6,494 matches
-
face nimic împotriva folclorului de mediocră calitate; legendele care încîntă anumiți contemporani sunt de un gust detestabil... Îmi aduc aminte de o convorbire cu Mathila Ghyka, la Londra, în vara lui 1940. Era puțin timp după căderea Franței. Acest admirabil savant, scriitor și filozof (în paranteză fie spus, eu prețuiesc mult nu numai Le Nombre d'or, ca toată lumea, ci și romanul lui din tinerețe, La Pluie d'etoiles), acest inegalabil Mathila Ghyka îmi spunea că al doilea război mondial, care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
precis în urma căror împrejurări, o seamă de piese din arhivă, dintre cele mai prețioase, au dispărut. În orice caz, în lipsa oricărei indicații relative la experimentarea cu persoane umane, dosarul Rudolf nu era concludent. Pe de altă parte, imensa majoritate a savanților americani respingeau apriori ipoteza regenerării prin electricitate. - Singurul argument erai, și ai rămas încă, dumneata! exclamă. Era deci de așteptat ca puținele materiale salvate de profesorul Bernard să fie sistematic depreciate și, în anumite cazuri, distruse. - Credeți că într-adevăr
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar avea sens. Am fi atunci obligați să acceptăm ideea ciclurilor cosmice și istorice, mitul eternei repetiții... Pe de altă parte, ipoteza mea nu e numai rezultatul deznădejdii; se bazează pe fapte. Nu știu dacă ați auzit de experiențele unui savant german, doctorul Rudolf. - Din întîmplare, am auzit. Dar experiențele lui, electrocutarea animalelor, nu sunt concludente... - Așa se spune, îl întrerupse tânărul. Dar cum arhiva Rudolf a dispărut aproape în întregime, e greu să judecăm. În orice caz, cât timp această
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sigur acum că, în cele două valize, doctorul Bernard adunase cele mai prețioase documente (bănuiesc: fonograme și fotografii după rapoartele Profesorului și caietele 1938-1939)." La 3 iunie 1967 notează: "În India a reînceput polemica Rupini-Veronica. Un număr din ce în ce mai mare de savanți pun la îndoială autenticitatea înregistrărilor efectuate la clinică. Argument decisiv: Veronica și însoțitorul ei au dispărut fără urmă puțin timp după întoarcerea expediției la Delhi. Acum, când au trecut aproape 12 ani, scrie un mare filozof materialist, orice confruntare a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pledează că aici ar putea afla amănunte inedite. Plăcerea de a vorbi a Profesorului crescând pe măsură ce sănătatea i se șubrezește, știe dinainte că orișice întrebare a sa va primi ca răspuns același lung discurs teoretic, menit să demonstreze necesitatea depărtării savantului de cabinet de fierberea politică ce, din apropiere, împroașcă de obicei cu stropi de noroi. Atunci ? Atunci, un versat om de lume ar merge mai degrabă în întâmpinarea discursului favorit al gazdei, preparându-i astfel buna dispoziție și făcând posibile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dedica unei mari cercetări ? Operei absolute ! ? ! Când totul arde în flăcări și se năruie sub ochii neputincioși, cine mai are nevoie de mâzgălelile tale pretențioase ? Numai Profesorul Mironescu mai poate să creadă în așa ceva, el, care nu simte că vremea savantului de cabinet a trecut. Mai sigur că n-a fost niciodată decât o idee romantică, în prezent perfect răsuflată. În asemenea circumstanțe, a te menține cu orice preț rămâne de fapt unicul țel, unica reușită. Același lucru e valabil și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în final într-o perspectivă atât de unitară încât Dimineață pierdută poate fi citit dintr-o singură respirație, ca un roman tradițional, și numai după aceea să ți dai seama prin ce strategii narative a fost obținută curgerea, cât de savant fărâmițat este acest discurs ce ți s-a părut liniar. Dimineață pierdută este într-adevăr un roman generos cu cititorul : îl implică direct, lăsându-l în principiu să-și aleagă perspectiva din care-l va citi - după cum o va prefera
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Privind cu atenție, observăm că toate aceste tentative au ca model studiul celebru din anul 1929 (Soggin 1984, pp. 172 ș.u.) al germanului A. Alt, repetând acritic tezele acestuia. Pe baza unor definiții ale lui Yhwh atestate în Geneză, savantul considera că religia patriarhilor se fonda pe principiul Theòs patrôos, „Dumnezeul părinților” sau „patriarhal”, un nume care îi însoțea pe propriii credincioși în migrațiile lor și era independent fie de sanctuarele locale, fie de ciclurile anotimpurilor. Alt dispunea de paralelisme
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din Ierusalim, ceea ce îl obliga să finanțeze întreținerea edificiilor cu bani publici, și totodată să îndeplinească funcțiunile de mare preot și ius reformandi. De altfel, același lucru se întâmpla și în cazul regilor fenicieni, ceea ce i-a făcut pe unii savanți să afirme și că data începutului și a sfârșitului lucrărilor de construcție a templului reflectă elemente din ciclul anual al zeului cananean Baal. c) Cum arăta templul? Descrierile pe care ni le oferă textele nu ne permit o reproducere a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aibă totuși în cadrul său un dans ritual. b) O altă problemă privește raportul dintre sărbătoarea Paștelui și săptămâna azimilor (turte nedospite), festivități care coincid în celebrarea tradițională; vom analiza acest aspect într-un capitol viitor (vezi 10.2). Opiniile unor savanți că rădăcina ebraică păsaḥ provine din limbile akkadiană sau egipteană nu au adus explicații care să rezolve dificultățile lingvistice sau cele istorico-religioase și sociologice. c) După cum reiese din Ex 12, capitol tardiv aparținând izvorului „sacerdotal”, în gândirea celui care celebra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sărbătoare nu era apartenența la un anumit grup etnic, ci circumcizia, semnul alianței (Ex 12,44.48; cf. Ios 5,11). i) Nu este ușor de stabilit care a fost originea și contextul în care a apărut această celebrare. Unii savanți cred că mediul său originar este o societate formată din nomazi pentru că lipsește orice referință la agricultură și totodată sărbătoarea nu-și găsește sensul într-o societate sedentară. Ritul său poate fi explicat mai ușor făcând legătura cu obiceiurile antice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întâlnește cu sufixul pronominal masculin plural šăbû’ôtêkem (Num 28,26; Otto 1993); în iudaismul mijlociu (Boccacini 1993) va apărea și denumirea de ’ăšéret [šel pésaḥ], literal, „festivitate [pentru Paște]”, „adunare festivă” și, în cazul nostru, „încheierea Paștelui”. Pentru unii savanți termenul šăbû’ôt ar fi relativ recent (mai vechi oricum decât expresia precedentă) deoarece încearcă să adapteze cronologic Paștele cu sărbătoarea săptămânilor care ar fi încheierea sa. În traducerea greacă a LXX întâlnim expresia heortè hebdomádōn („sărbătoarea săptămânilor”) (Ex 34
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
e) Încă din perioada cea mai îndepărtată la care ne putem întoarce constatăm că există o strânsă relație între sărbătoarea recoltei și cea a Anului Nou, temă asupra căreia vom reveni (cf. 12.4.b-e). De altfel, după părerea multor savanți, noaptea de 15 tišrî coincide cu echinocțiul de toamnă (21 septembrie); totuși, datele sunt dificil de sincronizat pentru că, în timp ce ultima este o dată fixă, cealaltă este mobilă pentru că este stabilită în funcție de calendarul lunar. e) Puțin mai devreme am tratat despre relația
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
neștiință”. Leviticul și Numerii expune cu abundență de detalii unele aspecte ale sărbătorii, fără a explica cititorului conținutul său; Neh 8,2 povestește cum în prima zi a lunii a șaptea este citită poporului Torah; însă, după cum au observat unii savanți, în acest caz s-ar putea să fie vorba de un eveniment extraordinar, fără nicio legătură cu vreuna dintre festivitățile care cădeau de obicei în această perioadă. Trebuie să ne reamintim însă că în mare parte cultul are la bază
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aceste aspecte ale celebrării sugerând mai mult sau mai puțin originea cananeană. În rest, nu este întâmplător faptul că tradiția biblică afirmă că, pentru construirea templului, Solomon s-a folosit de priceperea arhitecților și meșterilor fenicieni! c) Constatăm că printre savanții de astăzi circulă ipoteza că sărbătoarea încoronării regelui, împreună cu comemorarea sa anuală, coincidea cu sărbătorile de toamnă, adică sărbătoarea recoltei, sărbătoarea „colibelor” și Anul Nou, aceasta din urmă, după cum vom aminti (cf. 2.d și 4.b), nefiind încă separată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acest motiv, cade în ziua de 15 a fiecărei luni de 30 de zile, calculată după sistemul lunar. Etimologic, este posibilă legătura dintre sâmbăta ebraică și ziua babiloniană. Nu avem însă o imagine foarte clară a funcțiunilor acestei zile: unii savanți susțin că, cel puțin până în secolul al X-lea î.C., era considerată o zi nefastă, în decursul căreia nu trebuia să faci decât ceea ce era indispensabil și care era destinată celebrării sacrificiilor cu scopul de a „domoli inima zeilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
înceta munca; în sine nu este nimic ieșit din comun dacă, odată preluată de israeliți, s-a transformat într-o zi de odihnă rezervată cultului lui Yhwh. Oricum, redarea termenului babilonian prin „zi nefastă” constituie obiect de dezbatere; nu toți savanții sunt de acord asupra acestei caracteristici, cu atât mai mult cu cât există și alte zile considerate nefaste care nu sunt numite šab/pattu. Suntem siguri doar că această zi are abia o anumită legătură cu ciclul lunar, dar mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prin urmare, nu putem afla dacă originile săptămânii și, cu atât mai putin, ale odihnei săptămânale și a sfințirii acestei zile, se află în Canaan. Nici în acest caz nu putem face altceva decât să semnalăm existența problemei. e) Unii savanți au propus ideea provenienței sâmbetei de la cheniți, de la care, conform tradiției biblice, Israel ar fi învățat multe lucruri. Probabil, termenul qájin însemna la origine „meșter fierar” (Soggin 1997, Gen 4,1 ș.u.). Aceasta derivă din ordinul, atestat în Ex
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
perioadei preistorice, nu putem verifica dacă, și eventual când și unde, a fost vreodată aplicată această sancțiune. În Ezechiel, conform uzanței specifice documentului „sacerdotal”, motivația este legată de creație. b) Ulterior încep să apară primele măsuri restrictive despre care unii savanți, fără prea mult succes, au afirmat că se inspiră din cele care apăsau asupra zilelor nefaste babiloniene: Ex 35,3 interzice aprinderea focului, Neh 10,32; 13,15-17 comerțul (cf. Am 8,5 ș.u.), Neh 13,15-22 tescuitul strugurilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
căutăm originea sa în contextul agriculturii din care a fost transferată apoi în liturgie, fapt impus de necesitatea de a-i da un conținut ideologic și teologic sigur care probabil îi lipsea la început. Acest raționament este urmat de mulți savanți, fie și doar ca ipoteză de lucru. Acceptându-l, se ridică imediat o altă întrebare: care era scopul acestei uzanțe în contextul său originar? a) Unul dintre răspunsurile posibile se bazează pe ipoteza că, într-o perioadă în care nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ș.u.); o posibilă referință la aceeași situație se mai găsește în Ez 46,17. b) Anul jubiliar se numește în ebraică šĕnat jôbēl deoarece cu acea ocazie se suna din qéren jôbēl, „cornul de berbec” sau pentru că, susțin unii savanți, anul jubiliar era „anul în care era acordat (rădăcina jăbal) ceva”. Utilizarea expresiei se limitează la Lev 25 și 27, texte din „codul sacerdotal”; contextualizarea celebrării se aseamănă foarte mult cu cea din Dt 15: fundalul este constituit de societatea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în funcție de Anul Nou primăvara sau toamna; în mod normal se urmează calculul începând de primăvara; pentru a doua variantă nu există mărturii, un fenomen care ne dezorientează și care până acum nimeni nu a reușit să-l explice satisfăcător. Unii savanți au propus teoria că anul începea primăvara pentru Israel (Nord) și toamna pentru Iuda, dar această opinie nu a dus la niciun rezultat și ca urmare trebuie abandonată. În orice caz asistăm la un dualism straniu: un An Nou liturgic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a dispărut în timpul primei răscoale iudaice ca urmare a expediției lui Titus împotriva Masadei care era fostul palat al lui Irod transformat în fortăreață de către răsculați. Oricum ar fi, după această perioadă se pierde orice urmă a comunității, deși unii savanți susțin că principalele trăsături ale credinței și practicilor lor au continuat în grupul schismatic al caraiților, care resping tradiția farisaico-rabinică și se conformează doar Scripturilor. În concluzie, merită să semnalăm o polemică apărută recent: reproșul adresat celor care îngrijesc (conform
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dând naștere„diasporei” din Alexandria. Și aceasta s-a bucurat de prestigiu mai ales pentru că în interiorul său, începând cu secolul al III-lea î.C., a fost realizată traducerea greacă a Septuagintei, numită așa datorită legendei conform căreia șaptezeci și doi de savanți aduși de la Ierusalim, au tradus Torah în limba greacă timp de șaptezeci de zile, din porunca regelui Ptolemeu II Filadelful (285-246 î.C; Calabi 1995). Realitatea este însă mai prozaică: această tradiție a apărut în sânul iudaismului alexandrin în care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fenomenele contrastante ale revrăjirii lumii în era sa postmodernă. Tranziția interminabilă pe care o parcurgem amplifică până la exacerbare un fond mai general de confuzie în care se află societatea contemporană: "Publicistul se crede un erudit, politicianul se joacă de-a savantul și cel care dă lecții ia masca unui învățător de viață. Trebuie ca totul să fie comunicabil, adică "accesibil". Editori, ziariști, universitari, politicieni par să fie de acord: o analiză merită numai dacă este conformă. Expertul care știe totul despre
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]