5,379 matches
-
mărturiseas că minciuni“. Mărturia presupune pregătirea spirituală a martorilor: după citirea cărții de bles tem, preotul îi informează asupra implicațiilor spirituale derivate de prestarea unei mărturii mincinoase, apoi candidații privesc un răgaz necesar pregătirii sufletești și înțelegerii consecințelor acestui act. Sătenii din Cățelu, aduși la București de consăteanul lor Manole, aflat în proces cu soția sa, sunt dați în grija preotului din mahalaua Mihai Vodă. Lângă altarul Bisericii, acesta le oferă informa ții asupra tai nei căsătoriei, asupra judecății divine și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu precizările pe care le fac cu privire la sancționarea unui comportament sau altul. Prinsă de soțul ei, dansând într-un sat vecin împreună cu amantul, Anca este adusă și plimbată pe ulițele satului spre a fi văzută. Ceea ce a reținut unul dintre săteni are o importanță deosebită. Totodată, mărturia lui relevă concepția unui țăran simplu asupra locului ocupat de fiecare în societate. Ca femeie măritată, Anca trebuie să aibă atât înfățișarea, cât și comportamentul unei soții. Grav este că și-a părăsit soțul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la Tingani, jucând în horă fată mare și așa cu cosițe au adus-o la Cățel de au văzut-o toți oamenii câți s-au aflat șăzători la Cățel“, povestește țăranul. Mărturia lui este susținută și semnată și de ceilalți săteni. De remarcat plimbarea soției prin sat, o punere în scenă de care soțul s-a folosit la momentul oportun, pentru că sătenii au păstrat această imagine a femeii măritate comportându-se ca o fată mare și au relatat-o la judecată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oamenii câți s-au aflat șăzători la Cățel“, povestește țăranul. Mărturia lui este susținută și semnată și de ceilalți săteni. De remarcat plimbarea soției prin sat, o punere în scenă de care soțul s-a folosit la momentul oportun, pentru că sătenii au păstrat această imagine a femeii măritate comportându-se ca o fată mare și au relatat-o la judecată, atunci când li s-a cerut. Martorii indirecți sunt și ei chemați să povestească ceea ce au auzit sau să depene zvonurile care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te. Pereții sunt subțiri, iar țipetele sau numai simpla ridicare a tonului pot răzbate „dincolo“, acolo unde pri viri și urechi curioase așteaptă cu nerăbdare să prin dă din zbor frânturi de fraze, scene. Interpretarea lor va aduna mahalagiii sau sătenii, ei fiind de altfel primii judecători și mediatori ai tuturor conflictelordin interiorul comunității. Scan da lul devine spectacol la care cei din jur sunt invitați să participe. Vecinii se anun ță între ei, notabilitățile locale sunt și ele puse la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primească în casele lor. Recăsătorirea se prezintă ca o rază de speranță care ar ajuta-o să scape de foame, de „golătate și nestatornicie“. Ca martori pentru toate eforturile și suferințele pe care le-a îndurat, Neacșa îi invocă pe sătenii din Răzvad, pe episcopul Buzăului, pe protopopul din Târgoviște și pe toți străinii care i-au ascultat povestea la un moment dat. mitropolitul, deși citește povestea ei, crede că poate comportarea ei l-a împins pe bărbat să fugă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Răzvad, pe episcopul Buzăului, pe protopopul din Târgoviște și pe toți străinii care i-au ascultat povestea la un moment dat. mitropolitul, deși citește povestea ei, crede că poate comportarea ei l-a împins pe bărbat să fugă și cere sătenilor să descrie conduita fiecărui soț în parte. țăranii din Răz vad îi știu pe cei doi foarte bine, cunosc problemele lor, pentru că sunt „șezători cu toții în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doi foarte bine, cunosc problemele lor, pentru că sunt „șezători cu toții în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu le merita câtuși de puțin. Sătenii creionează portretul soțului ca fiind leneș, iresponsabil, hoț și pribeag. După părerea lor, numai „mișălătatea și patima lenii“ l-au făcut să fugă și să-și abandoneze casa și nevasta. După ce a cules mărturiile și a anchetaat bine Cazul, mitropolitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu in di vi dul dra ma divorțului sau ba ga te li zea ză istoria unei nunți. Că este așa o demonstrează multitudinea de ta li i lor de natură per so na lă cu nos cu te de săteni de spre viața celui lalt și pe care le expun în fața tribunalului. Izo la rea satului face însă ca el să nu fie la fel de ex pus ca și ora șul, aici nu ajung no u tă ți le, ten ta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de problema rurală, la fel de presantă atunci ca și acum, și a propus soluții ameliorative pentru care i s-a adus chiar acuzația că agită spiritele, că instigă la revoltă. Răspunzând, el invita parlamentul să aibă în vedere mai curând mizeria sătenilor, lipsa de cultură, justiție, milă. "Iată la ce ar trebui să ne gândim cu toții..." În adevăr, pentru cine cunoaște cât de cât stările de lucru din țară, nimic mai actual decât acest îndemn, la fel de actual ca și programul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rămâne un fenomen complex, și încă plin de resurse pentru cel care caută în trecut sugestii ameliorative. El înseamnă a completa activitatea instructiv-educativă din școală cu societăți de tot felul, cooperative, bănci populare etc., menite a-i strânge laolaltă pe săteni, fie aceștia țărani, pedagogi, preoți, pentru a le proteja interesele și a stimula accelerarea dezvoltării sociale. Înapoi la Haret nu e deci o invitație retrogradă sau utopică, ci una capabilă a sprijini efortul de limpezire a clipei de față. Cronica
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor socio-politice. Ultima, a șasea, evocă sumar sursele medievale ale continuității românești. Între acestea, e și o petiție prin care sătenii români din Sânpetru își revendicau la 1336 pământurile astfel: "Acest teritoriu, în posesia strămoșilor lor și a lor înșiși de peste o mie de ani, apărat și salvat de multe nenorociri cu sângele lor, trebuie să revină în stăpânirea satului românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
curiozitate și de pasiunea pentru păsări, cu ajutorul unui dicționar, reușește să descifreze cartea. Această lectură, precum și propriile sale observații din mediul înconjurător, îi dau prilejul să descopere că prădătorii sunt mult mai inteligenți decât prăzile lor. E uimit de ignoranța sătenilor în privința animalelor sălbatice, în special a păsărilor de pradă. După ce a cules din cuib, a crescut și a îmblânzit, împotriva voinței vecinilor care detestau păsările de pradă ("Păsările astea nenorocite or să-ți scoată ochii!"), doi șoimi vinderei botezați Venus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este pe Trotuș, anume Negoieștii...de-am hotărât moșia Negoiești”. Și într-o mărturie hotarnică a episcopului Leon, al Romanului, se precizează expres: “Această moșie Negoiești se împarte în opt bătrâni”, fapt preluat și de Radu Rosetti în lucrarea Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907). După mențiunea din epoca lui Ștefan cel Mare și Sfânt, localitatea este atestată documentar și la 23 iunie 1551, 22 iunie 1566 (cu forma Negoești ), 7 martie 1621, 15 septembrie 1636 ( cu forma Negoieștii ) și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată și rece, căci venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea limpede și rece, s-a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a fost primul care a numit apa aceea Părăul Mâții. Și așa a rămas!”. 17. Despre “Lunca Dochiei” “De multă vreme se tot povestește că această parte de sat din comuna Urechești se numește așa, pentru că aduce
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ca să fie numai a lui, ca să aibă lemne de foc iarna și pentru acareturile din curte. Nu știu cum s-o întâmplat că în clipala aceea când s-o înfățoșat la boier, aista era cu Duminica în față, că era bine chefuit. Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât o cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum boierul o fost de acord cu această învoială, neștiind însă ce plănuia gospodarul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică .Apoi, cum desprindem din harta alăturată, mama Smaranda îl dă în primire
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
El își amintește de sine participând direct la ritualurile de Sfântul Vasile ăAnul Nou), făcându-și zornăitoare dintr-o vezică de porc și alăturându-se cântăreților din buhai în cadrul unor manifestări festive atât de zgomotoase încât îi irită pe ceilalți săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
înțelege de la sine de ce mare folos ar fi pentru cercetători Din proiectul acesta propus de Densusianu, secția literară a Academiei a reținut: începerea copierii poeziilor populare din unele periodice:”Familia”, „Columna lui Trăian", „Tribuna”, „Tribuna poporului", „Revista critică literară” „Șezătoarea săteanului”, „Floarea Darurilor", „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei", „Timișana”, "Traian", etc. Această muncă este întreruptă când se realizase de-abia copierea unei părți, vreo sută de mii de versuri din poeziile populare răspândite prin ziare și reviste vechi. Materialele copiate în cea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dorință "nefastă"? Organizarea lumii moderne este în măsură să o împiedice? Lumile indiene fără șefi sunt ele o excepție, o curiozitate în istoria omenirii? ANARHIE ORDONATĂ Bolnav, în timp ce așteaptă vaporul spre Europa, unde a hotarît să se întoarcă, le cere sătenilor să-i ducă bagajele pe malul fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor. Evans-Pritchard50 este etnolog englez. Scena se petrece în anii '30, la sfîrșitul primei sale călătorii în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Dar anvergura și numărul acestora înregistraseră, în ultimii ani, o constantă și dramatică reducere, cauzată, probabil, și de starea sănătății sale. În cursul aceluiași an, până în iulie 1853, mai activa încă în calitate de redactor responsabil, alături de Leon Filipescu, la publicația mensuală "Săteanul" (adaos la "Buletinul oficial al Moldovei")1, dezvăluind sau reconfirmând afinități pentru cercetarea și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate scoate un folos mai mare de pe a<le> sale moșii, atunce el se va sârgui a îndămâna după toată putința lucrarea lor, sau va învoi doritorilor de întreprindere a deschide mine pe a<le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin care însănătoșim pe nevoieșii pătimași? Care rugăminte se înalță mai ușor spre cer decât aceea care iesă din gura unui sărac vindecat? Vouă, îndeosăbi, cărora vi s-au întors scumpa voastră sănătate la izvorul cel răce al mult vestitului sătean, vouă nu vă este ertat a scăpa un asemene prilej! 4 Sarnițile sau ocnele Moldovei 13 în "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 15-23 Unul din ramurile de căpitenie a<l> îndestulării și a<l
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin obnubilarea conștiinței eroului, plonjat într-o transă onirică: Când și cum am ieșit de acolo, nu știu. Parcă am mai auzit o dată ușa trântindu-se. Numai ca prin vis mi-aduc aminte". În cele din urmă, este descoperit de săteni "plin de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]