5,291 matches
-
și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în „creierul” mecanic al robotului. Transferul conținutului creierului uman în creierul sintetic al unui robot ar echivala cu sinteza „ultimă” om-mașină: prin fuzionarea minții umane cu creierul artificial, se afirmă posibilitatea păstrării intacte a identității omului. Pacientul uman s-ar putea trezi într-un corp anorganic, nemuritor (vezi mai josă, cu conștiința prezervată: Poziția corp-identitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin a fi „obiect” odată cu moartea lui biologică. În continuarea tematică și perspectivală a proiectului intitulat „GFP Bunny” se află „The Eighth Day” (2001Ă, o lucrare transgenică inaugurată la Arizona State University. Această lucrare este realizată cu ajutorul unui biobot, un robot biologic ale cărui acțiuni sunt controlate de o colonie de microorganisme GFP acționând ca un creier pentru acesta, dar și avatar al participantului web în cadrul spațiului virtual al teleprezenței. Astfel, forme de viață, luminiscente în mod sintetic, interacționează în spațiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot interacționa cu roboți biologici și unde privitorii-vizitatori le pot modifica local sau prin procesul de teleprezență specific Internetului. După cum am remarcat deja, arta transgenică ridică nu doar probleme ale esteticului, ci și chestiuni ale culturii și ale științei, ale manipulării codului genetic, ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același palier artistic transgenic. În corespondență cu această perspectivă se află intenția ștergerii barierelor noționale și practice dintre artă și viață, privitor și interactor, locație și globalitate sau teleprezență, spațiu fizic și spațiu digital/virtual, estetică și genetică, artist și robot etc. 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualitățiitc "3.4. Fenomenologia de tip Merleau‑Ponty în spațiul virtualității" Legătura dintre tehnologie, pe de o parte, și identitate, dorință, plăcere și afectivitate, pe de altă parte se derulează atât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau cel transgenic aduc cu sine dezechilibrul formelor și al funcțiilor organice, al ierarhiei și al localizării biologice, îmbinarea atomului și a fluxului, devenirea și diferențierea identității. De pildă, postumanul, în dimensiunea cyborgului, nu este un corp pur, „curat” precum robotul (corporalitate strict tehnologicăă, ci marchează dependența mașinii de natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de tehnologic, alături de ideologic, social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Age, Londra, Arnold. Geyh, Paula, Leebron, Fred G., Levy, Andrew (ed.Ă (1998Ă, Postmodern American Fiction: A Norton Anthology, New York, W.W.Norton & Company. Ghiu, Bogdan (2002Ă, Evul media sau omul terminal, Cluj, Idea Design & Print. Goldberg, Ken (2000Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Goldberg, Ken (2000Ă, „Introduction: The Unique Phenomenon of a Distance”, în Ken Goldberg (ed.Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Idea Design & Print. Goldberg, Ken (2000Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Goldberg, Ken (2000Ă, „Introduction: The Unique Phenomenon of a Distance”, în Ken Goldberg (ed.Ă, The Robot in the Garden: Telerobotics and Teleepistemology in the Age of the Internet, Cambridge, MA, MIT Press. Graham, Elaine (2001Ă, „Cyborgs or Goddesses? Becoming Divine in a Cyberfeminist Age”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Mitchell, William J. (ed.Ă (2003Ă, Critical Inquiry (vara, vol. 29, nr. 4Ă, Illinois, The University of Chicago Press. Moravec, Hans (1988Ă, Mind Children: The Future of Robot and Human Intelligence, Cambridge, MA, Harvard University Press. Moravec, Hans (1999Ă, „The Universal Robot”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. More, Max (1994Ă, „On Becoming Posthuman”, http
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
William J. (ed.Ă (2003Ă, Critical Inquiry (vara, vol. 29, nr. 4Ă, Illinois, The University of Chicago Press. Moravec, Hans (1988Ă, Mind Children: The Future of Robot and Human Intelligence, Cambridge, MA, Harvard University Press. Moravec, Hans (1999Ă, „The Universal Robot”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. More, Max (1994Ă, „On Becoming Posthuman”, http://www.maxmore.com/becoming.htm. Morse, Margaret (1994Ă, „What Do Cyborgs Eat? Oral Logic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmă cu 50 de ani - mai mult sau mai puțin o decadă - afacerile din America au început un declin al schimbării care continuă și acum. Am denumit această schimbare „dezumanizare”. Am eliminat emoțiile din afaceri, iar oamenii acționează astăzi precum roboții. Afaceriștii doresc să folosească tehnologie la nivel înalt, puțini oameni sau chiar deloc. Doresc să aibă o minimă interacțiune cu clientul și să obțină cât mai mulți bani posibil. Cât de des simțiți că sunteți tratat ca un număr de către
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
lucru pe care l-a făcut a fost să strângă cureaua și să facă reguli și regulamente pentru tot ce aveau de făcut oamenii lui. Era pur și simplu inflexibil. Foarte curând, angajații au început să se simtă ca niște roboți sau prizonieri cu cătușe și lanțuri la picioare; nu le era permis să ia nici o decizie. Regulile lui Dale stipulau că toate hotărârile îi aparțineau și simpla încercare de a ajunge la el devenise un coșmar, de vreme ce era prea ocupat
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
după altele, astfel încât nu mai căutam să marcăm trecerea timpului; nu mai știam nici în ce zi a săptămânii suntem, nu ne preocupam nici de data calendaristică și nici măcar în luna în care eram. Acționam în mod mecanic, ca niște roboți, eram o ceată halucinantă, care împânzea lanul nesfârșit al stufului iar la întoarcere coboram în adâncuri ca niște șobolani, încercând să prindem un pic de odihnă... ” Emanuel Babii (Zugravu, 2004) , student la Drept, descrie munca la stuf din lagărul de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Fizicieni, dar inocenți. (Möbius) Anexa 2. Sunt atașate imagini folosite în dezbatere: Masă ovală, la care discută 3 bărbați, cu fețe distorsionate. Oameni celebri, cărora li se va face un portret. Un alt tip de portret al lui Einstein. Un robot, ce poate reprezenta Dualitatea omul de știință modern Anexa 3. Fragmente selectate și lecturate de către elevi FIZICIENII: Actul al doilea (Selecțiuni) Newton:... Iată, încep cu o mărturisire: Möbius, eu nu sunt nebun! Möbius: Firește că nu, sir Isaac, asta o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
căci ea nu se mulțumea doar cu perspectivele teoretice, dimpotrivă, conducea la construcția de mecanisme și de mașini, la automatizarea uzinelor și la mașini de calcul. Astfel, aplicarea regulilor efectului retroactiv produce "mașini organizate" (animale artificiale, memorii ale informaticii, homeostate, roboți). Jacques Robin se arăta foarte entuziast față de mașinile artificiale care, "gîndite de om, năzuiesc puțin cîte puțin nu să-l înlocuiască ci să satisfacă cererea din domeniile de acțiune în care structura umană nu ne permite să mergem destul de repede
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
echilibre. B.C. Ați descris aceste aparate în cadrul Grupului celor Zece? J.S. Da. Ideea mea era de a fabrica ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul omului în medii ostile, pe Lună, spre exemplu. B.C. Este ceea ce se face acum cu roboții. J.S. Exact. Aveam intenția să creez sisteme autonome, care să poată lua decizii pe loc. În mintea mea, aceste sisteme erau aduse pînă la a-și defini singure finalitatea și acțiunea. B.C. Discutați vreodată pericolele pe care le putea genera
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de la Palo Alto și din Societatea pentru studiul sistemelor. El avut ideea genială de a-și continua reflecția filosofică punîndu-i bazele în realitatea experimentală practică a lumii de astăzi, care constă mai ales în a construi aparate artificiale de simulare, roboți sau microroboți, astfel încît să testeze validitatea unui anumit număr de concepte mai degrabă prin analiza documentelor disparate decît prin analiza elementelor constitutive ale unui sistem complex. Această reflecție a lui Varela și a lui Bourgine se intersectează cu preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dintre testicule și coapse și cel de sub pielea sexului tău. Acum, dacă tot ai făcut duș, poți vedea detalii uimitoare. În primul rând, sexul tău nu este perfect drept; nimeni nu este perfect simetric decît dacă nu cumva este un robot android (v. Dimensiuni care contează). Apoi poți constata că partea dinspre abdomen a sexului tău este mai tare și mai puțin sensibilă, iar fața din jos este mai sensibilă, mai moale. Asta pentru că uretra (canalul pe care urinezi) și vasele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
moartea lui Dumnezeu este ignorarea divinității". Această lume merge într-un sens orb, spune Cioran. Sábato este și mai categoric când afirmă: "Trăim un timp în care viitorul pare irosit (...) Când lumea supradezvoltată o va lua la vale, cu toți roboții și cu toată tehnologia, pe calea exilului, atunci omul își va recapătă unitatea pierdută. Și, poate, când ne vom trezi din acest coșmar sinistru, când un gol de umanitate ne va durea în piept, ne vom aminti că am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
90 Revendicând visul și pasiunea, după ce a fost martorul unui secol convulsionat și crud, Sábato crede că "dacă s-ar fi dat crezare acelor utopici ai anarhismului, lumea ar fi astăzi altceva: încă am mai avea ființe umane, si nu roboți. Este greu, foarte greu să ne întoarcem în trecut, însă nu e imposibil, dacă se revoltă tinerii și nebunii ca mine"91. În ciuda viziunii sumbre asupra realității, speranța este cea care îl ajută să se ridice și cu el orice
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
zi, pe căi inedite, să-și însușească limbajul oamenilor. Putere a limbajului, putere a semnelor. Aparatul care transcrie gânduri chiar acum, când sunt gândite, ecranele, turnurile acestea de sticlă și metal, câmpurile fertile cu o geometrie impecabilă, uzinele fără muncitori, roboții, navele nimic din toate astea nu ar putea exista fără semne, fără aceste izvoare de sens care ne-au adus natura la picioare. * * * Printr-o crudă ironie a sorții, limbajul însuși, cel care ne înălța și ne facilita legăturile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
legitimează prea multe. Așa cum a observat Norman Daniels, faptul că țelul suprem al medicinei este protejarea sau restaurarea sănătății pacienților nu dovedește neapărat că serviciile medicale ar trebui distribuite pe baza principiului egalității de acces, "tot așa cum faptul că țelul roboților de bucătărie este acela de a satisface nevoia de feliere a legumelor nu demonstrează că roboții de bucătărie ar trebui distribuiți pe baza principiului accesului egal, adică independent de abilitatea de plată a indivizilor"6. Această slăbiciune a argumentului lui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]