3,287 matches
-
demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu. Puțin mai târziu, în 1877, bucovinenii au comemorat împlinirea unui secol de la asasinarea domnitorului-patriot Grigore alIII-lea Ghica. În ziua de 28 noiembrie 1918, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de sărbătoare, îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii, cu flori în mână mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în comuna natală în perioada 1939-1944, perioadă în care am manifestat mare atracție pentru limba română și în special pentru recitări; în clasa a IV-a, știam mai mult de jumătate din poeziile lui G. Coșbuc și M. Eminescu; la serbarea de sfârșit de an am recitat "Scrisoarea III". Liceul l-am urmat la Rădăuți, între anii 1945 1952; am stat la internatul Liceului "Elisabeta Doamna" condus de doamna Mangu Penelope. A fost a doua mamă, un Om-Înger, de la care am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Se pricepea să armonizeze culorile, să pună "fluturii" și mărgelele pe ie, încât puține fete se puteau mândri cu costume ca ale ei. Catrința avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două bete, de culoarea macului. La serbările școlare eram mereu împreună. Și ei îi plăcea să recite poezii și să cânte în corul școlii. Când într-o iarnă m-am îmbolnăvit de pojar, Viorica venea zilnic să-mi aducă temele și să-mi povestească ce-a fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lăsați temele pentru altădată! Ce, v-a apucat dorul așa de tare de teme? Noi, fără niciun rând, plecam într-o hărmălaie, ce nu deranja pe nimeni. Când se apropiau sărbătorile de iarnă sau sfârșitul anului școlar, începeau pregătirile pentru serbare. Doamnele învățătoare dădeau sarcini unor elevi mai mari, să se ocupe de program și de repetiții. Aceștia mergeau din clasa-n clasă și înscriau copiii care recită frumos, care cântă din muzicuță sau acordeon, care are buhai, harapnic, clopot. Fixau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acordeon, care are buhai, harapnic, clopot. Fixau ora pentru repetiții și anunțau doamnele învățătoare. Domnii învățători Năstasă Gh. și Bârligă Vasile ne acompaniau cu vioară. Rareori se întâmpla să mai învățăm cântece noi sau alte urături. Eu recitam la fiecare serbare câte o poezie (lungă) de M. Eminescu sau G. Coșbuc. Părinții erau încântați când își vedeau odraslele pe scenă. Se făceau fotografii și totul părea că merge strună. În realitate era însă multă superficialitate și lipsă de interes pentru carte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu, mă bucuram, când, în zilele de sărbătoare îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii, cu flori în mână, mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
geniul umanității" afirma cu vigoare cel ce a fost marele Goethe. Alături de soțul ei, profesorul și directorul Gheorghe Hrihor din Remizau Vicovu de Jos, a desfășurat și o intensă activitate culturală, desfășurând și o intensă activitate culturală, compunând texte pentru serbări, brigăzi artistice, montaje literare (așa se cerea în epocă), jucând teatru... Și astăzi,oameni necunoscuți, din comunele în care s-au susținut spectacole, pomenesc cu plăcere și considerație acele manifestări. A acționat în societăți pentru cultură și ale învățătorilor, împreună cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se autocaracterizează astfel n-au nevoie să citească fiindcă n-au atâta timp scriind să mai și citească. Pardon, mai sunt copiii de grădiniță care învață cu mare drag poezii pe care le interpretează într-un mod emoționant la diferite serbări. A.B.Vă cunoașteți publicul? Cum e el? Da, îmi cunosc foarte bine publicul fără a intra prea mult în amănunt. E pe de o parte cel din România care este diametral opus cu cel din Germania (am spus că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
periferie, animați mai curând de resentimente decât de generozitate și altruism, cu un juriu de mică literatură, condus de Mihai Cimpoi (istoric literar stimabil, dar necunoscător al svungului literaturii române actuale), după 2003, Concursul a degenerat într-un fel de serbare școlară, absolut fără niciun ecou. După părerea mea, nu poți construi un concurs de literatură adresat tinerilor dacă nu ai niciun habar despre literatura celor mai noi promoții literare și tendințele ei actuale. Ce să cauți în fruntea unei asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
manifestarea mai multor dovezi de iubire din partea Mamei noastre, atât pentru mine personal, cât și pentru cei cu care colaborez direct în munca de răspândire a vibrațiilor divine. Grupul nostru primise aprobarea de-a participa cu un program propriu la serbarea de Crăciun de la Penitenciarul Tichilești. Urma să ne producem, alături de alte grupuri invitate special pentru acest eveniment, cu colinde, cu cântece sahaj, însoțite de prezentarea corpului subtil și, bineînțeles, de efectuarea experimentului Realizării Sinelui. Eram un grup eterogen ca vârstă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
până au înghețat, pentru ca apoi să alerge în poala Ei plângând și căutând alinare... Alinarea am primit-o două zile mai târziu. Decisă, Diana nu s-a lăsat și a insistat cu telefoanele până a obținut o nouă aprobare pentru serbare, numai pentru noi de data aceasta! Se mai curățaseră și drumurile... Cei 17 kilometri ce ne despărțeau de Penitenciarul Tichilești i-am străbătut cu bătrâna mea Dacie într-o echipă de doar cinci persoane și doar în treapta a doua
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lista vapoarelor din escadrele străine, care vor lua parte la inaugurarea canalului: Anglia, AustroUngaria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, Rusia, Spania, Statele Unite, Suedia, Țările de Jos, Turcia iar din România se preciza că participă încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea. Despre serbarea inaugurării canalului de la Kiel, în Germania, Gazeta Bucovinei publică la 15/27 iunie 1895 informația că solemnitatea pentru punerea ultimei pietre și deschiderea canalului a avut loc la 19 iunie - canalul fiind botezat canalul împăratului Wilhelm, în memoria împăratului Wilhelm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
platformei acestuia. Nr.23 din 11 decembrie 1918 are în pagină telegrama domnului Iancu Flondor către domnul Iuliu Maniu, președintele consiliului regent al românilor din Ardeal și Ungaria la Sibiu în care se spune: „Informat de solul Bucovinei la înălțătoarea serbare a Unirii Ardealului cu România despre mărețul act de la Alba Iulia, mă închin energiei nesecate a leagănului românismului care de un mileniu înfruntă cu eroism vijelia barbară a suprimării elementului românesc din vechea cetate a zămislirii noastre. În numele Bucovinei readuse
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba română. Ce fel de învățământ va fi și acesta își poate oricine închipui.” Încheie acuzator ziarul. Ca ulterior, cu ocazia împlinirii a jumătate de secol de la Adunarea de la Blaj de pe Câmpul Libertății ziarul să publice Apelul către Români pentru serbarea din luna Mai -semnat de dr. Ioan Rațiu, George Pop de Băsești, Iuliu Coroian, Dionisiu Vaida, dr. Teodor Mihali, Rubin Petița și dr. D. Ciuta - iar apoi la împlinirea a 125 de ani „de când românii bucovineni aparțin glorioasei monarhii austro
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Timpul „nu ies din cadrul impus”, că aceasta se întâmplă pentru că „ nici relele pe care le divulgă nu se îndreaptă îndată.” „Ce putem face cu o apariție săptămânală, restrânsă la patru pagini? Să ne ocupăm numai de critică de artă, de serbări și jubilee într-o vreme de atâta anarhie administrativă?” Se întreba și-i răspundea retoric, într-un fel, „U.N. critic” cititorului dornic să vadă în Timpul ceea ce oferea, de exemplu, Glasul Bucovinei ori Foaia săteanului - un ziar mic dar care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un învățământ serios, aplicativ. * Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările jubiliare, Statutele societății, aduce contribuții prețioase referitoare la prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită. În cuprins: pagini de dr. S. Reli ( Ceva despre artele frumoase religioase din trecutul românesc), dr. I. Puiul (Institutul biblic românesc în Bucovina), dr. V.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Suceava, cuprindea 62 de pagini, din care 42 cu studiul „Peștii din apele Bucovinei” de Dimitrie Bucevschi, directorul școlii. Partea a doua cuprindea date referitoare la structura Comitetului școlar, bugetul comitetului, internatul, cronica muncii pe anul școlar 1924/1925, serbările date de școală, excursiile făcute de elevi. Anuarul pe anii școlari 1925/1926 - 1926/1927 întocmit de D. Bucevschi, director, avea în prima parte tot un studiu „Contribuția la cunoașterea Lostriței în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul Dimitrie Rusceac, directorul institutului, absolvent cu diplomă de capacitate pentru această formă de învățământ de la Blinden Erziehungsinstitut și Taubstummëninstiut, ambele din Viena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe anul școlar 19221923 Anuarul Liceului internat „Dimitrie Cantemir” din Coțmani pe anul școlar 19221923 publicat prin îngrijirea directorului liceului Leonida E. Bodnărescu, editură proprie, Cernăuți, Institutul de arte grafice „Glasul Bucovinei” Cuprindea o „Dare de seamă ținută cu ocazia serbării școlare de fine de an” de către directorul liceului, din care, printre altele aflăm că Leonida Bodnărescu, chiar în acele zile, a fost decorat cu „Răsplata Muncii” clasa I pentru învățământ, în afara oricărei ingerințe politice, absolut numai în baza meritelor sale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românești din Cernăuți Anuarul Universității Romînești din Cernăuți , cu primul său număr în anul de studii 1923 1924, cu o dare de seamă a prorectorului dr. Valerian Șesan. Până atunci apăruse la Cernăuți, 1922, volumul „Inaugurarea universității”... care începea cu „Serbările din 23-25 octombrie 1920 de inaugurare, la care a luat parte familia regală a României, prilej cu care s-a subliniat că „Menținerea Universității din Cernăuți și transformarea ei într-o instituție de cultură românească a fost și rămâne o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a audiat cursuri de filozofie, drept, economie politică și medicină, preferând prelegerile ce-l interesau și consultând serios cărți în bibliotecile publice din Viena. S-a amestecat în viața studenților români de acolo și a avut rol în organizarea marii serbări panromânești de la Putna (27 august 1871, când s-au comemorat 400 de ani de la sfințirea mănăstirii.” Victor Morariu, D. Murărașu, G. Băiculescu, Vasile Bumbac, Lucian Predescu semnează studii privind portretul uman și artistic, personalitatea poetului Mihai Eminescu. I.E. Torouțiu face
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din paginile de la „Deșteptarea” evocarea lui Ciprian Porumbescu, întoarcerea la 1877, în timpul luptelor de la Plevna, când tocmai se împlineau 100 de ani de la luarea Bucovinei de către Austria, când stăpânirea sărbătorea cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au fost paralizate, „cu ocazia serbării îndoitei nunți în casa preotului Țurcan din Fundul Moldovei s-au pus bazele fundației preoțimii gr. răsăritene din Bucovina pentru ajutorarea tinerilor lipsiți și talentați, alegându-se un comitet din șapte membri (părinții M. Constantinovici, N. Pleșca, V. Cocorean, D.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și ajutorării unor persoane aflate în nevoi. Gazeta, în numărul 15 din 20 iulie 1911, evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe: Isopescul Grecul, Eudoxie Ursachi, Leon cav. de Vlaico, Aurora Dașchievici, Ștefan Ștefanovici, Leon Baloșescul. Nunțile, petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]