caută răspunsuri la întrebări nepuse. Dragostea bărbatului îi invadează cerul inimii precum un arbore secular care-și trimite ramurile dincolo de punctul acela invizibil numit zenit. Partenerul poate fi însă, virtual, el nu are consistență, nu e zugrăvit în nici un fel, fiind învăluit în mister, așa cum îi stă bine oricărui iubit. Poate că autoarea își exersează condeiul în așteptarea lui
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
2012 Toate Articolele Autorului ce frumusețe, sfinte Doamne! o văd acum în prag de iarnă și câte am pierdut eu, toamne, gustând poșirca din povarnă... culori atât de schimbătoare pălesc în nopțile senine și-n valsuri, frunze pe cărare, prin ramuri, pritocesc suspine. ce frumusețe, sfinte Doamne! ca un preludiu de vioară, într-un concert de triste toamne, mă zgândără și mă-nfioară! să fie semn de pocăință ori mă îndemni la cugetare? să văd cum tot ce e ființă, se naște
CE FRUMUSEŢE, SFINTE DOAMNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346543_a_347872]
-
s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar În templul sfintei RUGI FĂRĂ SFÂRȘIT... Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Sunt Eu, ești Tu, sunt Ei și sunteți Voi, O forță ce ridică modul peste modul Până la cer coloana din strofe noi și noi Dând Rugii înălțime și încă nu-i destul. Sunt Ele și sunt Ei, Noi suntem și
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
creațiile artistului, Gheorghe A. Stroia a spus: " În lucrările pictorului bucureștean, constanta este dată de amestecul luminii și întunericului, împletirea apelor mării cu norii cerului înalt, de razele cunoașterii din filele cărților ce par răsfoite de însuși Timpul Nemuririi sau ramurile îndrăgostite ale copacilor pe oglinzile mișcătoare ale apelor (Luceafărul pe cer). Tușele de cerneală neagră sunt fine sau consistente, conturând atât marea agitată, cât și spuma valurilor unduitoare. În toate lucrările marelui artist bucureștean, sinestezia este omniprezentă. Admiratorii artei sale
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
pe geam afară Îmi șoptesc tăcut în barbă: De-oi mai prinde-o primăvară, Ce m-oi tolăni prin iarbă!... Verdeața plină de culoare N-o să mă satur s-o privesc. S-aud copacii cum îi doare, Când mugurii pe ram plesnesc. Urechile să mi le-ncânte Concertul de privighetori Și un izvor să mă descânte Ca o aghiazmă-n sărbători. Mireasma florii să mă-nbete Și să adorm scăldat în dor; În poală, legănat de fete, Să mă visez că sunt fecior
CÂND MĂ UIT PE GEAM AFARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346623_a_347952]
-
care nu este altceva decât o reverie a posibilității de a trăi „impetuos”, dar și...”misterios”. Întâlnim aici poemele: Templier, Templul cuvintelor, Prefacerea templului, Revolta templierului, Aleile templului, În templu, Umbrela din templu, Lespezile templului, Copiii templului... Templierul e: „un ram bătran, crăpat, uscat”; Păstorul templului: „la fiecare dangăt/ bunul părinte tresare și așteaptă/ să-l strige la poartă urmașul”. „Decadențele din templu”,sunt: „ne murdărise luna templu/ cu pete de rugină violente/ și ne duru-n lumină-ntregul/ iubirii noastre
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Versuri > Spiritual > E TIMPU"-MPĂCĂRII, E SFÂNTUL CRĂCIUN Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E timpul, când pruncii în ceruri se nasc. Scântei de lumină aleargă rebele, Ascunse-n minunea din ramul de vâsc. Din plete de îngeri se scutură stele. E timpul să fim iertători și mai buni. Cu suflet plecat și cu gânduri curate, Trimitem spre îngeri, în cer, rugăciuni, Să fim mai ușori, mai goliți de păcate. E timpu
E TIMPU -MPĂCĂRII, E SFÂNTUL CRĂCIUN de MARIN BUNGET în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351035_a_352364]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOARE IERNII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Frunze regăsite din beția toamnei, Vreme tristă fulguindă... Lacrimi violete, tocmai răscolite Din ceru-adormit, prin păduri bolnave. Vântu-ngenunchează Ramuri, păsări în ungher de noapte. Cuiburi părăsite, cântec care plânge Al muzicii de creangă, abia abia șoptite... Griul - innocent décor Ploaia, spală toamna părăsită Așternându-i iernii, De nămeți, pufos covor. Referință Bibliografică: Scrisoare iernii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare
SCRISOARE IERNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351068_a_352397]