7,856 matches
-
aprins de stele , În nopți de insomnie sau de vis. E Reghinul orașul ce tresare, Viori se arcuiesc plutind pe cer , La simfonia toamnei, muribundă Timid, vă deranjează-un menestrel. Cuvântul său de inima nestinsă Coboară în odaie sau salon... Scânteile din rugul nou de stele Vor arde exploziv sau monoton... E Reghinul etern, oraș fierbinte, Vă mulțumesc și vă iubesc, amici, C-ați rupt o clipă din clepsidra vieții Să fiți cu mine seara asta-aici. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor
SEARĂ DE NOIEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373153_a_374482]
-
frunza de nuc. Umbra mi-e ușoară, ca un fulg uitat pe pământul reavăn, de ploi îmbătat. Trec clipe stinghere, merg cu pas de melc pe sub bolți de stele, cu lumini în cerc. Miros curcubeie, freamăt printre nori, renasc în scânteie și m-aprind în flori. Referință Bibliografică: Cântec / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1910, Anul VI, 24 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂNTEC de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373232_a_374561]
-
precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Spiritual > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MARI JERTFITORI ȘI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În Chipul divin dăruit de Dumnezeu, Omului creat Atotțiitorul a pus și scânteia Jertfei. La cei Aleși scânteia aprinde toate virtuțiile prin dragoste, astfel încât flacăra morală devine Aura dumnezeiască a Martirului și a Sfântului. Omul creștin devine un mijlocitor al comuniuni sobornicești, un fiu haric al Cerului Sfintei Treimi, un creator în natura
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
sub un cer “că albastrul cerului scos/ dintr-o inima proaspăt înțeleaptă”. În poezie, “moartea este născătoare de om”, până și “zborul curajului se îndoaie” în timp ce “penele rămân chiar ele neînfrânte” și totul este aurit. “VII” este volumul care înseamnă scânteia “apărută și pierdută în copilărie, regăsita la vârsta de optsprezece ani cu prețul redobândirii spiritului prin credință”, ochiul prin care poetul vede viitorul. O pleiada de autori ai momentului i-au adulmecat izul sângelui din cuvinte și au semnat în
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
dorului copilul cu părul aur care bila o rostogolește prin albastru până când tainele albului se desfășoară din ghemul de încercări ca apele line ale izvorului tămâiat mir și nard am plâns și râs până când din mine rostirile rugii au zvâcnit scântei în rodul aerului îl respir și acum răstălmăcindu-mi nevoile învăț să-mi cer Cerului libertatea Anne Marie 14 septembrie 2014 Referință Bibliografică: învăț să-mi cer Cerului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1322, Anul IV
ÎNVĂŢ SĂ-MI CER CERULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372177_a_373506]
-
mai conta moartea, părinților. Moartea era salvare! Dar există un duh, o linie, o rază de viață în om care nu cedează. Și n-avem alt ideal decât de-a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim chinuiți și sfârtecați pentru scânteia de adevăr ce știm c-o avem în noi, pentru a cărui apărare vom porni la încleștare cu stăpânitorii puterilor întunericului pe viață și pe moarte. Asta-i deviza fiecărui creștin. Dacă nu-i așa, atunci „mortua est”! În tinerețe
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
ridicat la pătrat știe că proverbul reflectă realitatea. O femeie adevărată e gospodină în bucătărie, curvă în dormitor și doamnă în societate. Un bărbat adevărat știe că locul femeii este acolo unde îi este inima. Omu' este jarul, femeia e scânteia care aprinde focul. Cu condiția ca șemineul să fie construit de un profesionist. Camelia Constantin noiembrie 2013 Referință Bibliografică: Fraieru de turmă / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1038, Anul III, 03 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
FRAIERU DE TURMĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372283_a_373612]
-
vedea nespălați, murdari și împuțiți, fiindcă nici ea nu se mai sinchisea de râpul adunat cu timpul pe burtă și pe picioare. Se obișnuise cu mirosul de untură de urs și de cort. Când stătea la foc să se încălzească, scânteile n-o mai deranjau, îi deveniseră prietene, se obișnuise cu ele, iar fumul n-o mai ustura la ochii. N-avea nicio grijă și trăia de pe o zi pe alta. Mâncau ce aduceau pe ghicit și descântat, cerșit sau schimbat
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
umăru-ți de apă Să-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării Nisipul în deșert să-și crească pleoapă... În semicercuri, fără de oprire, Departele-ți aproape să mă poarte Cât să îți tulbur sfinxul din privire C-o ploaie, c-o scânteie sau c-o moarte Lăsând, neruginiți, timpul să treacă ... Ce zâmbet și ce sabie... Ce teacă! ... Citește mai mult Un zâmbet trist - o sabie în teacă -Două tăișuri strânse-n piele. Fine ...Aș bea din aer ora care pleacăSă pot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
cu fruntea-n umăru-ți de apăSă-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării Nisipul în deșert să-și crească pleoapă...În semicercuri, fără de oprire,Departele-ți aproape să mă poarteCât să îți tulbur sfinxul din privireC-o ploaie, c-o scânteie sau c-o moarteLăsând, neruginiți, timpul să treacă ... Ce zâmbet și ce sabie... Ce teacă!
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
din cercul lumânării și a poposit biruitoare pe pielea albă a Edwinei. La început a fost mai greu. A simțit arsura în toată ființa. Totul a început cu o picătură de ceară căzută întâmplător. A răsărit din întuneric ca o scânteie de o clipă și s-a dizolvat pe pielea fină a Edwinei. După această picătură au urmat altele și altele. Picăturile de ceară au prins curaj. Nu se mai rușinau că provocau arsuri în timp ce se lipeau de o ființă pierdută
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CE-AR FI LUMEA... FĂRĂ DE EA? Autor: Mariana Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-ar însemna lumea fără femeie, V-ați mai bucura de astă scânteie! E însăși sufletul, întregului univers, E cuvânt, iubire, lacrimă și e vers! Iubirea ei, e frumusețea fără de care, Lumea ar fi pustie, ar fi durere mare. Și sigur, toate ar fi triste sub soare... Căci ea, în lume, n-are
CE-AR FI LUMEA… FĂRĂ DE EA? de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376232_a_377561]
-
din nou, că zbor... Dorința ce-am ascuns-o în nevăzute-adâncuri, Mi-aduce cu-al ei strigăt, renașterea din stele. Alină-mi durerea furtunilor în pâlcuri! Sfărâmă cu-n sărut cristale de durere! Din inima-mi aprinsă tresar, de dor, scântei Tăcute, ele ard stingându-se în noapte. Te-aștept, din nou, Iubite, în brațe să mă iei In irisu-mi albastru să te scalzi... cu șoapte. Umbrele lunare mi se strecoară-n suflet. Dorințele mă ard, buzele-mi usucă. Te-apropii
CU ȘOAPTE MĂ ACOPERI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379679_a_381008]
-
din 02 ianuarie 2017. În sufletul meu se ascunde o taină Pe care puțini ar putea s-o cunoască, Îmbrac, liniștită, -a durerilor haină Și-aștept, răbdătoare, o stea să se nască. În drumul spre-nalt călăuză să-mi fie, Scânteile ei să mă țină aproape De dragostea pentru mister, poezie Și pentru dorința ascunsă sub pleoape. În sufletul meu, azi, se naște un cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
nouă fereastră. pseudonim literar - ... Citește mai mult În sufletul meu se ascunde o tainăPe care puțini ar putea s-o cunoască,Îmbrac, liniștită, -a durerilor hainăși-aștept, răbdătoare, o stea să se nască.În drumul spre-nalt călăuză să-mi fie,Scânteile ei să mă țină aproapeDe dragostea pentru mister, poezieși pentru dorința ascunsă sub pleoape.În sufletul meu, azi, se naște un cântecSuav, delicat, care tremură-n noapte...Iar stelele toate șoptesc un descântec,Uimind Universul cu tainice șoapte.Și stele
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
însetată Și beau din nectarul caișilor ninși. Întorc iar clepsidra, durerea să curgă Fluidă, ca mierea ascunsă în stup, Nevolnic mi-e trupul pe ruguri Când patimi, în mine, sălbatic erup. Zenitul mă cheamă, să-i mângâi lumina Cu ochii, scântei pâlpâind în abis, Mă-nalț înspre tainica zare Cu sufletul-mugur întors dintr-un vis. Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsă De doruri, de patimi, de ani furtunoși, Copilul din mine învie În munții ce freamătă liberi, frumoși. Citește mai mult Când
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Spre mine mă-ntorc însetatăși beau din nectarul caișilor ninși.Întorc iar clepsidra, durerea să curgăFluidă, ca mierea ascunsă în stup,Nevolnic mi-e trupul pe ruguriCând patimi, în mine, sălbatic erup.Zenitul mă cheamă, să-i mângâi luminaCu ochii, scântei pâlpâind în abis,Mă-nalț înspre tainica zareCu sufletul-mugur întors dintr-un vis.Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsăDe doruri, de patimi, de ani furtunoși,Copilul din mine învieîn munții ce freamătă liberi, frumoși.... XXII. UȘĂ SPRE DRAGOSTE ( SONET ), de Curelciuc
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cu dorul sufletesc! Să ducem vis din seară-n zori! * * * 8.Îmbrățișarea dragostei De presiunea obsesivelor idei, îmi curge săngele din vene în condei. În liră pun îmbrățișatea dragostei, nemărginită de-a fi trăirea clipei. Când cerul de sub pleoape aprinde scântei. * * * 9.Plânsul pruncilor Ne plâng copiii nenăscuți, iubite! Că nu ne-am fost soți și nu le-am fost părinți. Cu lacrimi în ploi și-n zăpezi cernite, regrete își lasă că, n-au fost doriți. Gustul dragostei Dragostea e
SCRIERI PENTRU ISTORIA LITERATURII ROMÂNE-ANTOLOGIE-RAMURI SENTIMENTALE (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379775_a_381104]
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi săgeți: mă urăști, ce e cu tine!... Înțeleg să mi-o admiri, dar nu văd ce ai cu mine? - Pe Matilda ce-o-iubești, am avut-o ca nevastă; Boierule, de-o răpești
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
printr-un infinit lanț eterogen, care se deșiră aproape în întregime atunci când apucăm de o verigă”. Definiții interesante sunt și despre Religie: “Religia este proiectarea gândirii ascetice străvechi pe cerul plin de mistere”. O definiție inedită este despre dragostea ucisă: “Scânteia nu se mai întoarce niciodată la focul care s-a stins, dar, căzând, poate produce alt foc, mai mare și chiar mai luminos”. Și alta, la fel de interesantă, despre... Noroi (luat ca simbol): “Chiar noroiul, când e luminat de soare, strălucește
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
http://jurnalul.ro/cultura/muzica/eugen-doga-vine-cu-valsul-iubirii-la-bucuresti-676231.html - Maestre Eugen Doga, în general marii artiști ai lumii s-au autocreat printr-un proces de autonomie, autodictare și perfecționare prin care le apare, li se revelează în primul rând lor înșilor acea Scânteie Divină ce se ‘implementează’ într-un om; și, întocmai Alegerea/Grația Divină se poate manifesta de timpuriu, din fragedă pruncie, uneori.. la dvs. cum s-a manifestat aceasta? Maestro Eugen Doga: ...din start vreau să vă spun, că nu sunt
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
În altă ordine de idei, sunt oameni hărăziți de Dumnezeu care indiferent unde s-ar afla pe globul pământesc și în constelația stelară aceștia poartă cu ei o lacrimă a suferinței, un strop de iubire, un licăr de lumină, o scânteie a divinității, o speranță a mântuirii, un model cristic! Un astfel de om se poate regăsi în Preacuviosul Părinte Arsenie Boca. Călugărul Arsenie a fost un aprig susținător al trăirii creștine ortodoxe autentice, un mare duhovnic, un adevărat patriot, un
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
prezent pe Ovidiu, nu puteam să neg relația noastră, iubirea și pasiunea cu care ne dăruisem unul altuia. Am mers în bucătărie să-mi prepar un ceai de lămâie cu gheață, copleșită de un dor nebun ce mă persecuta, aruncând scântei incendiare peste umbra trecutului. Deodată, mi s-a năzărit să-i trimit un mail cu intenția de a-i împărtăși, pe cât posibil, frământările mele, însă, pe măsură ce tastam, realizam că nu sunt decât o femeie părăsită care se tânguie, capabilă să
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]