17,843 matches
-
orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata Venerii/ Inimii// Roata capului/ Mercur/ În topire, de azur,/ Roata Soarelui/ Marelui" (Ritmuri pentru nunțile necesare). Elanul liric se descifrează ca un ritm al "roților" Venerei, al senzualității organice, apoi al "capului", al conștiinței și lucidității, al soarelui ca focar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata Venerii/ Inimii// Roata capului/ Mercur/ În topire, de azur,/ Roata Soarelui/ Marelui" (Ritmuri pentru nunțile necesare). Elanul liric se descifrează ca un ritm al "roților" Venerei, al senzualității organice, apoi al "capului", al conștiinței și lucidității, al soarelui ca focar vital al macrocosmosului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata Venerii/ Inimii// Roata capului/ Mercur/ În topire, de azur,/ Roata Soarelui/ Marelui" (Ritmuri pentru nunțile necesare). Elanul liric se descifrează ca un ritm al "roților" Venerei, al senzualității organice, apoi al "capului", al conștiinței și lucidității, al soarelui ca focar vital al macrocosmosului. Astfel, din ritm în ritm se leagă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata Venerii/ Inimii// Roata capului/ Mercur/ În topire, de azur,/ Roata Soarelui/ Marelui" (Ritmuri pentru nunțile necesare). Elanul liric se descifrează ca un ritm al "roților" Venerei, al senzualității organice, apoi al "capului", al conștiinței și lucidității, al soarelui ca focar vital al macrocosmosului. Astfel, din ritm în ritm se leagă un circuit al marelui ritm al Poesiei ca Joc secund și repetire infinită, ritual de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
relativitatea ei, din frânturi, din petice de forme și culori diferite. Sunt gânduri născute din contemplarea asupra propriei vieți, dar și din experiența altora, o adevărată adunare de reverberații care au venit din substratul trăirilor interioare, punând în mișcare secrete roți sufletești. De cele mai multe ori cu zâmbetul pe față, am scris câteodată și pe răni care sângerau, dar cel mai adesea am încins penița în cerneala dragostei de viață, a iubirii și respectului față de semeni, scriind rânduri, rânduri mereu cu speranța
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
din revistele cu cea mai largă circulație în țară, cu Asociația „Duiliu Zamfirescu” și cu cenaclul literar, pe care le păstorește ca un pater familias devotat lucrului bun, bine gândit și bine perspectivat. I se pun în continuare bețe în roate, cei peste 30 de membri ai cenaclului sunt hutuchiți de peste tot ca niște intruși, până când, în ultimă instanță s-a îndurat de ei sinagoga din Focșani, care le oferă găzduire și condiții minimale pentru întâlnirile lor săptămânale. Ca unul care
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
eu pitit în munți, C-a tot nins de-o săptămână Și-s de tot albiți, cărunți, Precum e și povestariul Ce aici s-a străduit Să vă spună o poveste Cum nu ați mai auzit. Și încălecând pe-o roată, Cum se scrie-n povestire, Vă doresc ca-n orice zi Să aveți numai iubire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: poveste / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a scris următoarele lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
andezit era așadar simbol al perfecțiunii și al armoniei, un spațiu închis și protector. Era o zi solară, cu raze protectoare, amintindu-mi de versurile lui Ion Barbu: Mă-nchin la soarele-nțelept/Că sufletu-i fântână-n piept / Și roata albă mi-e stăpână /Ce zace-n sufletul-fântână/La soare roata se mărește”. Avusesem ideea să cumpăr din drum, de la Catedrala din Orăștie patru lumânări. Să merg la strămoși cu lumină. Era 15 august, ziua de Sfânta Maria. Am împărțit
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
închis și protector. Era o zi solară, cu raze protectoare, amintindu-mi de versurile lui Ion Barbu: Mă-nchin la soarele-nțelept/Că sufletu-i fântână-n piept / Și roata albă mi-e stăpână /Ce zace-n sufletul-fântână/La soare roata se mărește”. Avusesem ideea să cumpăr din drum, de la Catedrala din Orăștie patru lumânări. Să merg la strămoși cu lumină. Era 15 august, ziua de Sfânta Maria. Am împărțit trei dintre lumânări :una istoricului Nicolae Nicolae, a doua unei fetițe
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
se duc comisari de tablă umblă pe-ntuneric lacrimile noastre nu ne mai ajung în orașul cu numele ciung noaptea se aude un hohot homeric nimeni nu ne crede nimeni nu ne știe ziua neputinței scadențele plata cine învârtește nevăzută roata și ce.o să mai fie și ce.o să mai fie Referință Bibliografică: În față un munte de var / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate
ÎN FAŢĂ UN MUNTE DE VAR de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361338_a_362667]
-
paradoxist-negulesciană se relevă și alte poeme din «Nunta Cuvintelor»: «Arde marea / de nu pot s-o scot / din corăbiile înecate / Uită-te: îmi cade umbra !» (Mă doare gândul); Mi-am luat mireasă noaptea / [...] / de mi s-a învârtit inima / ca roata universului; / până și vântul ardea / luminându-ne cu smaraldul / ochilor...» (Nunta cu noaptea); «parcă s-ar ascuți pe mine / fulgere» (O deslușire); «steaua oului cosmic / despletită pe apă...» (Cunoașterea necunoașterii); Aud peste tot / muntele plin de aripi; / cântecul lui neprihănit
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între țăranii fruntași care au luat parte împreună cu boierii cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și vrânceanul Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Desființarea hotarului de la Focșani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate și crea premisele punerii temeliei statului național unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
nu am fi putut săvârși faptele mari de mai târziu. Anul acesta se împlinesc 153 de ani de la înfăptuirea ei. Cu acest prilej ne amintim și de cei care au pus umărul la realizare. Unul dintre aceștia este și Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă. Cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc și un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia și al reformei agrare din Principatele Unite
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
153 de ani de la înfăptuirea ei. Cu acest prilej ne amintim și de cei care au pus umărul la realizare. Unul dintre aceștia este și Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă. Cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc și un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia și al reformei agrare din Principatele Unite Române. Se spune că semna prin punerea degetului muiat în cerneală - puntea de veacuri
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
minte ageră și o judecată dreaptă, fiind cunoscut ca un om cinstit, „cu gâdilici la limbă”, adică spunea adevărul fără menajamente, neavând „ascunzători în suflet”, după cum îl caracteriza Ion Creangă. Cinstit, cu alte cuvinte! Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de către țărani ca fiind cel mai dârz și mai competent reprezentant al lor, care să le poată apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării. Hora Unirii are o semnificație sfântă
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii. În minte îmi vine dialogul descris de Creangă: „ ... Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
-ți spun? O prințesă e prințesă, nu mai dă, ce știu eu ce tocături, la rațe. - Dacă spui tu... Ce știu eu ce rânduieli o mai fi și prin țărișoara voastră?! - Tabitha, sunt ori nu? - Ce să-ți spun, când roata se învârtește? Omul, azi e copil, mâine îmbătrânește... - Prostii! Baba Ioana, o știi, muierea lui moș Gheorghe, aproape în fiecare zi, când mă ținea el pe genunchi, să-mi spună câte-n stele și pe lună, ea se minuna: ,,Mă
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
aparținând Ciucii, locul meu de obârșie. - Ce ne puteți spune despre familia dumneavoastră? - Provin din una din cele mai vechi familii de la Ciucea. În testamentul pe care Horea l-a dictat unui preot de la Sibiu, înainte de a fi ucis pe roată, el a menționat că datora o anumită sumă de bani și unui înaintaș al meu, pe numele lui Mihai Brudașcă, din Ciucea. Horea, datorită activității sale, fusese adus, cu un fel de domiciliu forțat, pe raza localității Ciucea, înaintea începerii
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
și prestigiul unei literaturii este dat și de continuitate, nu de rupturi și de zgomote infantile. Este clar pentru orice om de bună credință că literatură bună a existat în România și înaintea acestei generații, că ei nu au inventat „roata”. Deși sunt destui care contestă totul, inclusiv opera eminesciană, dar nu numai. Generația optezecistă este, în realitate, o reacție târzie a ceea ce s-a întîmplat în SUA și Europa Occidentală cu cel puțin 20-30 de ani înainte. Un alt aspect
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Toate Articolele Autorului Scriitori clujeni pe urmele lui Ioan Budai Deleanu La ora când Clujul se spălase pe față cu apa rece a Someșului trecând la treburile cotidiene un grup de scriitori se aflau în acceleratul care înfășura distanțele pe roți înaintând cu viteză spre Orăștie pentru a participa la primul Festival Interjudețean de Poezie dedicat lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
și necunoscuți. Ne-am adus aminte de Radu Gyr și am murmurat versurile lui zguduitoare din poeziile”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !“, pentru care a fost condamnat la moarte de comuniști, și “Isus în celulă “.Pe fundalul sacadat al roților de tren versurile căpătaseră rezonanța crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
Toate Articolele Autorului Scriitori clujeni pe urmele lui Ioan Budai Deleanu La ora când Clujul se spălase pe față cu apa rece a Someșului trecând la treburile cotidiene un grup de scriitori se aflau în acceleratul care înfășura distanțele pe roți înaintând cu viteză spre Orăștie pentru a participa la primul Festival Interjudețean de Poezie dedicat lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
și necunoscuți. Ne-am adus aminte de Radu Gyr și am murmurat versurile lui zguduitoare din poeziile”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !“, pentru care a fost condamnat la moarte de comuniști, și “Isus în celulă “.Pe fundalul sacadat al roților de tren versurile căpătaseră rezonanța crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
cu mare, adunamhartiile, pliveam florile... - V-ați demonstrat interesul față de valorificarea patrimoniului cultural local, prin înființarea unui Muzeu țărănesc în satul Archiud, județul Bistrița Năsăud. Ce presupune să "clădești” un muzeu, să îl pornești și apoi să îl pui pe roate? Cum ați rezolvat problema finanțării? Cum ați promovat acest proiect? - Am pus Proiectul pe hârtie, apoi, cu sprijinul celor de la Inspectoratul Școlar, s-a găsit și finanțarea, prin concurs, desigur. Șansă a fost că locația respectivă să fie chiar în
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]