4,171 matches
-
Vomită. Dar găsește iute leacul miraculos: o gură de oțet ce, pînă la proxima experiență, jugulează greața organică și-culmea, scîrba de a mai privi în jur. Maturul V. observ că nici măcar vîrsta nu m-a scăpat. Îmbătrînind ne visăm sfinți și ne sorbim încet, ca pe o poțiune amară, asceza. Memoria devine păcat, autoflagelare a rațiunii: să guști îndelung regretul copilăriei pierdute sau a stării de gemă în care, prozaic ignorînd vîltoarea, ești nimic și univers totodată. Pînă la tine
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
La mesele tăcerii aprindeți astă seară Corola de luceferi și stelele de vise. CLIPE DE PLOI SÂNGERÂNDE Prin zile mi se petrec cuvinte Și mi-e tristă durerea de soare, Mi-e chipul albit de sensuri jignite Pe un pământ sfințit cu lacrimi amare. Și n-am să pot să vă spun cum exist Printre monștri anihilați în prostime. Voi ați venit prin materii de vieți Să-mi lăsați în schimb un vis de iubire. Se petrec clipe de ploi sângerânde
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mai privească cerul. Căpătase o manie. Ori de câte ori întâlnea un cuplu, care se plimba ținându-se de mână, devenea fiară. Sărea la tânăra respectivă cu pumnii cu unghiile, obligând-o să plece de lângă partener. Îngăima blesteme dar și vorbe în care sfinții ori Maica Domnului erau când adulați, când insultați prin vorbe grele, necugetate. O urmăream adeseori, trecând pierdută prin fața porții noastre. Uneori mă apropiam de ea cu vorbe blânde, încercând un gest de mângâiere. Atunci i se luminau ochii și buzele
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Biserică; este necesar că bunele obiceiuri ale ecleziaștilor să-și regăsească rădăcina și să-și tragă seva din aceeași vigoare și deplinătate a doctrinei lui Cristos, căci nu este vorba numai să formezi oameni onești, ci creștini, sacerdoți iluminați și sfințiți în Cristos. Acesta a fost primul principiu și întreaga temelie a metodei care a fost întrebuințată în primele secole: știința și sănătatea unite strîns, una născîndu-se din cealaltă. Mai mult, se poate spune în adevăratul sens că știința se năștea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
specia umană. Perioada despre care vorbim aici este caracterizată de intrarea episcopilor în guvernarea politică. Ținta precisă a Providenței în astfel de momente hotărîtoare era, după cum am spus, să aducă religia lui Cristos în inima societății, pe care să o sfințească prin această conducere. Fiindcă porunca Providenței este clară și nu poate fi împiedicată, scopul a fost atins; dar, din cauză că instrumentele omenești folosite de Providență sînt în mod necesar limitate și deficiente, răul și dezordinea au fost prețul plătit pentru această
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lor suflete se bucurau că le zîmbeau conducătorii pe care îi adulau, ale căror infame plăceri le împărtășeau și ale căror războaie crude le încurajau prostește. Au mers atît de departe încît au cerut binecuvîntarea lui Dumnezeu pentru bătălii, au sfințit plăcerile cu discursuri episcopale solemne, batjocorind Evanghelia și orice urmă de pietate 126. O, Doamne! Acestea nu au fost doar posibilități, ci tot ceea ce am menționat poate fi exemplificat prin istoria care a înregistrat totul în caractere de neșters nici
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în Biserică bogățiile și puterea veacului (lucru care a început cu convertirea împăraților romani, dar, în special, de la invaziile barbare care au distrus Imperiul Roman și au pus temelia regatelor moderne) a țintit spre sanctificarea societății după ce îl va fi sfințit pe om și va fi introdus prin-cipiile Evangheliei în legile și în natura ordinii publice. Dacă această influență benefică a Religiei se observă prin semnele evidente ale unei mai mari justiții și echități care conduc diferitele ramuri ale administrației publice
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de care se lăsase cuprinsă; se pare că acest strigăt nou a fost binevenit și util: credința, dreptatea, demnitatea Bisericii, care se stinseseră precum o lumînare, s-au reaprins în toate inimile; iar diferitele Biserici și prelații care mai rămăseseră sfinți în cadrul Bisericii au răspuns apelului 231, au făcut front comun pentru o cauză comună, au reluat străvechile declarații, în scris și în canoane, și protestele împotriva uzurpărilor seculare care abia dacă apăreau în veacurile de dinainte 232. În mod evident
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
regelui și bun slujitor al curții, va fi acesta confidentul și prietenul tuturor? Va fi acel părinte respectat și îi va putea ajuta pe cei mulți să se însănătoșească? Aici nu este vorba dacă un popor de sfinți se poate sfinți și sub un astfel de Episcop, căci se presupune că pentru un popor de sfinți, Episcopul este inutil. Dar dacă luăm în considerare poporul creștin așa cum este și dacă vrem să i se aplice Evanghelia, este nevoie de alt fel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Să cugeți, să lucrezi și să vorbești în Domnul, Și speră doar în Domnul, desfată-te în Domnul, Și tot mereu să cugeți doar la Domnul. Tot ce-ți dorești în Domnul fă în Domnul. Să te dedici, să te sfințești în Domnul. Și Domnului să-I placi, să suferi pentru Domnul, În totul să te bucuri doar în Domnul. Să tînjești după Domnul, să fii mereu cu Domnul. Și binele și greul să le iubești în Domnul. Să-L vezi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
generoasă și demnă de primele vremuri ale Bisericii. 134 Matei, XXVIII, 20. 135 În Faptele Apostolilor se poate citi că Pavel și Barnaba "numeau prezbiteri în diferite Bisericii", deci Episcopi și Sacerdoți. C. XIV, 22. 136 Sf. Pavel l-a sfințit pe Titus ca Episcop de Creta; iar acum, scriindu-i, îi dă poruncă să facă și el același lucru în celelalte cetăți: "De aceea, spune, ți-am încredințat Creta, ca tu să îndrepți acele lucruri care lipsesc și să numești
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
anumite mănăstiri pentru a-și întreține soldații, i-a răspuns cu demnitate că "a da laicilor bunurile Bisericii înseamnă a încălca preceptul lui Cristos: "Să nu aruncați cele sfinte la cîini". Astfel a fost onorată Biserica Romană și a fost sfințită libertatea de alegere a Suveranului Pontif. Așadar, nu Otto a oprimat libertatea ecleziastică: ci aceasta s-a stins ca o consecință a puterii mai mari pe care o transmisese Otto moștenitorilor săi care nu au fost drepți precum el și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care au fost incluse în dreptul public comun al Europei. 231 Ar fi prea mult de povestit cît a suferit și cît s-a ostenit pentru libertatea Bisericii; iar ca o consecință a mișcării impuse de Grigore, au apărut în Biserică sfinți precum Petru Damian, Anselm din Canterbury, Anselm din Lucca, Yves din Chartres și, mai tîrziu, Bernard și alți mari Prelați. 232 Iată cîteva canoane ale Conciliilor ținute după ce Grigore a înălțat stindardul reformei și al libertății, încă înainte de încheierea secolului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
plin de promisiuni, la fel de luminos ca sticlirea în noapte a unui licurici. Palmele lor îmbrățișate se caută frenetic, pasional, mărturisesc reflexia pură a unui singur gând. "Sunt al tău, sunt a ta." Mirii gustă din pâinea și paharul de vin sfințite prin binecuvântarea preotului, apoi ținându-se de mână împreună cu nașii și conduși de preot se învârt în jurul mesei, cântând: "Isaie, dănțuiește; Fecioara a avut în pântece și a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu și Omul; Răsăritul este numele Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că are rost bun și nu a greșit atunci când ne-a dat-o nouă. De ce anumite nasuri nu o suportă? Probabil că așa cum este mai plăcută aroma unei ape de colonie, făcută din cine știe ce chimicală dăunătoare trupului, decât mirosul busuiocului sfințit la biserică, așa e și cu ceapa. Și totuși, de câte ori nu am văzut cum pusă lângă o roșie proaspătă din grădină și ceva brânză din putină a fost cel mai strălucit ospăț pentru mulți oameni subțiri care adăstau la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cultură care n-o au ș-o pricepere pe care natura n-au voit să le-o deie. Murind în Italia, sărac și părăsit, rămășițele lui dorm în pământul din care au pornit începătura neamului nostru, cenușa sa n-au sfințit pământul patriei, ci e pe veci amestecată {EminescuOpX 442} cu aceea a sărăcimii din Palermo. Cu limbă de moarte însă și-a lăsat manuscriptele sale d-lui Ioan Ghica, și astăzi, după un pătrar de veac din ziua morții lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zic, și ce spune bănuitul, ce răspuns v-a dat când l-ați interogat? Tovarășe prim, zice, ei totdeauna neagă. Și ce-ați vrea dumneavoastră să facă dacă unul e nevinovat? Înseamnă că am greșit noi? Și de ce nu? Sînteți sfinți? Nu porniți și de la premiza că ar putea fi nevinovat? Ba da, doar dacă el neagă nu dă nici o explicație, nu-l putem considera nevinovat. Ascultați, i-am spus, fraza asta trebuie să aibă o explicație. Ce spune bănuitul? Că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o brutalitate spontană, repede și ea reprimată: Da' de ce să nu-i mănânci, dacă bagi cuțitul în ei e o cruzime mai mică? Am mai văzut eu ipocriți care mănâncă miei tăiați și își ling degetele. Mielul e un animal sfințit de Isus în iesle, în timp ce peștii i-a înmulțit chiar el să dea de mâncare mulțimii. Apostolii nu și i-a ales dintre pescari?!" "Rafinați?!" zisei fără ironie. Surâsul reapăru, de astă dată însoțit de același secret humor: "Știu, zise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am feri chiar de-a-i pronunța porecla, pentru că o sumă de oameni cumsecade suportă fără vină inconvenientul de-a avea aceeași
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vărui-o noi mai pe urmă", răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat mult timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suporta darea în întreprindere a unei țări întregi pe mâna unei companii de exploatație? Cine garantează că meritul nedreptățit, că știința înlăturată, că caracterul energic înlăturat nu vor devia pe căi periculoase, cu atât mai periculoase cu cât vor fi sfințite prin spirit de sacrificiu, sfințite de fanatismul național? Daca pentru omul ce voiește îndreptarea stărilor de lucruri din patria sa pe cale legală, liniștită, nu va mai rămânea mijloc de-a o face nu va pune oare binele, fie chiar rău
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unei țări întregi pe mâna unei companii de exploatație? Cine garantează că meritul nedreptățit, că știința înlăturată, că caracterul energic înlăturat nu vor devia pe căi periculoase, cu atât mai periculoase cu cât vor fi sfințite prin spirit de sacrificiu, sfințite de fanatismul național? Daca pentru omul ce voiește îndreptarea stărilor de lucruri din patria sa pe cale legală, liniștită, nu va mai rămânea mijloc de-a o face nu va pune oare binele, fie chiar rău înțeles, al țării mai presus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi de țară cum ni-i nouă de mere pădurețe. Mai e îndoială? Iubirea de țară e pururea și pretutindenea iubirea trecutului; patria vine de la cuvântul pater și numai oameni cari țin la instituțiile părinților lor, la petecul de pământ sfințit de munca și sângele părinților, pot fi patrioți. {EminescuOpXII 354} Patriotism cu părinți îngropați în Țara Bulgărească și cari nici știau românește, un asemenea patriotism nu există. [3 octombrie 1881] ["TOATE FOILE GERMANE... "] Toate foile germane vorbesc de călătoria lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot atât de mare precum este, dîndu-i-se doar în ajutor mitropolitului un episcop coadiutor. Amândouă mitropoliile din Ardeal, cea răsăriteană și cea greco - catolică, au una și aceeași origine. Din evul mediu încă exista archidieceză răsăriteană în Alba-Iulia, ai cărei mitropoliți se sfințeau de către mitropolitul din București, ca exarh al patriarhiei constantinopolitane. Pe la începutul secolului trecut au început convertirea unui număr de români la ritul greco - catolic, de unde a urmat prefacerea mitropoliei din Alba-Iulia în mitropolie greco - catolică. Românii cari n-au primit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]