2,637 matches
-
o sticlă de plastic din cutia ținută ca portbagaj. Băgă un furtun subțire în rezervor, supse din el până simți gustul uleios, apoi puse furtunul la gura sticlei și ținu așa până ce firul de benzină se subție. Motocicleta rămase sleită, rezemată de zid. Privi peste poarta ferecată. Nici nu era nevoie de atâta fereală, curtea era pustie. Scutură lacătul, care se deschise, făcând lanțul să zuruie. Lămpile de pe pereți erau stinse, becurile se arseseră și nimeni nu mai catadicsise să le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
voioasă, florile se adunară într-o singură pălălaie. Luă ghiveciul și-l puse pe biroul lui. Apoi privi flacăra, adunând imagini vechi. Multe din ceea ce trăiseră porneau și se întorceau lângă trunchiurile castanilor. Atunci se încumetă să scoată fotografia. O rezemă de cana în care, pe vremuri, pregăteau cafeaua cu fierbătorul, punând trei zile la rând apă peste același zaț. Flăcările făceau ochii să scânteieze și figurile să se miște. Simți o nesfârșită milă. Văzu, pe de o parte, chipurile acelea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aș fi bărbat și aș putea să pun piciorul afară din palat, m-aș duce până la graniță și m-aș întoarce cu propriile mele strategii. Din palanchin nu se văd decât dealuri golașe. După ce lasă perdeaua jos, Majestatea Sa se reazemă de pernă și continuă să-mi vorbească despre viața sa: — Răsculații din Taiping au provocat distrugeri peste tot. Nu am pe nimeni pe care să mă bazez, în afară de fratele meu. Dacă prințul Kung nu poate să reușească, numeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe nas. 2.2. Tehnica încetinirii ritmului respirator Această tehnică se aplică la primele semne de anxietate sau panică. Trebuie să învățați să recunoașteți primele semne ale hiperventilației și să luați imediat următoarele măsuri: Încetați activitatea și așezați-vă sau rezemați-vă de ceva. țineți-vă respirația și numărați pînă la zece (nu inspirați profund). Cînd ajungeți la zece, expirați și spuneți-vă în gînd relaxează-te, într-un mod calm și liniștitor. Inspirați și expirați încet, în cicluri de cîte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
relaxării. Dacă le explicați exercițiile celor cu care locuiți, stînjeneala se va diminua și veți fi sprijinit prin minimalizarea întreruperilor. Alegeți un scaun confortabil, care să vă sprijine capul și umerii. Dacă nu vă simțiți bine pe scaun, folosiți perne rezemate de un perete. Unele persoane preferă să facă exercițiile stînd întinse, însă nu folosiți această poziție dacă e posibil să adormiți. Scopul acestor exerciții de relaxare nu este să vă adoarmă, pentru că în somn nu puteți învăța să vă relaxați
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dezvoltarea bunei stări morale și materiale, iar nicidecum să îngrijim, ca să neliniștim pe cineva. Noi voim să fim bine cu toate puterile, și cu Rusia, și cu Austria , și chiar cu Turcia; 61 cu Turcia vom face legătură nouă. Mă reazem domnilor; voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard contra răzbelului.” Referindu-se la istoria românilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
uita la el, surâdea auzindu-l vorbind de unul singur și murmura câte-o frază pe care Tommaso abia de o pricepea: "Acești parizieni vorbesc prea repede, la Stilo, în schimb, noi târșâim frazele ca și cum am fi vrut să ne rezemăm pe silabe". Revedea zilele copilăriei și pe cele din temniță, imaginile se încrucișau și se suprapuneau, dar fiecare își păstra identitatea sa; un fel de limpezime îi reliefa fiecare detaliu, chiar și cadența glasurilor îi parvenea nealterată. Chipuri de prieteni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și de azur nu se află doar în marea ta. Cetatea o s-o construim, și nu te-am uitat, dar trebuie să ai răbdare... Pe pod, lumea continua să treacă în grabă, câte unul își arunca privirea spre acel bătrân rezemat de parapet. L-au văzut și doi studenți de la Sorbona, care s-au apropiat de el îngrijorați. Maestro, nu te simți bine? Vrei să te însoțim la mânăstire? Locuim chiar pe strada aceea și nu ne costă nimic să mergem
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
apucăm de băut. Ilie: Pe dracu'. Ce folos dacă te duci la un șpriț dar gîndul ți-e tot la treburi! Te-mbeți mai mult de griji decît de vin. (se ridică, se plimbă pe podeț, se oprește și se reazemă cu brațele de parapet) Ce frumos și ce liniștitor curge apa. (Mina nu se scoală. Ilie vine și-o ia și-o duce pe podeț) Uite ce frumoasă e! Mina: (lăsîndu-se de aici încolo în voia lui) Bine. Ilie: Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se stinge și restul discursului va trebui să ni-l închipuim, ceea ce nu-i chiar așa de greu). TABLOUL II (Același decor, aceleași personaje; Mihai și Maria stau alături la masă, despărțiți doar de marea vază cu garoafe; Irina stă rezemată pe brațele unui fotoliu pe care stă Val, iar Alex se află la numitul de noi "colțul muzical", încercînd niște casete.) Maria: Am mîncat minunat! (nici o reacție de la ceilalți) Alex, mai bine lasă zdrăngăneala aia de muzică și pune ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai zice de un somn bun? Groparul: Că bine zici... Mai ales că ai învățat să și dormi... Octav: Mă flatezi... mă flatezi mereu... Hai, fă-ți patul... și stinge lumina... (Groparul își face pernă din haină, pe care o reazemă de piatră; Octav de așează lîngă zidul cavoului; lumină despărțitoare de clipe; apar fantomele trei; sînt îmbrăcate și se mișcă așa cum se mișcă toate fantomele; voci tînguitoare... sinistre...; se apropie din ce în ce mai mult de cavou și încep să "pipăie" lucrurile expuse
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a elementelor simbolice extrase din icoanele creștine: "Și toți vedem pereții viitori, în care umbra unor umbre se întrezărea./ Probabil că zeițe casnice luau zugrăveala/ Pe când ferindu-se din calea omului/ Sau a femeii/ Ce se întoarce de la lucru/ Se rezemau în grabă de pereți". Poetul cântă marea, "leagănul de veci al materiei/ Marea această neașezare de veci a materiei! Am plecat pentru că mi-e frică de moarte". Sub o altă formă, poetul reia meditația în jurul unei cunoscute idei: "trăind murim
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
către ea, trecând, spre asfițit o revărsare de ape” * “Vitoria simțea adiera rece dinspre munte. Șuvițele castanii din jurul frunții I se zbătură” * “C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte, cu fața umbrită de întristare, cu umărul rezemat de horn. Vitoria își trase broboada peste gură și rămase dreaptă pe scăunașul său, cu brațele încrucișate pe sâni, prvind fără să vadă frământarea de-afară a stihiilor” * “Toți o întreabă de omul ei. Ea trebuie să strângă din umeri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu.) SCENA I Tipătescu, puțin agitat, se plimbă cu "Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie; Pristanda: în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intereseze de profesori și de cărți, el nu se interesa de nimic. Pentru întreținere, îi lipsea totul, dar nu se plîngea de nimic. Trăia fără grija zilei de mîine, ca păsările cerului, care nu seamănă, nici nu seceră, ci se reazemă pe mila Domnului cea bogată. Cît privește examenele pentru care venise, le considera chestii de inspirație, așa că le aștepta fără emoții. Tot Cacoveanu mai spune: "Eminescu a stat la mine, în 1866, de la sfîrșitul lui mai pînă cătră 15 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
într-o lume mai puțin veselă, în vremea aceea stam eu năcăjit foarte, într-o zi, în ușa hanului, cu oala în mâna stângă și cu frâul iepei în dreapta... Și Ancuța cealaltă ședea ca și asta, tot în locul acela, rezemată de ușorul ușii, și asculta ce spuneam eu... Ce voi fi spus atunci nu știu - au fost vorbe care au zburat ca și frunzele de toamnă... (Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuței) 1. Menționează antonimele termenilor: depărtată, deasupra. 2. Explică sensul expresiei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vă duc? La pas sau mai repejor? - Ia-o spre pădure, pe drumul ăl mai lung, spuse fata. Și mână încet. Nu ne grăbim... - Hei, tinerețe!... făcu birjarul fluierând ușor calul. Îi ținea mâna prinsă în mâinile ei, dar se rezemase cu capul de pernă, cu ochii pe cer. Gavrilescu o privea adânc, concentrat. - Hildegard, începu el târziu. Se întâmplă ceva cu mine, și nu știu bine ce. Dacă nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ în credințele românești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu-i place și să înceapă să evite contactul cu ea. ASCULTAREA NON-VERBALĂ A MESAJELOR ÎN AFACERI Mesajele non-verbale negative pot fi abordate mai bine pe cale non-verbală, decât pe cale verbală. Să presupunem, de exemplu, că, în timpul unei negocieri, interlocutorul se reazemă de scaun și își încrucișează brațele, semnalizând prin aceasta că, potențial, respinge propunerea noastră. Știm, în urma cercetărilor făcute asupra limbajului trupului că atunci când o persoană își încrucișează brațele receptează și reține cu 40% mai puțin din ceea ce îi spunem și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
amândoi și se înfundau pe la vreun crâșmar de prin Tătărași, Păcurari sau Nicolina, adică prin părțile exterioare ale orașului. (...) Era o plăcere pentru ei ca să se așeze într-o odaie din fundul unei crâșme, pe lăviți de lemn, cu brațele rezemate de o masă murdară, serviți de un băiețel naiv. Ce făceau ei? Drept masă sau dejun, cereau să le frigă o bucată de pastramă, mai mâncau cârnați cu usturoi și vai de lume cum erau preparați,ordonau ca să li se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
NATURA Zero s-a ciocnit de una dintre doctrinele centrale ale filozofiei grecești, de o dogmă ale cărei rădăcini se regăseau în filozofia numerică a lui Pitagora și a cărei importanță reieșea din paradoxurile lui Zenon. Întregul univers grec se rezema pe acest pilon: nu există neant. Universul grec, creat de Pitagora, Aristotel și Ptolemeu, a supraviețuit mult timp după prăbușirea civilizației grecești. În acel univers nu exista conceptul de nimic. Nu exista zero. Din această cauză, Apusul nu l-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a fost gândită diferit. Astfel, unii interpreți au încercat să dovedească întemeierea sa antropologică. Spre sfârșitul deceniului IV, când lucrările ce încheagă personalismul energetic erau publicate, Tudor Vianu aprecia astfel această concepție: "întreaga filosofie a d-lui C. Rădulescu-Motru se reazemă pe o viziune a omului, pe un concept normativ al persoanei umane pe care interpretul primului nostru sistem original de gândire are datoria să-l extragă și să-l pună la lumină"7. Și alți interpreți oferă aceeași evaluare (Nicolae
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că națiunea română se întinde "de la Tisa pân' la Marea Neagră, de la Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va fi autorul documentului descoperit de George Potra în arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Numai Nicolae Pătrașcu îl aduce în discuție pe Chibici-Râmneanu. Ca să fie credibil, N. Pătrașcu se reazemă într-un model similar, scriind peste câteva rânduri: „Amicii poetului crezură să-l trimită la Viena, în cura Doctorului L..., și plecă întovărășit de D. Chibici-Râmneanu, un fel de Ranieri al lui Leopardi.” (Idem, ibidem, p.1055). Întrucât doctorul Leidesdorfer
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și ne răspundea zâmbitoare la salutul nostru cu „sărut mâna". Era frumoasă și arătoasă soția învățătorului nostru. Și mai mult decât atât. Altfel n-ar fi fost mereu alături de ea, Gugurel și Dorica, copiii ei. Dorica îmi fusese colegă, își rezemase bine capul învățătorul, că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]