99,695 matches
-
pentru mari creatori precum Marcel Proust sau Robert Musil aspirația nobilă a "veridicității", devine aci un prejudiciu! "Tentația realității, constată cu stupefacție autorul, ignoră la mine obligațiile estetice, imprimă o monotonie cenușie povestirii, iar personajele apar diluate de desfășurarea timpului real, deoarece nu am ținut cont de conveniențele literare". Prin urmare presiunea realului monstruos e atît de mare încît dezavantajează ficțiunea, știrbește însăși condiția operei de artă. E un soi de realism... antisocialist! Pavel Chihaia aparține așa-zisei "generații pierdute" românești
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui Cuza, pentru a se înfăptui dubla alegere. Și Cuza, se știa, avea mai puține însușiri de tot felul decît poetul. Dar
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui Cuza, pentru a se înfăptui dubla alegere. Și Cuza, se știa, avea mai puține însușiri de tot felul decît poetul. Dar scopul înalt cerea renunțarea în favoarea unei aparente figuri comune, care avea
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
lipsi pe calea înțeleaptă ce ați apucat". E, tocmai, ceea ce aștepta Alecsandri, asigurîndu-l pe împărat de totalele simpatii ale românilor pentru Franța și conducătorul ei. Apoi împăratul se interesă de starea administrativă, financiară și a armatei din Principate. Aflînd situația reală, împăratul îl anunță pe Alecsandri că Franța trimite, ca ajutor, Principatelor, 10.000 de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a facilita contractarea unui
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
poeme, la treizeci de ani de la debutul autorului. Poetul vorbește din perspectiva unui bilanț nostalgic, o casetă cu amintiri pare să fie acestă antologie personală, dăruită cititorului cumva la despărțire. Și cum sper să nu fie vorba despre o despărțire reală, poetul Adrian Popescu mai avînd încă multe de spus și multe Umbrii concrete de vizitat, această dulceață pillatiană pare să fie ea însăși parte a unui ritual de seducție care nu se oprește la versuri, ci continuă în paginile de
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
au fost depunctați dacă n-au ales-o pe aceea din barem, care însă nu coincidea totdeauna cu cea din dicționar și îndrumare lexicale. Profesorii cu pricina trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
însă că ați ghicit din prima, cum se zice acum, ce e cu ochii albaștri? Mai încercați! Culmea umorului negru-absurd îl găsim în pagina pe care Ion Țugui o consacră doctorului docent Petru Perciun, "autor al unor descoperiri științifice de reală valoare", "comunicate la timpul respectiv la NASA", și care l-a infirmat pe Einstein. În corespondența "cu specialiști de la National Aeronautics and Space Administration", doctorul cu pricina le-a adus la cunoștință colegilor peste ocean că Einstein a greșit. Of
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
unor idile campestre. Și o idilă nu poate fi dramatică, conflictele care se profilează sfîrșind prin a se concilia în armonie. Important este însă faptul că realitatea diferențierii sociale nu este niciodată nici ocolită, nici tăinuită. Satul apare cu stratificarea reală și trecerea de la o categorie la alta nu e tocmai lesne de realizat. S-a vorbit totuși de idealismul transfigurării diferențierii sociale în nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
pe noi/ nu ne vrea veșnic tineri/ și ferice: ne vrea veștejiți/ de frică negri de grija/ auroralei zile de mîine". Prin disputa Prostului satului național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
anume exaltarea unor însușiri locale care nu au fost probate ca valori. Maniera trivială a provincialismului din revistele literare este concentrată în sloganul următor, de obicei, neexprimat: "Hai să ne lăudăm unii pe alții!" Cele două reviste menționate fac un real serviciu culturii române, abordînd cu luciditate și claritate chestiunea provincialismului. * În același număr din revista craioveană, pe prima pagină, dl Mihai Zamfir răspunde la întrebarea despre cea mai importantă personalitate a culturii române din secolul 20: Întrebarea nu e pertinentă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
să apară pe piață cu tot ce au mai bun, pe scurt - să avem ce citi. Acest lucru s-a întîmplat pentru autorii străini. În același timp, au apărut nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu că este
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
neprins în șabloane se instalează în text încă de la început. Complexul lui Oedip, nebunia lui Hamlet și amînarea uciderii lui Claudius, tatăl vitreg, criminal și uzurpator al tronului Danemarcei, sinuciderea lui Kirilov, similitudinile între procesul imaginat de Kafka și procesul real al lui Dostoievski, prințul Hamlet și prințul Mîșkin, prințul Hamlet și prințul Harry, eroii tragici văzuți prin existența Antigonei, toate acestea sînt revelate de Ileana Mălăncioiu din acea poziționare pe care și-o propune, loc din care ea vede legăturile
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
însăși o tragedie din care corul antic nu este alungat. Există în text repetiții, reluarea unui punct de vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial. Liantul este vina, învinovățirea, disperarea reală sau virtuală, nebunia, ezitarea, asumarea, amînarea, principiile, moralitatea, legile, Dumnezeu. Pe tot parcursul cărții, eroii selectați de Ileana Mălăncioiu alcătuiesc un cor din care ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
scriitorul s-a hotărît să lucreze, cititorul român de azi nu se sperie de curve, blasfemii, de cuplul Ceaușescu sau de securiști libidinoși, ba chiar așteaptă cu nerăbdare romanele care să folosească acestă faună care a fost sau este una reală; problema e că ieftinătatea suportabilă a unei astfel de lumi e însoțită insuportabil de o concepție rudimentară asupra literaturii. Ceea ce e deja prea mult. Să începem cu ceea ce a fost cel mai des invocat ca marcă a acestui autor: lumea
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
vinul roșu de buturugă..." După acest apogeu întors cu susul în jos, nu-mi pot închipui cum cineva mai poate aștepta literatură adevărată de la acest autor. Sau poate că deja în aceste romane incredibile avem de-a face cu literatură reală și noi nu vrem cu nici un chip s-o recunoaștem. E un mare mister al receptării literare de la noi, unul printre altele cîteva. Fănuș Neagu, Amantul Marii Doamne Dracula, Editura Semne, București, 2001, 328pp., fp.
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
mai fastuoși. E frumoasă (și mai ales utilă) solidaritatea celor de-o generație, dar ea nu te poate face mai mare decât ți-e propria operă. Și, dacă ai fost "umflat" în timp, vine o vreme când disproporția dintre statura reală și cea imaginară e dată în vileag. Presimt că dezamăgirile lui Ilie Constantin vor fi mari. Singur se învăluie într-un nor de aur și-i lasă și pe alții s-o facă, până într-o zi când va constata
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
o gaură din perete, exact în locul unde se afla de obicei fotografia înrămată a unui unchi al bunicii mele și al surorii ei, care se sinucisese din dragoste sau fiindcă avusese mari datorii la cărți. (Versiunea familiei era prima, cea reală, probabil, a doua.) Vedeam prima oară un seif. înăuntru, alături de cîteva acte de proprietate familială din secolul XIX, era caietul cu însemnările mele. Dîndu-și seama că l-am descoperit, bunicul, cred, a obligat-o pe strămătușa mea să-l ardă
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
nu voi uita niciodată o convorbire pe care am avut-o cu el în 1925 și care a fost atît de luminoasă, atît de hotărîtoare pentru mine. Bergson era de părere că forțele spirituale ale unei ființe dotate cu o reală măreție sînt atît de mari, încît ea nu are nevoie să se desprindă de opera sa pentru a profita sau a obține glorie de pe urma ei. După părerea lui, adevăraților savanți, adevăraților poeți, adevăraților îndrăgostiți de infinit, gloria și averea le
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
voce deosebit de frumos timbrată, o dicție clară, dinamism și prezență scenică; baritonul Marco Cristarella Orestano (Italia) are verva și tehnica perfect adecvate rolurilor bufe din repertoriul Rossini, Donizetti etc. Premiul II s-a împărțit între tenorii Francesco Meli (Italia) cu reale calități vocale, sensibilitate, putere de comunicare și Kyung-Hwan Min (Coreea de Sud), foarte școlit, cu o fină muzicalitate și un timbu distins. O oarecare nedumerire am resimțit (și nu numai eu) văzând numele sopranei Camelia Clavac la Premiul I. Voce curată, cânt
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
secolului, tensiunile scăzînd, s-au reapropriat oameni cu opțiuni politice diferite sau opuse. Limita la care m-am referit - și eu cred că există una - este aceea de la care ideile oamenilor sînt folosite ca instrumente de discriminare sau de persecuție reală, cînd, în numele lor, oamenii sînt supuși violenței fizice și morale, torturați, arestați, condamnați sau uciși. Nici un pamflet, oricît de urît sau de insultător, nici o prăpastie între ideile unora și ideile altora n-au rupt, în chip automat, raporturi sau prietenii
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
accese de egoism dar capabilă și de gratitudine față de Maiorescu și toți cei ce se îngrijeau de soarta nefericitului ei frate), găsim o mână de oameni - Maiorescu, Emanoil Gregorovitza, Arthur Hyneck, fostul coleg de gimnaziu al poetului, îngrijorați în mod real de soarta lui Eminescu și adunând cu discreție bani pentru tratamentele lui sau găsim versurile naive ale Veronicăi Micle, ori articole apărute la moartea poetului între care cel din 'Revista Politică' la 1 aug. 1889 la Suceava are tonul naiv
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
Polirom, editură ajunsă, datorită calităților manageriale ale directorului ei, Silviu Lupașcu, în fruntea topului. * "Notele pentru publicul românesc" ale lui Sorin Antohi despre Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie conțin o mulțime de informații și idei incitante - despre personaje și modelele lor reale, despre contextul cultural și ideologic american - indispensabile înțelegerii cărții. O atenție specială dă, firește, Sorin Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
Anul 1601, față-n față cu 2001, este anul în care Shakespeare scrie "Hamlet". Autorului-actor îi place nespus de mult să compare viața cu teatrul. Și invers. Deci scena e lumea însăși, susține Jan Kott. În amintitul furnicar de tipuri reale, ori imaginare, dramaturgul-poet rarisim n-are orgoliul altora, ci își păstrează - atunci cînd el își rezervă prilejul - un rol secundar, de tipul "Umbra tatălui" la Elsinor. Cît despre eroii dramei, nici un indiciu prea direct, plastic, totul întrupîndu-se parcă de la sine
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
semnat de către Cezar Petrescu, un text cu tentă memorialistică, evocator al Gândirii clujene a anului 1921, care avusese intenția de a unifica forțele scriitoricești din Transilvania acelor ani. Noua revistă a lui Cezar Petrescu, deși adecvat tradiționalistă, arăta și o reală deschidere spre modernitate, cultiva expresia echilibrată cu intenția de a îmbrățișa întregul spațiu cultural al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
altele, arată că nu e vorba în nici un caz despre un autor prețuit pentru exotismul originii sale. Aceasta pare să fie cea mai importantă performanță a scriitorului în cauză. Andrei Codrescu e un Romanian born American writer a cărui celebritate reală nu se bazează pe fascinația alterității. O sumedenie de recenzii la cărțile sale arată că e vorba de cel mai pur interes cultural, literar, că acest scriitor a reușit să-și cîștige un statut și o notorietate care nu mai
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]