521,664 matches
-
filozofie, își au originea în zona Carpaților și că reprezintă cultura anticilor pelasgi migrați în mileniul trei din Carpați în India și NU invers, cum susține în mod superficial și total neadevărat istoria și lingvistica europeană, inclusiv istoria și lingvistica română.”. Aproape clocotind de o mâhnire colosală, Dumitru Ioncică își continuă, cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația istoricului italian privind trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de Hristos în Europa cele mai multe dovezi arheologice referitoare la existența vreunei
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de Hristos în Europa cele mai multe dovezi arheologice referitoare la existența vreunei culturi se găseau cu precădere în arealul populat azi de români?”. Pentru a pune un ultim și extrem de dureros punct ,,acestor mirări și acestor ciudățenii” - precizând că scrierile lui Carlo Troya au fost tipărite în pragul anului istoric 1848 -, Dumitru Ioncică nu se sfiește să facă trimitere la o altă anomalie
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
scrierile lui Carlo Troya au fost tipărite în pragul anului istoric 1848 -, Dumitru Ioncică nu se sfiește să facă trimitere la o altă anomalie teribilă - și anume aceea că, în acele vremuri, ,,Ion Heliade Rădulescu se căznea să potrivească limba română tradițională cu veșmântul total nepotrivit al limbii italiene”. Apoi, directorul Editurii Uranus încearcă, totuși, să pună acest ultim punct dureros, făcând eforturi supraomenești de a smulge un zâmbet sarcastic: Poate că, așa cum îmi spunea un prieten, amețeala ideii romanității limbii
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
tradițională cu veșmântul total nepotrivit al limbii italiene”. Apoi, directorul Editurii Uranus încearcă, totuși, să pună acest ultim punct dureros, făcând eforturi supraomenești de a smulge un zâmbet sarcastic: Poate că, așa cum îmi spunea un prieten, amețeala ideii romanității limbii române era așa de intensă încât nimic altceva NU se mai putea vedea împrejurul istoriei”. Înainte de a cita cea din urmă judecată de valoare, prin care Dumitru Ioncică își încheie capitolul Cine este Carlo Troya? -, vă rog să-mi îngăduiți, stimați
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2. William Schiller (arheolog american, cu decenii de studii și cercetări pe teren, în toată lumea): ,,Civilizația s-a născut acolo unde trăiește azi poporul român, răspândindu-se, apoi, atât la Răsărit, cât și spre Apus, acum 13-15 mii de ani”. Cu un, parcă, ultim oftat visceral, istoric și metafizic, Dumitru Ioncică își încheie, astfel, excursul său științific: Dacă opera istorică a lui Carlo Troya ar
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
160 de ani: Nici un popor afară de acesta - căruia grecii i-au dat apelativul barbar - nu a avut o istorie mai antică și mai certă decât cea a geților sau goților” ar fi avut astăzi altă rezonanță”. Doamne, ocrotește-i pe români! DAN LUPESCU 25 Decembrie 2015,
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de carte. -De-a lungul timpului, numele instituției s-a schimbat datorită evoluției radioului public și a regimurilor politice care au condus țara. Astăzi, radioul public, care a revenit la denumirea Societatea Română de Radiodifuziune pe care a avut-o și între anii 1936-1948, este un serviciu public autonom de interes național, independent editorial, cu atribuții de informare, educație și divertisment. A reușit să demonstreze publicului că este o alternativă solidă la oferta
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
mic, în care se făceau și audițiile de probă. - See more at: http://stiri.tvr.ro/radio-romania-de-85-de-ani-in-e-misiune-istoria-noastra-moderna-s-a-auzit-intai-la-radio 36647.html#sthash.rpFsd8Gk.dpuf La începutul anului 1929, revista Radiofonia își informa, cu entuziasm, cititorii: “ Luni, 18 februarie, se joacă în studioul Societății Române de Radiodifuziune, din strada General Berthelot, delicioasa comedie, într-un act, intitulată Ce știa satul, de V. Al. Jan, cu concursul eminenților artiști ai Teatrului Național: Doamna Maria Filotti și domnul Romald Bulfinski”. Era debutul emisiunilor de teatru radiofonic care
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
Romald Bulfinski”. Era debutul emisiunilor de teatru radiofonic care au devenit repede unele dintre preferatele publicului. În același an, au început și emisiunile pentru copii, prima emisiune s-a numit „Ora copiilor”, a avut loc prima transmisiune directă de la Opera Română cu „Aida” de Giuseppe Verdi și apoi prima transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român. Anii 30 au adus primele reportaje și interviuri radiofonice, marile personalități publice au ținut prelegeri, s-au făcut primele cursuri de limba franceză
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
același an, au început și emisiunile pentru copii, prima emisiune s-a numit „Ora copiilor”, a avut loc prima transmisiune directă de la Opera Română cu „Aida” de Giuseppe Verdi și apoi prima transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român. Anii 30 au adus primele reportaje și interviuri radiofonice, marile personalități publice au ținut prelegeri, s-au făcut primele cursuri de limba franceză și emisiuni dedicate străinătății, în franceză și germană. În 1932 dirijorul Mihai Jora înființa Orchestra Radio care
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
1938, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, apoi a susținut în direct un program la emisiunea Ora satului, cu mai cântece românești, și a început să facă înregistrări pentru emisiunile radio. Din iunie 1994, conform Legii nr. 41, Radioteleviziunea Română se scindează în Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune care devin servicii publice autonome, de interes național și independente editorial. După doi ani se reorganizează programele de emisie: Programul I devine Radio România Actualități - post de informație
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
Matache din Argeș, apoi a susținut în direct un program la emisiunea Ora satului, cu mai cântece românești, și a început să facă înregistrări pentru emisiunile radio. Din iunie 1994, conform Legii nr. 41, Radioteleviziunea Română se scindează în Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune care devin servicii publice autonome, de interes național și independente editorial. După doi ani se reorganizează programele de emisie: Programul I devine Radio România Actualități - post de informație cu emisie 24 h/zi
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
susținut în direct un program la emisiunea Ora satului, cu mai cântece românești, și a început să facă înregistrări pentru emisiunile radio. Din iunie 1994, conform Legii nr. 41, Radioteleviziunea Română se scindează în Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune care devin servicii publice autonome, de interes național și independente editorial. După doi ani se reorganizează programele de emisie: Programul I devine Radio România Actualități - post de informație cu emisie 24 h/zi, Programul II devine Radio România
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
ținută intelectuală, unicat în peisajul cultural bucureștean, suita de serate „Eminescu, jurnalistul” continuă tradiția evocărilor dedicate Conștinței Naționale din perspectiva dimensiunii ziaristice, și nu numai, a creației sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, a avut loc luni, 12 decembrie, la orele 18:00 o nouă ediție a seratelor. Aceste serate cuceresc un public tot mai numeros. Este un public avizat, doritor de reuniuni intelectuale. Întâlnirea a debutat
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele dintre trăsăturile care alcătuiesc simbolurile și valorile spirituale nemuritoare ale națiunii noastre.Ele trebuie păstrate, susținute și promovate în condițiile specifice ale epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este aromân, adică “român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, scriitoarea dr.
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
Elena Armenescu ne-a vorbit despre Tradiții, obiceiuri, datini la români. Expunerea a fost însoțită de imagini semnificative, proiectate pe un mare ecran. La această ultimă serată a anului 2016 am avut privilegiul de a audia corul Symbol al Patriarhiei Române. Părintele profesor diacon Jean Lupu, dirijorul corului, un mare artist, a amintit cu această ocazie, câteva dintre ultimele succese și distincții obținute de formația sa la manifestările din țară și străinătate. Este un cor de o înaltă performanță artistică, reputat
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
nuci, așa cum e datina la români. Serata „Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din decembrie 2016, un an fructuos. Este un an în care UZPR a reliefat în variate moduri, și din diverse perspective, anvergura personalității tutelare a culturii române. Pentru Eminescu presa a fost o tribună și o modalitate de luptă civică, patriotică, morală și națională. La mulți ani! CORINA VLAD DIACONESCU
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
Fără medalie la Mondiale din 2009, gimnaștii români pot urca pe podiumul competiției individuale de la Anvers (30 septembrie-6 octombrie), a declarat antrenorul coordonator al lotului masculin, Ioan Suciu, într-un interviu video acordat AGERPRES, înainte de plecarea spre Belgia. În 2009, la Londra, Marian Drăgulescu a cucerit aurul la
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
coordonator al lotului masculin, Ioan Suciu, într-un interviu video acordat AGERPRES, înainte de plecarea spre Belgia. În 2009, la Londra, Marian Drăgulescu a cucerit aurul la sol și sărituri, în timp ce Flavius Koczi a obținut argintul la sărituri. De atunci, gimnaștii români nu au mai urcat pe podiumul Mondialelor. După dezamăgirea de la Olimpiadă, unde Koczi a obținut doar două locuri 7, la sol și sărituri, Ioan Suciu este convins că a găsit soluțiile pentru revenirea sportivilor români pe podium la 1-2 aparate
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
la sărituri. De atunci, gimnaștii români nu au mai urcat pe podiumul Mondialelor. După dezamăgirea de la Olimpiadă, unde Koczi a obținut doar două locuri 7, la sol și sărituri, Ioan Suciu este convins că a găsit soluțiile pentru revenirea sportivilor români pe podium la 1-2 aparate, așa cum a declarat pentru AGERPRES. AGERPRES: Mai sunt câteva zile până la startul Campionatelor Mondiale individuale de gimnastică de la Anvers, cum stați cu moralul, dumneavoastră, tehnicienii, cum stau băieții? Ioan Suciu: În momentul de față lucrurile
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
viziune pitorească: o călătorie aventuroasă în universul uman de turnură cinematografică amabilă. Nici prefața („la pătrat”) a d-lui Pavel Șușară, nici moto-ul autorului, dar nici alte „scuze” invocate în „Cuvântul autorului” nu intră în lipsa de încredere în critica română. E un manifest din care nu lipsește vigoarea, dimpotrivă, pentru că nu-i lipsită de unitate epică, e o interminabilă țesătură de întâmplări și ziceri, care ne desfată spiritual; meditația sa epicuriană se impune ca o reversiune la puritatea miturilor străvechi
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Ivănescu, temerarul (explicații plauzibile se pot găsi în monografia Marianei Cristescu „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Tîlvar, spunând că adevărul este altul. Să fie cel care este ,,furnizat” de trompeta Zajcearului? Nu, domnule Tîlvar! Rapoartele în care figurile centrale sunt cicadele de la Kladovo, Brestovăț, și de punde or mai zumzăi ele, falsifică cruda realitate despre condiția românilor. Cele câteva firave voci care sunt monitorizate și ale căror calești sunt unse cu praf de tobă și leișori din bugetul statului român, sunt niște parveniți, niște șmecherași pe care i-ați făcut slujbași ai României, nu ,,ambasadori” și care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]