2,644 matches
-
să Întărească un sentiment deja acceptat, să corecteze o eroare, să Îmblînzească o ființă recalcitrantă etc. Scriitura erotică are, la acest prim nivel, trei funcții: eliberează sufletul de o mare tensiune interioară, comunică pasiunea și, cea mai importantă dintre ele, seduce obiectul erotic. Toate acestea se Împlinesc dacă poemul place. Cu alte cuvinte, dacă lîngă funcțiile practice dinainte, există și alta de ordin estetic. Pentru ca mesajul să fie primit, versurile trebuie să fie frumoase și sincere, să respecte, altfel zis, două
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Liniștea, dacă există, paralizează talentul stihuitorului. Sporul la scris Îi vine cînd se deschide În fața lui priveliștea durerii. Și dacă este o mulțumire, o Împăcare a spiritului, acestea nu pot fi decît În scrierea care eliberează și afundă, totodată, sufletul, seduce obiectul și Înlănțuie și mai rău subiectul. În relația poezie - eros, un alt poet de Început, Barbu Paris Mumuleanu introduce (În prefața la volumul Rost de poezie adecă stihuri, 1820) un element nou: fantezia („acel năluc al minții”). Esența poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea a durerii. Pentru ca toate acestea să fie posibile, trebuie ca femeia să fie puțin Îndărătnică și crudă, dar cu Înțelepciune (duh) și grație (nuri). Afectînd pasiunea lui Tristan, stihuitorul nu are În realitate gustul morții, perspectiva neantului nu-l seduce. Moartea nu-i adevăratul său scop. El vrea mereu să moară, fiind sigur că la sfîrșitul poemului Înviază. Moartea este o metaforă utilă În mîinile lui, un instrument de șantaj ce Își atinge totdeauna ținta. Poezia din această epocă n-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a rămas, Că aci e-nvăpăiat, Ș-aci rece Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici nu poci să suspin pînă de tot amorțesc.” Erotocritul a fost sedus prin vedere, Areti este sedusă pin cîntec. Neștiutoarea fată ascultă șase seri la rînd cîntecele Întristatului Orfeu și se Înspăimîntă, somnul Îi piere. Insomnia este, știm bine, primul semn al dulcei maladii. O comparație mai puțin obișnuită În poezia epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mină ține chitara, semnul inspirației, și În alta lancea, semnul curajului viril. Două arme care deschid drumul spre inima Stăpînei. Doamna lui Erotocrit este Însă o copilă care nu cunoaște ceremonialul erotic. Ea se adresează doicii a se lasă sedusă de cîntec. Ce urmează iese din sfera liricii propriu-zise. Intră În cîmpul poeziei eroice și al moralei. CÎteva versuri dezvoltă tema mesagerului: „O, cer! o, soare și lună, O, stele! de sus priviți, Și patima, mea-mpreună, Pretutindenea vestiți”... iar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
an, un pîrțag. PÎrțagul Învinge arțagul și văduva se cumințește după o bătaie bună. Povestea este Întretăiată de versuri independente, cum sînt cela de mai jos, vizînd condiția femeii instabile. Moralistul le precede de o explicație despre o femeie, care, sedusă de vorbele curtenitoare ale cuiva, Își lasă bărbatul, copiii și fuge. Pann reia, aici, tema lui privilegiată: prostia și răul caracter al femeii. Bărbatul, zice el, nu-i amorez, nu umblă să-și „giugiulească” nevasta, e serios și apăsat de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și deficiențelor (Ă) neridicând problemele generale legate de dezvoltarea literaturii noastre, recenzenții - Între care se numără și semnatarul acestui articol - au fost Împinși să facă serioase concesii naturalismului din nuvelă. Fără un puternic spirit partinic, critica s-a lăsat astfel sedusă de particularitățile și «ciudățeniile» unui personaj care promitea să fie interesant”. * Apoi are loc - tot din inițiativa revistei Flacăra - Întâlnirea lui Marin Preda cu cititorii de la F.R.B., cerută În scrisoarea mai sus citată. Relatarea 29, deși sugerează că nuvela a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai multe familii și puteau să servească și ca hambar pentru grîu. DOCUMENT 2 Întemeierea Marsiliei "O bandă de tineri foceeni au fondat Marsilia în mijlocul ligurilor și al populațiilor galice sălbatice. Ei au ajuns în golful Galatic la gurile Ronului. Seduși de farmecul locului, la întoarcerea acasă au povestit ce văzuseră și au angajat un număr mai mare de marinari. Șefii flotei erau Simon și Protis. Veniră deci să-l găsească, pentru a-i cere prietenie, pe regele segobrigilor, numit Nannos
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1510-1520, în jurul lui Jacques Lefevre d'Etaples și al lui Guillaume Briçonnet, viitor episcop de Meaux, se formează un mic grup de umaniști și de clerici dornici de o reformă a Bisericii prin întoarcerea la Evanghelie. Unii dintre ei sînt seduși de lutheranism încă din 1520. Între 1525 și 1534, ideile noi se răspîndesc în toate mediile, fără ca întotdeauna să fie ușor de deosebit ortodocșii de eretici. Francisc I însuși, încurajat de sora sa Marguerite d'Angoulême, regina Navarrei, susține ideile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a instituției *fermei generale, în ciuda, mai ales, a recurgerii la expediente tradiționale care sînt, între altele, vînzările de oficii și împrumuturile. În 1715, datoria publică este de ordinul a 2 miliarde de livre și statul este pe pragul falimentului. Sedus pe de-a-ntregul de ideile *mercantiliste, Colbert începe să conducă întreaga economie franceză. El reglementează strict producția cu scopul de a dezvolta manufacturile, mai ales pe cele care lucrează pentru export; protejează industria franceză prin tarife vamale care lovesc puternic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
balconului", Franța asistînd la continuarea conflictului fără să se amestece. Formula care se găsește pe manșeta ziarului L'Action française "La France seule"15exprimă foarte bine această linie. Un Pierre Laval, fără să-și atribuie colaborarea ideologică a colaboratorilor parizieni seduși de nazism, consideră că colaborarea de stat, garanție a viitorului Franței într-o Europă germană, trebuie să fie condusă într-o manieră "loială" și fără prejudecăți. Stat suveran, recunoscut de toate statele, de la URSS la Statele Unite, regimul de la Vichy nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adaptare[a] la cerințele lumii contemporane" a organizațiilor internaționale, în special a ONU (Ecobescu: 1980; Neagu: 1980; Sava: 1978; Caraciuc: 1980; Bodunescu: 1988; Neagu: 1983; Glaser: 1982; Ene: 1985; Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu...: 1976). "Perspectiva unei neutralizări a Europei îl seduce pe Ceaușescu. El vede în asta o etapă prealabilă a extinderii socialismului prin mijloace pacifiste". Pe lângă naționalismul gaullist, tehnologia franceză constituie de asemenea, în optica română, un motiv de consolidare a relațiilor dintre cele două părți (Durandin: 1992, 93-94). Vizita
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Iorga a fost de acord, dar i? a m? rturisit c? nu se poate uita la alt? femeie pentru c? aceasta ar �ndurera? o pe doamna Catinca. ?eicaru a relatat ? i povestea unei actri? e care a �ncercat s?? l seduc? pe Iorga. Sub pretextul c? vrea s? discute cu el despre pies? , l? a invitat la cin?. Preg? tise totul: cină, b? uturile, o rochie atr? g?toare; a deschis u? a... ?i s? a pomenit cu Iorga ? i cu șo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dac? este vorba s? fie spus totul, a scrie biografia cuiva nu constituie cea mai adecvat? formul? de exorcizare apel�nd la scrierea istoriei. Iorga i? a replicat lui Cuza (? i LANC? ului) �n stilul s? u: �Partidul care profaneaz? sinagogile, seduce minorii ? i biciuie? te femeile �n public este eroul gr? dinilor publice�. Dup? care, Iorga a afirmat �nc? o dat? c? evreii vor fi bineveni? i, �n ciuda protestelor lui Cuza, �n Partidul Na? ionalist Democrat, ca ? i la cursurile de la V? leni143
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tot ce ai realizat de-a lungul anilor, rămânând mereu egal cu tine însuți, îți mulțumesc, prietene Alexa Visarion! Horia BĂDESCU Alexa Visarion Pentru un teatru fără verdicte Un artist nu poate fi decât uman, iar opera sa trebuie să seducă prin umanitate și să stimuleze umanitatea.1 În volumele pe care le-a publicat 2, Alexa Visarion se apleacă asupra spectacolelor proprii și asupra reprezentațiilor confraților săi cu responsabilitatea celui care, marcat de erudiție, nu-și permite luxul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
valențe reale, dar imposibile", povestește actrița Ramona Dumitrean. Tânărul Matei Rotaru îl joacă pe profesorul Miroiu, personaj pe care îl descrie ca fiind foarte complicat, dar în același timp foarte clar pentru el însuși. Regizorul Alexa Visarion s-a declarat sedus de trupa de actori, care deja sunt certitudini ale scenei de teatru: "Publicul clujean va avea ocazia să vadă un spectacol construit pe jocul actoricesc și nu pe artificii scenice. "Eu îl joc pe profesorul Udrea, e prietenul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
facut patru variante ale Unchiului Vanea. Am pătruns în tema năpastei prin diferite exprimări: teatru, televiziune, film. Vinovatul a fost pe scenă de două ori și pe ecran... Temele mele sunt mereu o aceeași temă călătoare a cărei magie mă seduce. Astfel Ziditorul, Zidirea, Ana pot să se adune într-un nou scenariu... Manole. Știi Cristina, fostul basist de la Phoenix, Josef Kappl, mi-a trimis partitura unei opere rock simfonic Meșterul Manole. Îmi place și credem amândoi că trebuie să o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oferi, dacă nu oferi totul. Și această chemare se naște doar din dragoste. Teatrul până la urmă este o relație erotică, un frison în îmbrățișarea scenă-public. Spectatorul vine pentru această întâlnire care trebuie să-l surprindă, să-l atragă, să-l seducă. Iar noi de cele mai multe ori credem că trebuie doar să privească și să-i placă. Nu, nu e de ajuns, trebuie să afle ce nu știe sau ce nu vrea să știe despre el și viața lui, despre vizibil și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unui produs, exist] dileme legate de publicitatea pentru o anumit] marc] și de crearea artificial] a „diferențierii între produse”. Exist] apoi vechile întreb]ri legate de gusturi, aflate la granița (și uneori dincolo de ea) dintre etic] și estetic]. Conotațiile sexuale, seduc]toare și adesea f]tise, sunt folosite pentru a vinde orice fel de produse, de la gum] de mestecat la automobile; sunt sugerate false promisiuni de succes și acceptabilitate social] dac] se cump]r] un anumit s]pun sau past] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mă tem să nu ia amploare. O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar fi pus astfel în valoare, cum ar veni, doar instinctul tropic, vorba lui Călinescu; cel narativ ioc. Breban, precautul (precauția marelui narator), n-ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla, submina, a arunca În derizoriu regulile, jocurile de rol ale celorlalți, Întregul program. Asemenea conduite găsesc adesea adepți, promotorii se angajează În astfel de hărțuieli sperând să atragă complici, să-i seducă și să-i deturneze; 4. „embolia” situațiilor și practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu care nu-i este destinat, obstrucționând și Împiedicând funcționarea unui organism, blocându-l În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și (3) au un grad ridicat de bunăstare (Coffé et al., 2007; vezi și Lubbers și al., 2000; Rink et al., 2009). Electoratul din aceste muncipalități susține VB-ul ca urmare a atractivității programului. Pozițiile anti-imigrație ale VB-ului îi seduc pe acești votanți, care au o atitudine negativă față de imigranți. Mai mult decât votanții altor partide flamande, acești votanți se simt amenințați de imigranți, atât economic, cât și cultural. Alegătorii VB au un atașament mai mare față de naționalismul flamand și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
încetini procesul, poate diminua eficiența sau întrerupe terapia. Acest capitol prezintă câteva dintre aceste tehnici. Raportul colaborativ Atunci când două persoane se întâlnesc, elementele relaționale ocupă primul loc: fiecare îl observă pe celălalt, se prezintă într-un anumit mod. Încearcă să seducă sau se apără. Același lucru se întâmplă și atunci când se întâlnește un pacient cu terapeutul său. Fiecare îl evaluează pe celălalt pentru a ști cu cine are de-a face și cum trebuie să se comporte. Raportul colaborativ este o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
femeia independentă are mai mare șansă să reacționeze cu neîncredere. Figura 5. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „independentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură directă Pacient cu proastă dispoziție Reacție de neîncredere pentru că nu a reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]