3,007 matches
-
prevederile ei teritoriale. Regele Ferdinand a refuzat să semneze ratificarea Tratatului de la București. După respingerea a trei invazii austriece în august-decembrie 1914, Șerbia a căzut în urma unei ofensive puternice compusă din forțe austro-ungare, germane și bulgare, în octombrie 1915. Armata sârbă s-a retras în Albania și Grecia. La sfârșitul anului 1915, o forță britanico-franceză a sosit la Salonic, în Grecia, pentru a oferi asistență forțelor grecești contra Puterilor Centrale. Din păcate pentru Aliați, guvernul pro-aliat Eleftherios Venizelos a căzut înaintea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
unul dintre ultimii supraviețuitori importanți ai evenimentelor din 1917. Bisericile locale ortodoxe ruse din New York au refuzat să-i facă slujba de înmormântare lui Kerenski, considerându-l unul dintre vinovații principali pentru căderea Rusiei în mâna bolșevicilor. O biserică ortodoxă sârbă i-a refuzat de asemenea slujba de înmormântare. Trupul neînsuflețit al lui Kerenski a fost transportat pe calea aerului la Londra, unde a fost îngropat într-un cimitir multiconfesional.
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
succesive ale Rusiei în Primul Război Mondial au fost una din cauzele Revoluției din Februarie. La intrarea în război, toată societatea a susținut această participare, cu excepția Partidului Social Democrat al Muncii (PSDMR), singura grupare social-democrată din Europa, alături de Partidul Socialist Sârb, care a refuzat să voteze creditele pentru război, dar care anunța totuși că nu va încerca să saboteze efortul de război. De la începutul conflictului pe Frontul de Est, după câteva succese inițiale, armata s-a confruntat cu pierderi grele (mai
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale la Sarajevo pe 28 iunie 1914 de către naționalistul sârb Gavrilo Princip, Nicolae șovăia în legătură cu drumul pe care trebuia să-l urmeze Rusia. Pe de-o parte, nu voia să-și abandoneze aliații sârbi în fața pretențiilor Austro-Ungariei, pe de altă parte, nu voia să provoace un război de proporții. Într- o serie de scrisori schimbate cu Kaiserul, (așa numită "corespondență dintre Willy și Nicky "), cei doi își reafirmau dorința de pace și fiecare încerca
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
vorba de românii timoceni, care vorbesc de asemeni dialectul dacoromân și anume un grai apropiat de cel din Mehedinți. Vezi de asemenea: Etimologia cuvântului vlah. Numele de tsintsari (țințari) este dat aromânilor în special de sârbi sau maghiari ("cincárok"). Lexicograful sârb Vuk Stefanović Karadžić explică acest nume prin faptul că sunetele "ce" și "ci" din limba latină aromânii le rostesc "tse", "tsi". Karadžić a avansat și ipoteza că "tsintsari" vine de la "tsintsi" (în românește "cinci"), dar Theodor Capidan afirmă că folosirea
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
un altar semicircular nedecroșat, o navă dreptunghiulară spațioasă, compartimentată în naos și pronaos, și un turn clopotniță zvelt, cu fleșă ascuțită. Biserica a fost construită între anii 1821 și 1828, în timpul păstoririi preotului Ioan Maximilian, cu sprijinul a doi căpitani sârbi de la Regimentul grăniceresc din Hațeg, deservind până în prezent, fără întrerupere, obștea ortodoxă a orașului, conscripția din anii 1829-1831 o menționează ca atare. Lăcașul, renovat ultima oară în 1998, este acoperit integral cu tablă. Decorul iconografic inițial, executat în 1928 de
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963), acestea sărbătorind Crăciunul pe 25 decembrie calendarul gregorian, odată cu bisericile catolice, până în anul 2800. Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană și calendariștii vechi greci au continuat să folosească calendarul iulian pentru datele fixe, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie calendarul iulian (7 ianuarie calendarul gregorian) până în anul 2100.
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
denumirea să de Atena sârbească. Astăzi, Novi Sad este un mare centru industrial și financiar al economiei sârbești și este, de asemenea, unul dintre cele mai mari locuri de construcție din zonă. Numele Novi Sad înseamnă "plantații noi", în limba sârbă. Aceasta este o traducere a cuvântului latin "Neoplanta", numele dat de Maria Tereza orașului. Că un loc de întâlnire al culturilor și al popoarelor, Novi Sad, a ajuns să aibă mai multe nume diferite în diferite limbi. Numele oficiale ale
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
mai tarziu, de ostrogoți, gepizi, avari, franci, bulgari și, din nou, de către bizantini. Regiunea a fost cucerita de Regatul Ungariei între secolul al X-lea și al XII-lea, iar orașul a fost menționat, sub numele Bélakút sau Peturwarad (Pétervárad, sârbă: Petrovaradin), în documentele din 1237. În același an (1237), alte câteva localități au fost menționate pe teritoriul zonei urbane moderne din Novi Sad (pe malul stâng al Dunării). Din secolul al XIII-lea la al XVI-lea, aceste așezări au
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
din lume". A fost un centru cultural și politic al sârbilor, care nu au avut propriul lor stat național la momentul respectiv. Din cauza influenței sale culturale și politice, Novi Sad a devenit cunoscut că Atena Șerbiei (Srpska Ațină în limba sârbă). Potrivit datelor din 1843, Novi Sad a avut 17332 de locuitori, din care 9675 erau creștini ortodocși, 5724 catolici, 1032 protestanți, 727 de evrei, și 30 de aderenți din biserică armeana. Cel mai mare grup etnic din oraș a fost
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Novi Sad a fost 293508, și populația din zona municipală a fost de 381388. Orașul are o densitate a populației urbane de 1,673.7/ km ² - recensământul din 2002. Cele mai multe cartiere locuite din zona municipală au o majoritate de etnie sârbă, în timp ce satul Kisač are o majoritate de etnie slovaca. Novi Sad este centrul economic al Voivodinei, regiunea agricolă cea mai fertila din Șerbia. Orașul este, de asemenea, unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din Șerbia și fosta
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
este prezentă din cele mai vechi timpuri. Cea mai veche instituție culturală, "Mâțica srpska", a fost fondată în 1826. Teatrul Național Sârb din Novi Sad a fost primul teatru profesionist din țară, fondat fiind în 1861. În prezent există mai multe teatre profesioniste, dintre care două interpretează piese și în maghiară ("Teatrul Novi Sad" și "Teatrul Național Subotica"), în timp ce slovacii, românii și
Cultura Voivodinei () [Corola-website/Science/297188_a_298517]
-
fost degradarea învățământului, în special cel primar: din cei 105 învățători care au funcționat înainte de primul război mondial, 72 au plecat în România. Totodată, școlile confesionale au devenit școli de stat, iar autoritățile centrale au trimis în satele românești învățători sârbi, bulgari și ruși, care nu cunoșteau limba română. Această situație a fost rezolvată abia în 1935, când în baza unei convenții, Ministerul Învățământului de la Belgrad a numit în școlile din satele cu populație majoritară românească învățători „contractuali”, chemați din România
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
germani au încercat reluarea acestei publicații, care a dispărut în anii postbelici . După al Doilea Război Mondial, Voivodina a avut de un nivel scăzut de autonomie în cadrul Șerbiei. Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
postbelici . După al Doilea Război Mondial, Voivodina a avut de un nivel scăzut de autonomie în cadrul Șerbiei. Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
pentru Învățământ", "Departamentul pentru cultura" și "Departamentul pentru uzul oficial al limbii"). Partidul politic al minorității românești din Voivodina este Alianță Românilor din Voivodina. Potrivit unui raport al Consiliului Europei din iulie 2007, cunoscători ai limbii române în administrația executivă sârbă se regăsesc în cinci dintre cele 14 ministere și departamente. Vorbitori de limbă în română se găsesc în peste jumătate din organele provinciale ale executivului sârb. La momentul întocmirii raportului, la nivel local, cunoscători de limbă română angajați în autoguvernările
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
raport al Consiliului Europei din iulie 2007, cunoscători ai limbii române în administrația executivă sârbă se regăsesc în cinci dintre cele 14 ministere și departamente. Vorbitori de limbă în română se găsesc în peste jumătate din organele provinciale ale executivului sârb. La momentul întocmirii raportului, la nivel local, cunoscători de limbă română angajați în autoguvernările municipale constituiau 33% în Alibunar, 11% în Kovăcița și Vârșeț, 5% în Cuvin, Zitiste și Zrenianin, iar în municipalitățile Biserică Albă, Panciova, Plandiște și Sombor aceștia
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
și Muntenegru), Vuk Draskovici, au inaugurat "Consulatul General al României de la Vârșeț". Din 21 august 2006, consul general al României la Vârșeț este Gabriel Nicola. Conform recensământului din 2011, în Voivodina locuiesc 25 410 de români. Numărul total al cetățenilor sârbi care s-au declarat români pe întreg teritoriul Șerbiei în 2011 a fost de 29 332 iar al celor care s-au declarat vlahi, de 35 330. Conform recensământului din 2002, în Voivodina locuiau 34 576 de români concentrați în
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
dar suferă de pe urma lipsei de manuale, material didactic și dotări tehnice. Există patru școli sută la sută românești, la Grebenaț, Nicolinț, Coștei și Sân-Mihai. Pentru copiii români din Iugoslavia se organizează anual excursii și tabere în România. Conform statisticilor guvenului sârb, în anul școlar 2006/2007, 202 de copii (dintre care 151 de etnie română) erau înscriși la grădinițe cu predare în limba română sau bilingve româno-sârbe în ultimul an, premergător ciclului primar școlar. În anul școlar 2006/2007 1 444
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
din 9 localități din Voivodina. Aproximativ jumătate dintre acestia studiază limba română cu elemente ale culturii naționale în 12 școli din 10 localități. Pe langă acești elevi, există peste 1 000 de elevi în Voivodina care învață exclusiv în limba sârbă. Posibilitatea de a studia în limba maternă există și în școlile secundare, unde 200 de elevi studiază în limba română. În opinia Consiliului Național Român, „una dintre cele mai mari probleme este populația scăzută și, în consecință, numărul redus de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în timp renume, precum este Editură Fundației. În anul 2006 au fost publicat 52 de titluri în limba română constitutind peste cinci procente din totalul titlurilor publicate în întreaga Șerbie în limbi minoritare sau de circulație internațională, altele decât limba sârbă. Pe 3 martie 1995, din inițiativa unor oameni de cultură din Banatul sârbesc s-a fondat la Begheiți / Torac Societatea ( Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, menită să protejeze dreptul la cultura al minorității române în această regiune. Activitatea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
ce înființase deja postul de radio cu același nume, a obținut și licența pentru un post de televiziune dedicat minorității românești din Șerbia. În luna martie anul 2009 a început transmisia programului românesc. Aceasta televiziune emite și programe în limba sârbă conform legislației agenției de radiodifuziune din Șerbia, care prevede că posturile de televiziune dedicate unei minorități naționale din Șerbia sunt obligate să transmită programul informativ și în limba poporului majoritar. Aceste mijloace electronice de informare, Radio și Televiziunea "Victoria", sunt
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Să, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Drept reacție la faptul că statul sârb și Patriarhia Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut fosta Episcopie Română cu sediul la Vârșeț, la care Prea Sfinția Să Episcopul Daniil a fost, mai întâi, administrator pentru românii din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Să, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Drept reacție la faptul că statul sârb și Patriarhia Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut fosta Episcopie Română cu sediul la Vârșeț, la care Prea Sfinția Să Episcopul Daniil a fost, mai întâi, administrator pentru românii din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru românii din Banatul sârbesc
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
insuficient, fapt pentru care Biserică Ortodoxă Română asigura preoți misionari pentru ocuparea locurilor vacante. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]