3,823 matches
-
respectiv un proiect de lege propriu ori unul preluat din una dintre Camerele parlamentare, sau cu privire la conținutul/materia de reglementare a proiectului de lege care face obiectul angajării răspunderii Guvernului. Raporturile dintre cele două autorități sunt însă guvernate de principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, care implică nu numai ideea de colaborare, ci și de control, prin mijloace constituționale specifice. Unul dintre mijloacele juridice de realizare a funcției de control a Parlamentului
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
dreptul la un proces echitabil și la o justiție imparțială. Astfel, apreciază că aceste "complete specializate" în litigiile de fond funciar sunt înființate nu prin lege, ci de un organ administrativ, și anume Consiliului Superior al Magistraturii, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat și a obligației înființării instanțelor numai pe calea legii organice - nu prin act administrativ, "instabil și temporar" -, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil. Consideră că justițiabilii din procesele având ca obiect fond funciar sunt
DECIZIE nr. 1.034 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 133 alin. 2 teza a doua, art. 244 alin. 1 pct. 1 şi art. 302^1 lit. d) din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi a celor ale art. 39 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227271_a_228600]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2010 , referirile alin. (2) și (3) ale aceluiași articol la acest alineat au rămas fără obiect. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea
DECIZIE nr. 1.151 din 28 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227301_a_228630]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerența sistemului legislativ, cât și pentru a asigura eficacitatea principiului separației puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, deși legiuitorul nu a făcut-o. Tribunalul Vâlcea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
de contencios administrativ având ca obiect "refuz acordare drepturi". În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că cele trei acte normative criticate reglementează în moduri diferite anumite raporturi social-financiare cu același obiect, fiind de natură să încalce principiul constituțional al separației puterilor în stat. Astfel, se arată, în esență, că dispozițiile de lege examinate sunt neconstituționale, deoarece, potrivit acestora, fondurile care se colectează din taxele judiciare de timbru, din impozitarea onorariilor notarilor, ale executorilor judecătorești și ale avocaților - deci din activități
DECIZIE nr. 1.128 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de m��suri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
criticate pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate sub aspectul condițiilor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , deoarece actele normative ce le cuprind nu au fost abrogate expres. Arată apoi că acestea nu încalcă principiul separației puterilor, întrucât, potrivit principiului realității bugetare sau neafectării veniturilor bugetare, veniturile se înscriu în buget pe surse de proveniență, iar cheltuielile pe acțiuni și obiective concrete, astfel încât veniturile odată intrate în buget se depersonalizează și servesc la efectuarea cheltuielilor în
DECIZIE nr. 1.128 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de m��suri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
obiective concrete, astfel încât veniturile odată intrate în buget se depersonalizează și servesc la efectuarea cheltuielilor în ordinea prevăzută în buget. Totodată, precizează că faptul că o normă criticată nu poate fi pusă în practică nu constituie o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, "ci reprezintă un aspect de punere în executare a normelor, prin găsirea celor mai bune metode și mijloace de colaborare". Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a
DECIZIE nr. 1.128 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de m��suri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat. În cauză este vorba despre principiul realității bugetare sau al neafectării veniturilor bugetare, necesitățile practice ale execuției bugetare demonstrând că o afectare inițială a unui venit poate conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanțat, fie
DECIZIE nr. 1.128 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de m��suri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției și ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că nu poate reține critica referitoare la contrarietatea dintre prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
DECIZIE nr. 1.128 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de m��suri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece persoana față de care s-a dispus netrimiterea în judecată dobândește în urma reanalizării soluției calitatea de inculpat, fără ca acest moment să fie precedat de prezentarea materialului de urmărire penală. Textul încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât atât trimiterea în judecată, cât și judecata propriu-zisă se fac de către puterea judecătorească, deși atributul urmăririi penale și al trimiterii în judecată este rezervat Ministerului Public, care aparține puterii executive. Întrucât verificarea soluției de
DECIZIE nr. 1.264 din 12 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227475_a_228804]
-
depune de către părți la instanța competentă să pronunțe divorțul. Articolul 65 Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii să nu contravină interesului superior al copilului, va încuraja părinții să se concentreze în primul rând asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilității părintești, separația în fapt sau divorțul să nu impieteze asupra creșterii și dezvoltării acestuia. Articolul 66 (1) Înainte de încheierea contractului de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligențele pentru a verifica dacă între părți există o relație abuzivă
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226826_a_228155]
-
plătește 33% din valoarea titlului executoriu. (2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept." ... Autorul excepției susține că aceste dispoziții legale încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale
DECIZIE nr. 1.107 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226408_a_227737]
-
a conduce autovehicule sau tramvaie se dispune de către șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și art. 131 referitoare
DECIZIE nr. 1.041 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) şi alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226704_a_228033]
-
de textele de lege criticate, procurorul și instanța de judecată, pe de o parte, ca reprezentanți ai autorității judecătorești, iar, pe de altă parte, șeful poliției, ca exponent al puterii executive, își exercită atribuțiile specifice în etape distincte, succesive, principiul separației puterilor în stat fiind pe deplin respectat. În acest context, Curtea observă că nu poate reține nici critica prin raportare la art. 131 din Constituție privitor la rolul Ministerului Public. În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa nesocotire a dreptului de acces
DECIZIE nr. 1.041 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) şi alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226704_a_228033]
-
teritoriul României și anularea măsurii interdicției de intrare pe teritoriul României. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia precizează că prevederile art. 86 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 sunt contrare principiului preeminenței dreptului, principiului separației puterilor în stat, liberului acces la justiție, dreptului la apărare și dreptului la viață privată și familială. Totodată, susține că textul de lege amintit este lipsit de precizie și claritate și nu poate constitui prin el însuși temei pentru emiterea
DECIZIE nr. 953 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225501_a_226830]
-
de interzicere a intrării în România." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept al României, art. 1 alin. (4) care statuează principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare și art. 26 privind viața intimă, familială și privată. De asemenea, se invocă prevederile
DECIZIE nr. 953 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225501_a_226830]
-
este de competența unei instanțe, și părțile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instanță." ... În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiului separației și echilibrului puterilor și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIE nr. 949 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, 287, 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225502_a_226831]
-
de urgență a Guvernului nr. 45/2010 , referirile din alin. (2) și (3) ale aceluiași articol la acest alineat au rămas fără obiect. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate, art. 52 privind
DECIZIE nr. 823 din 22 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
fără a cunoaște considerentele acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces și creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condițiile în care principiul separației puterilor în stat înseamnă că "actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ." Dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiași excepții, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45
DECIZIE nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221546_a_222875]
-
politice și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid a consilierului în cauză." Textele din Constituție pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separației puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora " Nimeni nu este mai presus de lege", art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37
DECIZIE nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221546_a_222875]
-
75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției se execută cu respectarea prevederilor art. 1 și 2." Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și la un proces echitabil, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 alin
DECIZIE nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]
-
în evidență elemente de oportunitate legislativă. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că și acestea sunt neîntemeiate pentru motivele ce vor fi expuse mai jos: 1. Pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, nu poate fi reținută din moment ce Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le
DECIZIE nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]
-
de urgență a Guvernului nr. 71/2009 a fost eșalonată plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Autorul excepției susține, printre altele, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și la un proces echitabil. Din perspectiva acestor susțineri trebuie să avem în vedere atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții
DECIZIE nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]
-
și controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanțele judecătorești". Prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, Curtea a stabilit că "în virtutea principiului separației puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiției. [ ] O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecătorească în imposibilitatea de a funcționa, chiar dacă numai cu referire la o anumită categorie de cauze
DECIZIE nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]
-
2000, Curtea Constituțională a reținut că "o prevedere legală, prin care s-ar interzice - fie și numai temporar - executarea unei hotărâri judecătorești ar reprezenta o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției, fiind contrară principiului constituțional al separației puterilor în stat". Executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi amânată de debitor în mod unilateral, fără acordul creditorului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat următoarele: "Dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 din
DECIZIE nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221590_a_222919]