130,724 matches
-
Suediei. Cum v-a influențat? M-am născut în 1934, în districtul Västerbotten, într-un sat, Hjoggböle, care are cam 150 de locuitori; tata era muncitor la pădure, iar mama, și ea fiică de țăran, era învățătoare. A venit în sat pentru a se căsători cu tata. Acolo am crescut eu, la 1000 de kilometri nord de Stockholm, într-un mediu religios fundamentalist. Tatăl meu a murit cînd aveam șase luni. Apoi, când aveam 3 ani, mama mi-a adus un
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
medicului de curte și Cărțile căpitanului Nemo apare și motivul schimbării între doi copii la naștere. De ce vă preocupă acest motiv, există vreo explicație autobiografică? Cărțile căpitanului Nemo este un roman autobiografic. După ce l-am publicat, jurnaliștii au venit în satul meu natal și au vorbit cu rudele mele - toți sătenii sînt înrudiți între ei - și au întrebat dacă așa s-a întîmplat, iar ei au răspuns că da, așa a fost, deși nu exact, am mai modificat puțin. Schimbarea unui
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
pozitivist și ironic față de mistici, acum, la bătrînețe, pare schimbat. Oricît ar fi el de medic și de realist, în totul, îmi povestește grav că, în ultimul timp, de cîte ori trece cu mașina prin Gârbovi, chiar la ieșirea din sat, noaptea, neapărat noaptea, cum s-a întîmplat ultima dată, pe la orele douăsprezece, venind dinspre Urziceni, a văzut la lumină farurilor ceva așa, aplecat, de vreo doi metri, pe Satan, Scaraoțki parcă îmbrăcat într-o zeghe cenușie... De cîte ori trece
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
în ea semințele de dovleac, scuipîndu-le peste bărbile lor, majoritatea adulți. Veterinarul dădea semne de nervozitate... Haide, făcea, gata, luați-l și duceți-l de aici, că s-a-mpuțit, vorbea cu batista la nas, - cărați-l că împute tot satul și dă molima... Cum ziceți voi? se interesa întors spre cei din jur, că i se iartă tot păcatul celui ce l-a adus?... înseamnă că s-a ars, nimeni n-a gustat din el, - s-a ars! se alege
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul altceva. La noi, procentul este de peste 50%". Opinie, să recunoaștem, profund pesimistă, deși e incontestabil adevărată. Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Editura Polirom, Iași, 2001
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
recomanda unui student sau doctorand o impresionantă bibliografie. Din toate multe cîte studiase, i-a plăcut aplecarea spre monografia socială a francezului Le Play și sociologia istorică a lui Paul Barth. Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști, învățători, agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Paul Barth. Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști, învățători, agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale. Cercetările acestea monografice se organizau, de regulă, vara, în timpul vacanțelor studențești, cînd coechipierii cercetau exhaustiv fizionomia și articulațiile unui sat. Stahl era aici, cum spuneam, vioara întîia, alături de Herseni
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale. Cercetările acestea monografice se organizau, de regulă, vara, în timpul vacanțelor studențești, cînd coechipierii cercetau exhaustiv fizionomia și articulațiile unui sat. Stahl era aici, cum spuneam, vioara întîia, alături de Herseni și Octavian Neamțu (bun specialist în organizarea cercetării locale). Gusti venea, aici, rar și pe apucate, conducerea cercetării de ansamblu și pe segmente revenindu-le celor amintiți, care o coordonau la
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
sau al primăriei, cînd toți echipierii se adunau, discutau, dădeau seama despre ceea ce au făcut și primind îndrumări speciale. Aceste cercetări sistematice, la care sociologii participanți erau, de fapt, puțini, au contribuit enorm la cunoașterea amănunțită a realității grele a satului românesc interbelic. Uneori, la sfîrșitul unei investigații monografice se publica o carte specială sau numai studii în revistele "Arhiva pentru Știință și Reformă Socială", întemeiată încă în 1919, și "Sociologie românească", întemeiată abia în 1936. H.H. Stahl a redactat, după
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
unei investigații monografice se publica o carte specială sau numai studii în revistele "Arhiva pentru Știință și Reformă Socială", întemeiată încă în 1919, și "Sociologie românească", întemeiată abia în 1936. H.H. Stahl a redactat, după trei ani de cercetare a satului Nerej, o remarcabilă lucrare în trei volume, Nerej, un sat dintr-o regiune arhaică (1939), în franceză (dictînd cartea unei dactilografe instruite direct în limba franceză, pe care apoi, firește, a revăzut-o). N-are dreptate Stahl cînd consideră că
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
studii în revistele "Arhiva pentru Știință și Reformă Socială", întemeiată încă în 1919, și "Sociologie românească", întemeiată abia în 1936. H.H. Stahl a redactat, după trei ani de cercetare a satului Nerej, o remarcabilă lucrare în trei volume, Nerej, un sat dintr-o regiune arhaică (1939), în franceză (dictînd cartea unei dactilografe instruite direct în limba franceză, pe care apoi, firește, a revăzut-o). N-are dreptate Stahl cînd consideră că sociologia românească este numai școala monografică, excluzînd din acest spațiu
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
acțiunea socială" nu au alterat caracterul sociologic al școlii gustiene. Fără îndoială că aceste "acțiuni sociale" n-aveau nimic aproape comun cu sociologia monografică. Dar scopul lor întregea, firește, nu investigațiile sociologice, ci scopul util al cunoașterii și asanării fizionomiei satului românesc. Sociologii din cadrul școlii (cum erau Stahl, Golopenția) și-au văzut mai departe de preocupările lor de gen, Stahl, am văzut, publicînd în 1939, celebra lui lucrare despre Nerej. Să amintesc că, totuși, acum se realizează din inițiativa lui Golopenția
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
și-au văzut mai departe de preocupările lor de gen, Stahl, am văzut, publicînd în 1939, celebra lui lucrare despre Nerej. Să amintesc că, totuși, acum se realizează din inițiativa lui Golopenția, celebra masivă lucrare, în trei volume, 60 de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Golopenția, celebra masivă lucrare, în trei volume, 60 de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un moment de relaxare politică, din 1958 pînă în 1965, fără a face concesii substanțiale cenzurii vremii. E o lucrare fundamentală, cu caracter istoric, despre o realitate care în
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
secolele premoderne, crede Stahl urmîndu-l pe N. Iorga, a fost o stare generalizată pe teritoriul românesc, atîta vreme cît acceptăm ipoteza (Iorga, Stahl) că la noi n-a existat, în relațiile agrare, feudalism și că sistema acaparării, de către boieri, a satelor cu pămînturile lor cu tot, se petrece de abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a tratatului de la Adrianopole (1829), cînd, dispărînd monopolul turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
sociolog. Să notez mai întîi dezvăluirile despre cercetările în materie de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care se desfășura monografierea, creind o arhivă de folclor muzical, înregistrată pe suluri de ceară, publicînd mai tîrziu, în exil, din ceea ce adunase mai înainte, cartea La vie musicale d'un village. Tot așa, de unul singur, lucra în cadrul
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
antropometrice, deși nu era adeptul raseologiei și nici nu știa ce va face, apoi, cu această antropometrie și cu chimismul sangvin, acesta din urmă practicat numai cînd și cînd. Și, totuși, marele profesor de histologie continua, anual, să vie în satele studiate monografic și să-și continue cercetările sale fără scop și finalitate. Referindu-se la fizionomia școlii monografice, H.H. Stahl amintește de dizidența legionară din cadrul școlii creată de grupul D-tru Amzăr, Ernest Berna, Ion Ionică, I. Samarineanu. Aceștia se constituie
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
-o în România liberă și am etalat-o la o emisiune TV a lui Iosif Sava. Fără nici un ecou, bineînțeles. Primesc și azi treizeci-patruzeci de scrisori pe săptămână de la diverși necunoscuți din țară (în special din orașe mici și din sate), dornici să devină scriitori. Rubricile de corespondență cu ei, publicate de-a lungul anilor, succesiv, în SLAST, Zig-Zag și, în prezent, în Flacăra, ar putea fi considerate tot un fel de cronici literare, ale unor texte încă netipărite (și reproduse
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
pe șantier romanul Batalioane invizibile pare a-l fi intuit global, plecând de la un incident care, oricum, incita imaginația. Anume, în primii ani ai comunizării, primarul unei localități natural izolate, arase în jur, făcuse imposibil accesul, încât circumstanțe comune tuturor satelor țării - ocupația sovietică, colectivizarea - rămăseseră acolo necunoscute. În fapt, parabola sa este mai întinsă, vizând oricare colectivitate care se insularizează - sau este insularizată - fenomen pe care l-a cunoscut și România în trecute decenii. Ba încă i se supun apreciabile
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
se apleacă să bea apă dintr-un pârâu. Un lup îi sare în spate și încearcă să-l sfâșie. Omul se luptă, apucă lupul de grumaz. Încleștat de animal, cu el în spate, gâtuindu-l din ce în ce mai tare. Aleargă astfel spre sat, intră în sat urlând cu lupul în spate, care acum, dacă ar putea, s-ar desprinde de om și ar fugi, însă acesta, înnebunit, în starea lui capătă o forță colosală care sugrumă lupul asupra căruia sătenii alarmați sar și
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
bea apă dintr-un pârâu. Un lup îi sare în spate și încearcă să-l sfâșie. Omul se luptă, apucă lupul de grumaz. Încleștat de animal, cu el în spate, gâtuindu-l din ce în ce mai tare. Aleargă astfel spre sat, intră în sat urlând cu lupul în spate, care acum, dacă ar putea, s-ar desprinde de om și ar fugi, însă acesta, înnebunit, în starea lui capătă o forță colosală care sugrumă lupul asupra căruia sătenii alarmați sar și-l doboară, desprinzându
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
desprinzându-l în fine de victima care se țicnește... Tot în Maramureș, ținut plin de povești și de întîmplări ciudate: o căprioară urmărită de un lup este ajunsă, sfâșiată, - spinarea, - o parte din ea; căprioara urmărită, - iarna - intră într-un sat, zăpăcită, cu lupul după ea, dând buzna în sat fără să se teamă. Apoi oamenii ies, alungă lupul, prind căprioara care zace, vie încă, în zăpada roșie ca vopsită. Unui vânător i se face milă și o împușcă, fiindcă, dacă
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
Tot în Maramureș, ținut plin de povești și de întîmplări ciudate: o căprioară urmărită de un lup este ajunsă, sfâșiată, - spinarea, - o parte din ea; căprioara urmărită, - iarna - intră într-un sat, zăpăcită, cu lupul după ea, dând buzna în sat fără să se teamă. Apoi oamenii ies, alungă lupul, prind căprioara care zace, vie încă, în zăpada roșie ca vopsită. Unui vânător i se face milă și o împușcă, fiindcă, dacă i-ar fi dat drumul, tot ar fi murit
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
Simona Tache Pe această cale, aș vrea să aduc la cunoștință întregului electorat că tataie al meu, în vârstă de 81 de ani (mulți înainte, tataie, si sarumana!), domiciliat în satul Radu Vodă, comuna Lupsanu, județul Călărași, a doua casă pe stânga (cum începi să numeri din capătul dinspre gârla al satului, deci nu din capătul dinspre șosea), a primit - atentieee! - șpagă electorală din partea PNL, constând într-o cravată de matase
Autodenunt by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19808_a_21133]