5,139 matches
-
de min 5 %. Halvaua trebuie să-și păstreze însușirile timp de 60 de zile în anotimpul răcoros și 30 de zile în anotimpul calduros, iar halvaua cu ciocolată timp de 10 zile.Halvaua are o structura fibroasă, stratificată cu proprietăți senzoriale plăcute și o valoare nutritivă foarte mare în comparație cu alte produse zaharoase. În afară de glucide, care au o pondere de 30 35%, halvaua mai conține cantități mari de lipide 30-35% si proteine 15-20%, iar puterea sa calorică este de 5100-5500 kcal/kg
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
completarea tabelelor se va face cu rezultatele determinărilor , consuntând standardele de calitate ale produselor finit. LUCRAREA 9 ANALIZA ULEIURILOR COMESTIBILE 1.Analiza uleiurilor comestibile 2.Analiza sortimentelor de margarină 1.Analiza uleiurilor comestibile 1.1.Principiul metodei Probele destinate analizei senzoriale se păstrează la frigider. Probele se analizează în condițiile descrise în standardele de calitate și se evaluează caracteristicile senzoriale prin folosirea scării de punctaj de cinci puncte. Rezultatul analizei se exprimă printr-o valoare numerică până la 20 puncte inclusiv, care
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
COMESTIBILE 1.Analiza uleiurilor comestibile 2.Analiza sortimentelor de margarină 1.Analiza uleiurilor comestibile 1.1.Principiul metodei Probele destinate analizei senzoriale se păstrează la frigider. Probele se analizează în condițiile descrise în standardele de calitate și se evaluează caracteristicile senzoriale prin folosirea scării de punctaj de cinci puncte. Rezultatul analizei se exprimă printr-o valoare numerică până la 20 puncte inclusiv, care reprezintă suma punctajelor medii ponderate ale caracteristicilor senzoriale individuale. Pe baza punctajului obținut se stabilește nivelul calitativ al produsului
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
în condițiile descrise în standardele de calitate și se evaluează caracteristicile senzoriale prin folosirea scării de punctaj de cinci puncte. Rezultatul analizei se exprimă printr-o valoare numerică până la 20 puncte inclusiv, care reprezintă suma punctajelor medii ponderate ale caracteristicilor senzoriale individuale. Pe baza punctajului obținut se stabilește nivelul calitativ al produsului, prin comparare cu o scară de evaluare de 20 puncte. 1.2.Aparatură și materiale Aparatura și materialele trebuie să fie selectate după natura produsului ce trebuie analizat, numărul
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Petri cu diametrul de 10 cm; recipienți din material emailat sau argilă, smălțuită; tăvi din material plastic, de culoare albă sau crem; pahare de laborator de 100 ml și de 400 ml; 1.3.Condiții pentru desfășurarea examenului organoleptic Analiza senzorială se desfășoară într-o încăpere luminoasă, curată, lipsită de mirosuri, iluminată natural, special amenajată. Pereții încăperii vor fi de culoare albă. Temperatura în încăpere va fi de 20°C și umiditate relativă de 70-75%. În încăpere trebuie să se asigure
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
consistenței, mirosului și gustului se examinează toate ambalajele din probă la exterior (starea ambalajului, scurgeri de conținut, marcarea, aspectul) și în final aspectul interior al fiecărui ambalaj din probă. 1.5.Pregătirea analizei În spațiul în care se efectuează analiza senzorială se așează materialele necesare, un pahar cu apă încălzită la 35°C, recipientul pentru resturi, pâine albă și formularele individuale pentru fiecare degustător. Codificarea probelor Conducătorul grupei de degustare stabilește tabelul de codificare, notând cu litere probele de analizat, pe
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
linguriță, se introduce uleiul în gură și se deplasează prin mișcări obișnuite de masticație, până la perceperea clară a gustului acestuia, apoi se elimină. Evaluarea gustului probelor de ulei prin punctaj se efectuează conform tabelului 3 din standard. 2.Determinarea caracteristicilor senzoriale la margarină 2.1. Pregătirea probelor Probele pentru analiză se scot din frigider și se mențin la temperatura mediului ambiant până se ajunge la temperatura de 20°C. La această temperatură se taie din pachetul de margarină felii cu dimensiunile
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
punctajul mediu ponderat al grupei, acesta nu se ia în considerare, în cazul când degustarea s-a făcut de către 5 degustători sau mai mulți. Rezultatul analizei se exprimă prin punctajul total mediu ponderat pe baza căruia se face evaluarea caracteristicilor senzoriale ale produsului și încadrarea acestuia în trepte de calitate cu scara de 20 puncte, conform tabelului 14. Condiția minimă de calitate pentru livrarea unui produs ulei, ulei hidrogenat sau margarină este ca acesta să întrunească pentru fiecare caracteristică un punctaj
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Aptitudinile speciale - complex de însușiri care permite obținerea de performanțe în domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura. Rolul aptitudinilor speciale este de a analiza, specializa și nuanța potențialul creativ general. Aptitudinile speciale se pot grupa în patru categorii: 1. senzoriale ( acuitate vizuală, auditivă etc.) 2. psihomotrice ( dexteritate manuală, coordonare, vizuală, tactilă etc.) 3. intelectuale ( inteligența ) 4. fizice ( forța fizică etc.) Aptitudinea pedagogică reprezintă un un ansamblu un ansamblu de calități psihosociale generale și specifice, necesare pentru proiectarea activităților care au
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
elev mai aproape de joc, știut fiind că la această vârstă, componenta ludică are un rol foarte important în învățare. 1.4. CONDUITA ELEVULUI CREATIV Întrucât conduita presupune modul de a te conduce și de a acționa corespunzător imboldurilor, scopurilor, informațiilor senzoriale și cognitive de care dispune subiectul prin memoria sa și prin modul cum se orientează în situația dată, iar comportamentul constă în reacția exterioară a individului la acțiunea unui stimul extern, mai potrivit pare a fi termenul de conduită a
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
concepția despre lume și viață, idealul de viață, imaginea de sine, sistemul motivelor și al intereselor; subsistemul bioenergetic - intercorelațiile neuro-hormonale, tipul de activitate nervoasă superioară, temperamentul; subsistemul instrumental al personalității - particularitățile manifestării și gradul de dezvoltare a diverselor procese psihice senzoriale, motrice, intelectuale, afective, volitive, precum și informațiile, operațiile, structurile operaționale, nivelul de cultură generală și profesională, nivelul dezvoltării priceperilor și deprinderilor, aptitudinile, capacitățile, potențialul creativ; subsistemul relațional-valoric și de autoreglaj - caracterul. La aceste patru subsisteme ale personalității M. Zlate (1994) adaugă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
intens solicitate în activitatea de învățare și creație, particularitățile de antrenare a acestor procese în activitatea școlară, aceasta având și o influență deosebită asupra dezvoltării capacităților intelectuale și a potențialului creativ. Considerate ca veritabilă poartă de intrare a cunoașterii, procesele senzoriale ale elevilor trebuie cunoscute și modelate astfel încât să fie optim „deschise” și adecvate recepționării informațiilor școlare, formative și informative. Solicitările activității școlare provoacă dezvoltarea tuturor formelor de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică), precum și a formelor complexe ale percepției: percepția spațiului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
s-ar putea, Socrate, ca acela care spune ce spune să nu spună ce este? Oare nu aceasta înseamnă fals, anume să nu exprimi realitatea?” PLATON - Cratylos Experiența noastră în raport cu lumea se produce, în primul rând, printr-un contact direct, senzorial și perceptiv. Informațiile perceptive, pe care le obținem în acest contact direct cu lumea, sunt transpuse, la nivelul proceselor cognitive, mai întâi în reprezentări, apoi în concepte, idei, gânduri sau judecăți și raționamente. Aceste conținuturi ale gândirii au de cele mai multe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile. Efectul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a relațiilor intersenzoriale aflate în strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de Erwin Straus în Du sens des sens. Contribution à l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
simplificatoare și de determinarea figurativă, într un proces în care plasticul înfrânge iconicul. Una din problemele rămase deschise în abordarea autoarei este aceea a relației de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Rămâne deschisă, pentru că numai lipsită de orice obligație față de adâncimea imaginii și aparținând de drept numai privirii, pictura lui Matisse poate mobiliza alte simțuri. Tocmai în acest sens poate fi valorizată dimensiunea plastică. În final, simțind nevoia
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
semiotica tensivă îl descrie în termenii actanților poziționali, la prezența/présence ca modalitate potențială din tablourile matissiene, la prezența de tip intensiv/présence intensive, valorile prezenței distribuite în mod echitabil și la posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Prin comentariile traversate de prezența unui anume gol care nu este în mod obligatoriu o absență, traversate de vizibilitatea invizibilului greimasian care în esența ei nu se vede și care trece într-un fel absent prin textul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de fotbal. Rezistența Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată relativ lungă și o intensitate relativ mare, menținând indici constanți de eficacitate optimă. Deci, este capacitatea psiho fizică de a depune eforturi fără apariția stării de oboseală (senzorială, emoțională, fizică) sau prin învingerea acestui fenomen de oboseală. Cadrul de dezvoltare a rezistenței se reflectă în capacitatea funcțională ridicată a sistemelor cardio-vascular și respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum și capacitatea de coordonare a celorlalte aparate și sisteme ale organismului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
sinonime). Rezistența aerobă și rezistența anaerobă se definesc în funcție de sursele de energie mobilizate pentru desfășurarea lor. Rezistența se dezvoltă în momentul când se învinge oboseala și organismul își modifică comportamentul în funcție de această stare. Zațiorski distinge patru tipuri de oboseală: * intelectuală; * senzorială (la sportivii care practică tirul); * emoțională (mai ales după mișcările dificile unde intervine frica); * fizică (provocată de activitatea musculară). Oboseala fizică este element esențial în educarea rezistenței. În acest scop se consideră esențiali următorii factori: * intensitatea exercițiului sau gradul de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
periferic. Sistemul nervos central, alcătuit din encefal și măduva spinării, formează trunchiul principal, denumit și sistemul cerebrospinal. Sistemul periferic este alcătuit din toate organele nervoase situate în afara axului cerebrospinal. Sistemul cerebrospinal cuprinde nervii motori, care dirijează orice mișcare, și nervii senzoriali, care sunt responsabili de sensibilitatea la durere, căldură și frig. Nervii transmit creierului informații privitoare la oboseala musculară. Atunci când ei devin insensibili, informația nu mai circulă; astfel, tulburările musculare pot fi ignorate până când apare un simptom obiectiv. Crampele musculare (cârceii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ca o sentință definitivă. „Mulți părinți nu-și dau seama cât este de important ca, începând din primul an de viață al copilului, să asigure legături afective intense și constante cu acesta, să identifice și să încurajeze proiectele și experiențele senzoriale și de cunoaștere ale copilului. Ei cad în greșeala de a înlocui comunicarea rațională și răbdătoare cu interdicții categorice și cu admonestări dure care cumulează în timp impulsuri de deviere comportamentală. Majoritatea discuțiilor părintecopil înseamnă: ” Nu face asta!” și „ Fă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
natura umană cu manifestările ei. Sub îndrumarea lui Socrate născut în jurul anului 470 A. C., o serie de filozofi greci au abordat problemele comportamentului uman și ale filozofiei morale. Socrate a fost dascălul lui Platon, care nu credea în experiențele pur senzoriale. Platon credea într-o realitate primară rezultată din sfera matematicii. Este obligatoriu să amintim de Aristotel cel mai mare ăi mai important filozof grec care s-a preocupat simultan de natura fizică și de cea umană. Aristotel poate fi caracterizat
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
Învățarea limbajului și comunicării în condițiile deficienței de auz înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie ,Vicovu -de -Sus La deficienții senzoriali rolul audiției este diminuat sau exclus, de aceea «văzul » devine « canalul » principal de recepție a mesajului prin intermediul labiolecturii, cititului și a celui transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: în momentul în care
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
pulpei este condiționată de gradul de maturitate, starea de turgescență, specie, soi, condițiile de recoltare și păstrare și constituie un criteriu important pentru dirijarea legumelor și fructelor spre anumite forme de consum și prelucrare industrială. Starea de prospețime se apreciază senzorial, după gradul de turgescență, fermitate și aspect, fiind determinată de durata și modul de păstrare al legumelor și fructelor. Starea de sănătate și curățenie constituie condiții de calitate deosebit de importante. Legumele și fructele proaspete trebuie să fie sănătoase, neatacate de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pasăre), are o compoziție corespunzătoare vârstei și stării de nutriție a acestuia: Determinările fizico-chimice ce monitorizează prospețimea cărnii sunt: pH-ul, conținutul de azot ușor hidrolizabil, identificarea amoniacului, identificarea hidrogenului sulfurat. Analiza fizicochimică a cărnii trebuie executată imediat după analiza senzorială pentru ca între timp să nu apară modificări sau să se declanșeze procesul de alterare. III. 2. PEȘTELE Consumul de pește are efecte benefice pentru alimentație datorită aportului de aminoacizi esențiali, vitamine liposolubile, minerale și acizi grași esențiali. În funcție de conținutul de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]