2,626 matches
-
modele de accent în orice Taal. De exemplu, "Roopak" sau Taal "Rupak", un ciclu ritmic cu o măsură de 7 bătăi pe minut, este împărțit în 3-2-2. Prin urmare este obișnuit, dar nu esențial să comparăm lehara cu alte modele ritmice și diviziuni ale Taal. Lehara poate fi cântată pe o varietate de instrumente, inclusiv Sarangi, orgă, sitar, sarod, flaut și altele. Lehara poate fi intercalată cu improvizații scurte și ocazionale. De asemenea, este permisă comutarea între două sau mai multe
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
sau poate fi introducerea unei lucrări. De exemplu, în perioada barocă servea ca introducere pentru părțile ulterioare ale unei lucrări lungi sau complexe. În perioada romantică era o piesă de sine stătătoare. De obicei conține un număr mic de motive ritmice și melodice care sunt reluate pe întreg parcursul piesei. Din punct de vedere stilistic, preludiul este o lucrare bazată pe improvizație. Preludiile pot fi considerate și uverturi, în special cele utilizate în opere sau oratorii. Primele preludii erau compoziții pentru
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
spus, de Florin Piersic). «De toate pentru toți», așadar, pe scenariul unui umorist încercat, Octavian Sava, care a cochetat cu cinematograful încă de la Post-restant, și pe partitura compozitorilor Gheorghe Grigoriu și Ionel Tudor care satisface gusturi melodice diferite, lirice și ritmice. «Visul muzical-cinematografic» Gloria nu cântă rămâne, însă, departe...”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Însărcinat să inaugureze cu un spectacol arena de vară a „Teatrului Nostru”, tânărul regizor Radu (Păunescu) și-
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
Roma și Grecia antică, tehnici care includeau dieta, sportul, abstinența sexuală, contemplarea, rugăciunea și spovedania — unele dintre ele fiind practicate și de creștinism. În yoga, originară din India, aproximativ acum 3000 de ani, tehnicile de dezvoltare personală includeau meditația, respirația ritmică, tehnici de stretching și posturi. Wushu și T'ai chi ch'uan folosesc tehnici tradiționale chineze, ca respirația și exercițiile de control al energiei qi, meditația, artele marțiale, precum și practici strâns legate de medicina tradițională chineză, cum ar fi dieta
Dezvoltare personală () [Corola-website/Science/327127_a_328456]
-
difuziune live. Câteva din lucrările trupei au fost lansate pe un album eponim în 1985. În 1987, el lansează un album intitulat "Numena". Acesta a fost începutul unui nou sound pentru Rich. A fost primul său album care explora tiparele ritmice complexe, o gamă mai largă a instrumentației, și intonație naturală. A fost de asemenea primul său album lansat inițial pe CD. În anii ce au urmat el a dezvoltat un spectru complex de sunete bazate pe integrări dintr-o bucată
Robert Rich () [Corola-website/Science/327278_a_328607]
-
adică erecția. Majoritatea bărbaților, au orgasm după 5-10 minute de act sexual. Ejacularea începe când excitarea penisului a ajuns la maximum. În acel moment, sub comanda sistemului nervos simpatic, lichidul seminal (ce conține spermatozoizi) este expulzat prin uretră, prin contracții ritmice (15 la număr). Contracțiile ritmice, fac parte din orgasmul masculin. Ele se află sub controlul unor nervi spinali, și durează câteva secunde. După momentul în care lichidul seminal iese din uretră, ejacularea nu mai poate fi oprită, continuând ca un
Ejaculare () [Corola-website/Science/327314_a_328643]
-
orgasm după 5-10 minute de act sexual. Ejacularea începe când excitarea penisului a ajuns la maximum. În acel moment, sub comanda sistemului nervos simpatic, lichidul seminal (ce conține spermatozoizi) este expulzat prin uretră, prin contracții ritmice (15 la număr). Contracțiile ritmice, fac parte din orgasmul masculin. Ele se află sub controlul unor nervi spinali, și durează câteva secunde. După momentul în care lichidul seminal iese din uretră, ejacularea nu mai poate fi oprită, continuând ca un reflex involuntar. Mai rar, bărbații
Ejaculare () [Corola-website/Science/327314_a_328643]
-
de zile”), echivalentul polonez al banchetului de clasa a XII-a, care are loc cu aproximativ 100 de zile înaintea examenelor. Notația de "alla polacca" (italiană: "polacca" = poloneză) pe o partitură muzicală presupune că piesa respectivă ar trebui cântată cu ritmică și caracter de poloneză (ex: "Rondo" din Concertul triplu op. 56 de Ludwig van Beethoven sau "Finale" din Variațiunile pe "Là ci darem la mano" de Frederic Chopin). Polonezele lui Frederic Chopin sunt cele mai cunoscute dintre piesele de acest
Poloneză (muzică) () [Corola-website/Science/330734_a_332063]
-
este un telefon produs de Nokia. Carcasa Xpress-on ™ protejează împotriva stropirii, prafului și lovirii, ecranul de fundal este portocaliu, afișaj ceas complet digital, lumina de fundal ritmică și avertizarea prin vibrare, WAP, cronometru, temporizator și termometru intern. Termometrul afișează temperatura internă a bateriei telefonului. Vine preinstalat cu jocurile Snake II, Space Impact, Bantumi, Pairs II și Bumper. Ecranul este monocrom cu 5 linii. Bateria rezistă până la 3
Nokia 5210 () [Corola-website/Science/330139_a_331468]
-
două consoane diferite, alternantele sunt mai rare. Există mai ales între /f/ și /v/: "neuf" [nœf] „nou” ~ "neuve" [nœv] „nouă”, "sportif" ~ "sportive". Toate fenomenele prozodice (accentuarea, intonația, ritmul și debitul vorbirii) sunt strâns legate în franceză de noțiunea de grup ritmic. Grupul ritmic este un grup de cuvinte având un singur accent principal, în franceză pe ultima silaba a grupului, si delimitat de o schimbare a nivelului intonației, precum și de o pauză minoră. Dacă grupul ritmic este format din cel puțin
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
diferite, alternantele sunt mai rare. Există mai ales între /f/ și /v/: "neuf" [nœf] „nou” ~ "neuve" [nœv] „nouă”, "sportif" ~ "sportive". Toate fenomenele prozodice (accentuarea, intonația, ritmul și debitul vorbirii) sunt strâns legate în franceză de noțiunea de grup ritmic. Grupul ritmic este un grup de cuvinte având un singur accent principal, în franceză pe ultima silaba a grupului, si delimitat de o schimbare a nivelului intonației, precum și de o pauză minoră. Dacă grupul ritmic este format din cel puțin două cuvinte
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
franceză de noțiunea de grup ritmic. Grupul ritmic este un grup de cuvinte având un singur accent principal, în franceză pe ultima silaba a grupului, si delimitat de o schimbare a nivelului intonației, precum și de o pauză minoră. Dacă grupul ritmic este format din cel puțin două cuvinte, unul dintre ele are sens lexical deplin, iar celălalt este un cuvant gramatical. Accentul este în general pe cuvântul cu sens lexical deplin. Un exemplu de asemenea grup este "le garçon" „băiatul”, format
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
numărul de asemenea cuvinte crește de la două la patru, dar accent este numai pe ultimul: "un petit enfant" „un copil mic” "un petit enfant blond" „un copil mic blond” "un petit enfant blond français" „un copil mic blond francez” Grupurile ritmice constituie de regulă unități sintactice, ca de exemplu: Un grup ritmic conține în general trei la șapte silabe, dar poate fi și mai scurt, chiar format dintr-un cuvât monosilabic într-o enumerare, sau mai lung, daca debitul vorbirii este
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
șapte silabe, dar poate fi și mai scurt, chiar format dintr-un cuvât monosilabic într-o enumerare, sau mai lung, daca debitul vorbirii este relativ rapid. Unitatea grupului ritmic este asigurată de câteva fenomene fonetice. Înlănțuirea consonantica În interiorul unui grup ritmic, când un cuvant se termină în pronunțare cu o consoana (și atunci când cuvântul este izolat) și este urmat de un cuvânt care începe cu o vocală, cuvintele se înlănțuie prin trecerea consoanei în cuvântul următor, în calitate de inițială a primei silabe
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
trăsăturile. Doar /f/ se sonorizează în două asocieri cu elementele aproape sudate prin frecvență folosirii lor împreună: "neuf ans" [nœ.vɑ̃] „nouă ani” și "neuf heures" [nœ.vœːʁ] „oră nouă”. Înlănțuirea vocalica În interiorul unui cuvânt sau al unui grup ritmic, la contactul unei vocale finale de silaba și a vocalei inițiale a silabei următoare, adică în cazul unui hiat, nu există nici pauză, nici stop glotal. Exemple: "aorte" „aorta”, "j’ai eu" „am avut” (grup ritmic relativ scurt), "j’ai
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
numeroase, cu cat registrul de limbă este mai elevat. Cazuri dintre cele mai frecvente: Legături interzise, adică incorecte în limba standard și chiar în registrul familiar, sunt: În franceză, accentul principal nu este un accent de cuvânt, ci de grup ritmic, dat fiind că există doar unul, pe ultima silaba a grupului. Este deci accent de cuvânt numai dacă un singur cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
familiar, sunt: În franceză, accentul principal nu este un accent de cuvânt, ci de grup ritmic, dat fiind că există doar unul, pe ultima silaba a grupului. Este deci accent de cuvânt numai dacă un singur cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu pot fi accentuate. Astfel sunt articolele, adjectivele demonstrative, adjectivele posesive, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele relative simple, unele pronume personale și unele adverbe. Accentul final poate totuși
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
totuși cădea pe unele pronume când acestea sunt plasate după verbul cu care sunt asociate, în general dacă vocală lor este alta decât /ə/. Cazuri frecvente: Principalele caracteristici ale accentului principal în franceză sunt: Accentele finale segmentează vorbirea în grupuri ritmice care constituie unități de sens. Aceeași secvență segmentata diferit în grupuri ritmice poate avea sensuri diferite. De exemplu, secvență [sø ki sav lœ (ː) ʁ sufləʁɔ̃] poate fi segmentata diferit în două grupuri ritmice: (Silabele cu accent final care
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
care sunt asociate, în general dacă vocală lor este alta decât /ə/. Cazuri frecvente: Principalele caracteristici ale accentului principal în franceză sunt: Accentele finale segmentează vorbirea în grupuri ritmice care constituie unități de sens. Aceeași secvență segmentata diferit în grupuri ritmice poate avea sensuri diferite. De exemplu, secvență [sø ki sav lœ (ː) ʁ sufləʁɔ̃] poate fi segmentata diferit în două grupuri ritmice: (Silabele cu accent final care delimitează grupurile ritmice sunt în aldine.): Un singur grup ritmic sau mai
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
finale segmentează vorbirea în grupuri ritmice care constituie unități de sens. Aceeași secvență segmentata diferit în grupuri ritmice poate avea sensuri diferite. De exemplu, secvență [sø ki sav lœ (ː) ʁ sufləʁɔ̃] poate fi segmentata diferit în două grupuri ritmice: (Silabele cu accent final care delimitează grupurile ritmice sunt în aldine.): Un singur grup ritmic sau mai multe pot forma un grup de suflu (adică emis cu o singură expirație), delimitat de un accent final mai proeminent decât al grupului
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
unități de sens. Aceeași secvență segmentata diferit în grupuri ritmice poate avea sensuri diferite. De exemplu, secvență [sø ki sav lœ (ː) ʁ sufləʁɔ̃] poate fi segmentata diferit în două grupuri ritmice: (Silabele cu accent final care delimitează grupurile ritmice sunt în aldine.): Un singur grup ritmic sau mai multe pot forma un grup de suflu (adică emis cu o singură expirație), delimitat de un accent final mai proeminent decât al grupului ritmic, si de o pauză majoră. Exemplu de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
în grupuri ritmice poate avea sensuri diferite. De exemplu, secvență [sø ki sav lœ (ː) ʁ sufləʁɔ̃] poate fi segmentata diferit în două grupuri ritmice: (Silabele cu accent final care delimitează grupurile ritmice sunt în aldine.): Un singur grup ritmic sau mai multe pot forma un grup de suflu (adică emis cu o singură expirație), delimitat de un accent final mai proeminent decât al grupului ritmic, si de o pauză majoră. Exemplu de frază care poate fi segmentata în patru
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Silabele cu accent final care delimitează grupurile ritmice sunt în aldine.): Un singur grup ritmic sau mai multe pot forma un grup de suflu (adică emis cu o singură expirație), delimitat de un accent final mai proeminent decât al grupului ritmic, si de o pauză majoră. Exemplu de frază care poate fi segmentata în patru grupuri ritmice într-un singur grup de suflu (Pauzele minore sunt marcate cu o bară verticală, cea majoră cu două bare verticale.): "Oui | j’l’ai
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
mai multe pot forma un grup de suflu (adică emis cu o singură expirație), delimitat de un accent final mai proeminent decât al grupului ritmic, si de o pauză majoră. Exemplu de frază care poate fi segmentata în patru grupuri ritmice într-un singur grup de suflu (Pauzele minore sunt marcate cu o bară verticală, cea majoră cu două bare verticale.): "Oui | j’l’ai vu | avec să sœur | à cinq heures ||" „Da, l-am văzut cu soră-sa la ora
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
este foarte variată. Pe lângă cele trei funcții de mai sus, mai are și altele. Ritmul vorbirii este dat de accentuare, pauze, debitul vorbirii etc., cel francez fiind caracterizat de alternarea aproximativ regulată a silabelor accentuate și neaccentuate, precum și a grupurilor ritmice, care tind sa aiba un numar nici prea mic, nici prea mare de silabe, aproximativ între trei și șapte. Cele mai frecvente sunt grupurile de trei și patru silabe: În afară de acestea mai sunt multe alte combinații posibile, de exemplu: Debitul
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]