12,589 matches
-
litri; în saci asigurați și distribuiți de operator; în saci personalizați asigurați și distribuiți de operator ; ... (iii) deșeurile de sticlă, (se va completa, după caz, una din variante) în pubele de ...... litri; în saci asigurați și distribuiți de operator; în saci personalizați asigurați și distribuiți de operator; la platformele special amenajate dotate cu containere de ... mc; ... (iv) deșeurile reziduale, în pubele de ....... litri; ... (v) (obligatoriu pentru toate unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția comunelor în care toți utilizatorii sunt dotați cu unități active/funcționale
CAIET DE SARCINI-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295295]
-
compostare individuală) biodeșeurile, în pubele ....... litri; ... (vi) (se trece, în situația în care colectarea separată a deșeurilor textile nu este realizată în alte locații//spații special amenajate pe domeniul public) deșeurile textile, (se va completa, după caz, una din variante) în saci asigurați și distribuiți de operator; în saci personalizați asigurați și distribuiți de operator. ... (4) Numărul de fracții prevăzut la alin. (2) și alin. (3) se va adapta corespunzător, defalcat pe mediul de rezidență urban, respectiv mediul rural, în funcție de
CAIET DE SARCINI-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295295]
-
se trece, în situația în care colectarea separată a deșeurilor textile nu este realizată în alte locații//spații special amenajate pe domeniul public) deșeurile textile, (se va completa, după caz, una din variante) în saci asigurați și distribuiți de operator; în saci personalizați asigurați și distribuiți de operator. ... (4) Numărul de fracții prevăzut la alin. (2) și alin. (3) se va adapta corespunzător, defalcat pe mediul de rezidență urban, respectiv mediul rural, în funcție de numărul de sisteme de colectare separată a
CAIET DE SARCINI-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295295]
-
în sistem "la cerere", în urma apelurilor telefonice sau prin alte mijloace de comunicare, primite de la populație; (3) Operatorul are obligația să pună la dispoziția utilizatorului, la solicitarea acestuia, containere metalice standardizate, în regim de închiriere, sau, contra cost, saci din materiale rezistente (rafie). (4) Contravaloarea prestării serviciului în sistem "la cerere" se achită direct de către utilizator, pe bază de contract de prestări servicii încheiat cu operatorul. Frecvența și regularitatea acestui serviciu nu pot fi estimate, dar se preconizează
CAIET DE SARCINI-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295295]
-
în: Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sjas kana sjas, duj phrala - ekh ćowrro, ekh bavralo. O bavrales sjas leș khera bare, manzina savre kona and-i bar - kaxnă, niśkes; okolavres sjas leș saci ekh cignorro kher - koliba. Koda o bavralo mangelas te aźutisarel p’e phrales; koda pale, o ćowrro, na majelas te primisarel nikhaćik, te na akerel koda ke astarla leș oda. Koda o bavralo, ’ke
DUJ PHRALA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340230_a_341559]
-
și lumea-ntreagă nu mă vrea când de la mare pân-la mic joacă ping-pong cu steaua mea Și lumea-ntreagă nu mă vrea eu însă o iubesc de-al dracu o fi având plăceri și ea cu răni de-mi peticește sacul Eu însă o iubesc de-al dracu când de la mare pân-la mic bogat rămâne doar săracul să fii român totuși e-un risc Când lumea-ntreagă nu te vrea îndrăgostit să fii de ea Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică
ȚINTA TUTUROR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340255_a_341584]
-
ardeleni, pentru care Divinitatea este Judecătorul suprem, și paradisul cu o lume de rânduială armonică și inatacabilă, unde poporul de suflete se încredințează universului înfrățit, unde se află Semănătorul:” Au rămas semințele neîncolțite/ nu pentru că/ nu ar fi trecut/ prin sac/ ci,/ pentru că/ nu au trecut/ prin mâna semănătorului.“( Semințe neîncolțite). Retras în satul său, poetul înțelege prin aceasta un soi de libertate eliberată de regulile unei vieți citadine. Satul pentru poet este paradisul, o ilustrație a vieții unui popor încredințat
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]
-
doi ani. Din acel an, deficitul motoriu s-a accentuat, merg din ce în ce mai greu, iar în urma ultimelor investigații am primit vestea că tumora a recidivat. Cam asta este povestea mea“, a adăugat Marcela Constantin. „Când ajung acasă îmi leg de picior saci medicinali umpluți cu nisip ca să pot să merg“ Toate aceste probleme medicale nu au împiedicat-o să învețe, să-și urmeze visul de a ajunge dascăl. A predat religie timp de câțiva ani, apoi a trecut pe un post de
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
bunica a stat doar în genunchi, rugându-se pentru mine, și zilnic se ducea la mănăstire să se roage să mă fac bine. Cum aș putea eu acum să o las? Când ajung acasă de la cursuri, îmi leg de picior saci medicinali umpluți cu nisip ca să pot să merg. Îi dau să mănânce, o spăl, o îmbrac. Plătesc însă și oameni să mă ajute. Să îmi aducă lemne în casă, să îmi facă uneori mâncare, să vină la bunica atunci când eu
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
nu? „Pâine și circ” rămâne, de milenii, rețeta favorită și eficientă pentru a fermeca poporul dornic de sânge proaspăt, fericit că o pățesc și „zeii” cândva aclamați în piață publică. Șo pe ei! Săracul popor, băgat la bașcă pentru un sac de cartofi și trei găini! Aceeași categorie de votanți care nu știu sî răspundă la întrebări televizate de genul: „cum se numește țara noastră?”, „care este capitala României”, sau dacă „este bine că femeile din România au orgasm?” și care
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
poate explica... A doua zi tot satul vorbea despre puterile lui Bibănel iar muierile păreau cele mai interesate de aceste daruri ale lui. Așa se și explică faptul că spre seară Safta lu’ Ghiliftoi dădea la o parte pânza de sac ce ținea loc de ușă a colibei și ținând în mână, pe o bucată de ziar, trei sarmale pe care nu se îndurase să le dea la câine, îl implora pe Bibănel să-i spună de ce n-o mai tăvălea
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
cu un tupeu incredibil, îl scotea peste graniță. După alte două ore de cercetări și interogatorii vameșii, leoarcă de transpirație și profund frustrați în orgoliul lor de profesioniști, ca să nu mai vorbim despre măsurile de igienizare după răscolirea rufelor din sacul de voiaj, îl lăsară pe Verdunel să plece, ceea ce el chiar făcu, având o figură extrem de senină spre disperarea colegilor din autocare. La cât suferiseră aveau dreptul măcar la o întemnițare dacă nu chiar la o tragere pe roată. Și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
aminte cum m-am dus și cum a fost, simt cum mi se înfierbântă sângele. Cu un costumaș dintr-un material ieftin, cusut de o nemțoaică, Efia, croitoreasă vestită pe atunci, o cravată și câteva poezii în geantă, pe niște saci de sare goi, în lada unui camion care aducea sare la tăbăcăria din Ițcani, am mers până la București. Tătuca meu a aranjat cu un șofer care, după ce am plecat din Suceava, lua persoane la ocazie în cabină iar pe mine
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
Ițcani, am mers până la București. Tătuca meu a aranjat cu un șofer care, după ce am plecat din Suceava, lua persoane la ocazie în cabină iar pe mine m-a expediat în lada camionului. Cum am călătorit o zi întreagă pe saci, nu mai spun ... bine că am ajuns întreg. Ce drumuri erau în vara anului 1966, vă închipuiți. Dar mai important și de neuitat a fost examenul, proba de aptitudini de care am trecut impresionănd comisia cu simplitatea, naivitatea și naturalețea
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
Nu mergea, nu stătea în fund, nu vorbea”, își amintește Simona Șipoș. Tatăl lor îi părăsise și se mutase cu o altă femeie, iar cei mici rămăseseră cu mama lor care le dădea să mănânce în fiecare zi macaroane din saci de cinci kilograme și pâine cu zahăr. Le-au lăsat mâncarea pe care o aveau la ei și au plecat. Când au ajuns la casele lor, elevii și profesoara lor au început să strângă alimente, haine și jucării pentru copiii
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
În anul 2014, în lume s-au vândut 150 de milioane de saci de cafea de câte 60 de kilograme fiecare. Marile fabrici care prelucrează cafeaua au cumpărat producția de pe sute de hectare, au prăjiti, râșnit și ambalat în pungi mii de tone, le-au încărcat în camioane și le-au trimis pretutindeni
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea () [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
nu mai mari de 50 de metri pătrați fiecare, găsești condensat un univers. Universul cafelei. Școală pentru pasionații cafelei Eugen Blănaru este pasionat de cafea. Are 46 de ani, ochii foarte vii și pare tot timpul în mișcare. Desface un sac de iută, ia în palmă boabele de cafea verde pal și îmi descrie cum arătau acestea, ca niște cireșe, când erau proaspăt culese pe o plantație de pe celălalt capăt al globului. Cum au fost spălate, ambalate în saci și trimise
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea () [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
Desface un sac de iută, ia în palmă boabele de cafea verde pal și îmi descrie cum arătau acestea, ca niște cireșe, când erau proaspăt culese pe o plantație de pe celălalt capăt al globului. Cum au fost spălate, ambalate în saci și trimise la Trieste, într-una dintre marile piețe de cafea ale lumii. Deschide apoi o cutie mare de cafea proaspăt prăjită, de culoarea ciocolatei, și îmi povestește cum vor fi măcinate, cum va schimba fiecare măcinătură gustul, cum le
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea () [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
faptei este însă mai cutremurătoare și mai violentă decât orice mărturie. Chiar și așa, în ziua condamnării lui Vișinescu, să facem un alt act de dreptate și să dăm glas martorilor. Mirosul de transpirație, prima atingere de femeie și un sac cu oase Memoria funestă a închisorii de la Rm. Sărat a rezistat ca un schelet peste secolul pe care l-a traversat. Trupul închisorii este și el astăzi un schelet, ca toți cei care i-au trecut pragul și au fost
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
cu ajutorul lor, noaptea am dezgropat osemintele. Corpul fusese aruncat în groapă cu fața în jos și fără haine. Cei de acolo ne-au povestit că morții de la închisoare erau îngropați numai noaptea, fără nici o ceremonie. Am pus osemintele într-un sac și le-am adus acasă la Roman, unde le-am îngropat creștinește.” „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
orice apropiere, orice dialog. Răspundea din vârful buzelor la salut și întorcea spatele rapid, curmând astfel orice tentativă a părintelui de a-i spune ceva, de a întreba, de a avea măcar contact vizual. Nu. Lăsai copilul ca pe un sac de cartofi și tot așa îl trata și ea. După o vreme am început să observăm că Sebi nu mai era încântat de grădiniță, ba chiar începuse să refuze să mai meargă. La 4 ani copiii nu prea știu să
„- Cum, doamnă, n-ați simțit?!...” Educatoarea care mi-a „disciplinat” copilul meu vesel de 4 ani () [Corola-blog/BlogPost/338779_a_340108]
-
pe care elinii le-au râvnit mult, întotdeauna. (Wikipedia) Cum se tușină oile (tuns la piept, uger și coadă) m-a învățat nea Mihai Hapciuc. Tușinăturile (o lână bătută, cu resturi vegetale, pământ și balegă) le-am adunat într-un sac de rafie. Din poarta grădinii mă urmărea, încruntată, Buna. La final, mândru de ispravă, am luat sacul pe umăr, am ieșit să-l duc la container. - Să nu le țâpti că nu-i bin de tinie! Amenințarea bunicii mi-a
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
și coadă) m-a învățat nea Mihai Hapciuc. Tușinăturile (o lână bătută, cu resturi vegetale, pământ și balegă) le-am adunat într-un sac de rafie. Din poarta grădinii mă urmărea, încruntată, Buna. La final, mândru de ispravă, am luat sacul pe umăr, am ieșit să-l duc la container. - Să nu le țâpti că nu-i bin de tinie! Amenințarea bunicii mi-a stârnit un zâmbet ironic. Nea Mihai mă înștiințase că negustorii se asigură ca lâna să nu conțină
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l duc la container. Cum bănuiam, Buna a abandonat sacul în podul cocinei. Avea destulă lână deja făcută caier, dar nu mai avea putere s-o toarcă. În anul 2001, am vândut
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]