16,853 matches
-
pagina 2, cu litere atît de mari încît și cei cu dioptrii + 10 pot să citească fără ochelari, scrie, cu majuscule bolduite: NUM|R DEDICAT SCRIITORULUI NICOLAE DANCIU PETNICEANU. Dedesubt, cu litere chiar mai mari: Fondator - Nicolae Danciu Petniceanu. Dedesubt: redactor-șef - Nicolae Danciu Petniceanu. Pe jumătate de pagină sub titlul anapoda Testamentul lui Eminescu se dă un fragment de articol naționalist din, probabil, publicistică, dar sub anunțul "text comunicat de ing. Ion Ciama, președintele Asociației Avram Iancu" - de zici că
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
Denisa Fejes Denisa Fejes s-a născut în 1944, la Craiova. A absolvit în 1967 cursurile Universității București, Facultatea de Filologie, specialitatea principală - limba și literatură rusă. A lucrat ca redactor la Agerpres, Comisia Națională Română pentru Unesco, Centrul de difuzare a filmului București și, înaintea pensionării, la RADOR (Agenția de Presă a Societății Române de Radiodifuziune). (D.J.) Doina Jela: Evenimentul editorial pe care-l constituie apariția în românește a celui
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
în paginile ei semnătura unor personalități ca: C. Hogaș, I. L. Caragiale, L. Rebreanu, H.P. Bengescu, G. Călinescu, G. Topîrceanu, T. Arghezi, Mateiu Caragiale sau M. Sadoveanu. Prestigiul revistei de după primul război mondial se datorează în mare măsură celui mai celebru redactor al ei, G. Ibrăileanu. Le urăm colegilor de la Viața românească - Caius Traian Dragomir, Vasile Andru, Petre Got și Liviu Ioan Stoiciu - numere cît mai consistente și foarte mulți ani de apariție de acum încolo. La mulți ani! în intimitatea lui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM și membru în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru a participa la o aniversare: om al locului, scriitorul Francisc Păcurariu ar fi împlinit acum nouăzeci de ani. Printre participanți, o parte din redactorii revistei „Mișcarea literară” de la Bistrița și conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
două volume din Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei, de Jaroslav Pelikan. în prezența unui public numeros, au vorbit: profesorul Remus Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, cercetătorul Costion Nicolescu, de la Muzeul }ăranului Român, jurnalistul Ovidiu Șimonca, redactor-șef la "Observatorul cultural", din partea editurii, precum și părintele Nicolai Buga, traducătorul volumului doi. Traducerea volumului unu aparține Silviei Palade, de față la lansare. Invitații au prezentat, fiecare din perspectiva sa, personalitatea autorului, valoarea lucrării și părerile lor despre importanța acestei
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
de ani de la prima emisie tv (1956), Televiziunea publică a făcut cam tot ce i-a stat în putere pentru a marca acest important eveniment din existența sa. Astfel, am avut ocazia să revedem fragmente de emisiuni; figuri de realizatori, redactori, moderatori..., majoritatea încercând și chiar reușind să retrăiască și să ne transmită și nouă emoții, momente, situații etc., petrecute de-a lungul anilor, totul într-o construcție maraton de 50 de ore, apropo de aniversare. Așa am revăzut prezențe dragi
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]
-
Cristian Teodorescu Un consiliu local din Bacău a obținut o mare victorie cultural-economică. L-a trimis la pensie, pe motive de vîrstă, pe Sergiu Adam, fostul redactor șef al revistei Ateneu, transformat în șef onorific de vreo cîțiva ani încoace, Onorific, dar asta costa cîteva milioane pe lună bugetul local, împovărat de o mulțime de alte costuri, încît de undeva trebuia ruptă pisica. Așa că l-a expediat
Sergiu, lasă-te pensionat ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10914_a_12239]
-
agață de argumentele lui, din postura celui care se crede infailibil. Politicos și îngăduitor, dacă te vede că nu știi să pierzi într-o discuție, îți spune că ai, poate, dreptate, dar că el crede altceva. Cîtă vreme a fost redactorul șef al Ateneului a făcut o politică a susținerii valorii, fără a băga revista în mari polemici. Ceea ce nu înseamnă că le-a refuzat colaboratorilor atitudinile polemice. Sergiu plătea cu o scrupulozitate aproape maladivă drepturi de autor infime. Din cauza lor
Sergiu, lasă-te pensionat ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10914_a_12239]
-
a Liceului George Coșbuc, cu ,patru sau cinci poezii, însoțite de un cuvînt de prezentare mai mult decît elogios". Abandonînd Prepoemul din pricina impresiei că periodicul ar fi căpătat o coloratură legionară, junele colaborează în continuare la Curentul literar, ,unde printre redactori se afla și un poet, azi uitat, dar, după părerea mea, demn de a fi luat în considerație: Aurel Tita, cu care intrasem în corespondență". Din cercul revistei Viața Basarabiei, novicele i-a cunoscut pe Sergiu Matei Nica și pe
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
perioadă datează și alte colaborări ale d-sale: ,Poeme, dar și mici recenzii, articole diverse mi-au fost acceptate și în pagina a doua a ziarului Viața, condus de Rebreanu. Responsabil de pagină era Dan Petrașincu. Se zice că era redactor aici Anișoara Odeanu, însă nu prea era de văzut în redacție. Tot aici lucra și Ernest Verzea, cu care m-am împrietenit, de altminteri, prieteni fiind și în ziua de azi". Dar înainte de aceasta un episod semnificativ îl reprezintă mica
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
Monica Pop, directoarea Spitalului Clinic de Oftalmologie, Irina Nicolau, etnolog, Hans Herbert Gruenwald, ziarist ARD, baroana Emma Nicholson of Winterbourne, Liliana Andronescu, directoare a Centrului social pentru copiii străzii ,Sf. Macrina", Simona Miculescu, consilier prezidențial, Horia-Roman Patapievici, eseist, Ilieș Câmpeanu, redactor-șef la Editura RAO, Horia Brenciu, prezentator Național TV Bingo Liberty, Florin Ioniță, profesor la Liceul ,Iulia Hasdeu", Constantin Maximilian, profesor universitar, genetician, Simona Vărzaru (Urania), specialist în istoria artei, autor dramatic, astrolog... Punctele de suspensie marchează nu indecizia, ci
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
periculoasă. Și întrevăd dinții rînjiți ai mitocăniei ajunse la butoanele de comandă în mass media. Dar de vină pentru această situație sau mai degrabă explicție fără precedent în România, că scriitorii nu prea mai contează pentru opinia publică sînt și redactorii departamentelor de cultură de la posturile de televiziune și de radio și chiar și unii dintre ei de la ziarele de mare tiraj. Acești oameni au ajuns să se simtă diriguitorii culturii, deși unii dintre ei sînt de o incultură buimăcitoare. Cîte
Topurile anului 2005 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10995_a_12320]
-
Iar dacă desupra lui e tot unul ca el, rezultatul e că venirea în România a acestui mare și foarte popular scriitor, în loc să fie pe primele locuri la știtile zilei a fost băgată printre faptele diverse fără vărsare de sînge. Redactorii de cultură și divertisment sau și mass media sînt primii care nu citesc, fiindcă au șefi care, la rîndul lor, sînt inocenți cultural, încît își selecționează oamenii pentru divertisment, pentru bîrfele din mass media, dar nu pentru cultura propriu-zisă. Din
Topurile anului 2005 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10995_a_12320]
-
complezență... fapt care m-a încurajat să continui. La un moment dat, fără să conștientizez acest lucru, m-am trezit cu aproximativ 20-25 de poezii traduse. La acest punct, cândva prin martie 2012, o prietena comună m-a pus în legătură cu redactorul șef al Editurii Minerva, Ana Munteanu, fiica ilustrului profesor și redactor Romul Mun teanu. I-am expus printr-un email proiectul meu, trimițându-i și câteva mostre. Mă așteptam la un refuz mai mult sau mai puțin politicos, însă nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dat, fără să conștientizez acest lucru, m-am trezit cu aproximativ 20-25 de poezii traduse. La acest punct, cândva prin martie 2012, o prietena comună m-a pus în legătură cu redactorul șef al Editurii Minerva, Ana Munteanu, fiica ilustrului profesor și redactor Romul Mun teanu. I-am expus printr-un email proiectul meu, trimițându-i și câteva mostre. Mă așteptam la un refuz mai mult sau mai puțin politicos, însă nu mică mi-a fost surpriza primind vestea că Editurii Minerva îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doi sau trei autori. însă o reprezentare istorica a poeziei moderne românești de la 1850 începând cu Vasile Alecsandri, perioada modernă, și până azi nu exista. Trec peste celelalte amănunte editoriale, nu fără a menționa însă rolul deosebit de important avut de redactorul-șef Ana Munteanu. Nu numai că a susținut cu entuziasm lucrarea (și a făcut față cu brio anumitor capricii ale mele de autor, știind când să mi le îngăduie, și când să spună nu...), dar erudiția domniei sale m-a ajutat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
României în Australia, domnul Floricel Mocanu, am avut parte de asemenea de o atmosfera foarte frumoasă încununată de vânzarea în totalitate, cu această ocazie, a celor 50 de volume alocate librăriei de către editură. Printre invitați s-au numărat scriitorul și redactorul George Roca (a cărui susținere și încurajare pentru proiectele mele curente, ca și pentru dezvoltarea mea ca scriitor, le apreciez enorm!), scriitoarea Mihaela Cristescu, profesorii Eva Foster și Daniel Reynaud, cunoscuta muziciană de jazz Ani Kiko. Următoarele prezentări ale lucrării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
hulă: / doar i s-a furat din creier / și-i stă iarna drept pe greier ...! / Mari experți au constatat: / „- Greierii sunt scunzi de stat ...!“ («Furt de creier - Lui ștefan Baciu, de la Universitatea din Honolulu-Hawaii, ce acuză pe dr. C. Michael-Titus, redactor-șef al revistei Convergențe Românești, din Londra, de „furt de creier“ deoarece i-a „reprodus fraudulent“ poezia Emigranți). în revista Asociației Scriitorilor Români din Canada, Destine Literare (Montréal - ISSN 1916 - 0623), anul V, nr 3 / 37, septembrie - decembrie, 2012 (paginile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
1 martie a marcat două momente deosebite în istoria presei românești. La 1 martie 1867 a apărut la Iași, devenit centrul cultural de prestigiu, revista Societății Junimea, Convorbiri literare, cu un program bine precizat de Titu Maiorescu și cu un redactor menționat pe copertă: Iacob Negruzzi. Scopul principal al revistei era: ,...de a reproduce și răspândi tot ce intră în cercul ocupațiunilor literare și științifice: de a supune unei critici serioase operele ce apar din orice ramură a științei; de a
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
și înfrățire pentru autorii naționali"4. Și tot la 1 martie, dar în anul 1873 apare la București, rămas centrul politic al României mici, Revista contimporană, fără un program stabilit în primul număr și fără să aibă pe copertă un redactor răspunzător sau un comitet de redacție. Acest rol de redactor și-l arogă Petre Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
martie, dar în anul 1873 apare la București, rămas centrul politic al României mici, Revista contimporană, fără un program stabilit în primul număr și fără să aibă pe copertă un redactor răspunzător sau un comitet de redacție. Acest rol de redactor și-l arogă Petre Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
titlul Revista contimporană, literară și șciințifică. în ultimul număr din 1 august 1876, redacția aduce la cunoștința cititorilor săi următoarele: ,în urma dificultăților de diferite naturi ce întîmpină în parte, atît Revista contimporană, cît și Revista literară și științifică, mai toți redactorii ambelor foi s-au învoit a le contopi, și astfel la 1 iuliu trecut au început publicarea Revistei contimporane, literare și șciințifice. Criticul debutant, care la 1 martie 1875 îl atacase pe Eminescu, semnează în numărul 4 din 15 mai
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
privește'n jur, alege-ți locul Și te odihnește"8. Cu numărul din 1 august 1876, Revista contimporană, literară și șciințifică își încetează apariția. în comitetul de redacție al celor două numere (1 iulie și 1 august) figurează 23 de redactori, între care: Gr. Gellianu și Petre Grădișteanu. în articolul Foi căzute din Convorbiri literare (1 decembrie 1876), Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu ,s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană" și că după cîteva numere (în realitate, nr.
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]