3,065 matches
-
rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul, explorarea unei pivnițe vechi) se metamorfozează în gesturi miraculoase; nostalgia libertății reale și a unui topos unde aceasta era posibilă (Bucureștiul vechi) se împletește cu nostalgia mitului 379. Simbolismul evident al numelui protagonistului, evidențiat de autor ("Fărâmă este numele bătrânului, care înseamnă în limba română "miez", "fragment""; din acest punct de vedere, Eliade își numea nuvela, "parabolă a omului fragil". Pe când "cei puternici vor cădea", Fărâmă supraviețuiește pentru că este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade în Jurnalul său, funcție care, dacă nu e satisfăcută, duce la nevroză și sterilitate 396. Copilul divin cu care Henri Rocquet îl pune în relație pe Fărâmă - decriptare pe care Eliade o găsește "foarte adevărată" - este încărcat de un simbolism inițiatic revelând misterul unei "renașteri" de ordin mistic 397. În ceremoniile de inițiere, simbolismul renașterii mistice presupune și primirea de alte nume de către neofiți, care vor fi numele lor adevărate 398. Aparent insignificantul, Fărâmă, cu tonul mereu umil, cu veșnica
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sterilitate 396. Copilul divin cu care Henri Rocquet îl pune în relație pe Fărâmă - decriptare pe care Eliade o găsește "foarte adevărată" - este încărcat de un simbolism inițiatic revelând misterul unei "renașteri" de ordin mistic 397. În ceremoniile de inițiere, simbolismul renașterii mistice presupune și primirea de alte nume de către neofiți, care vor fi numele lor adevărate 398. Aparent insignificantul, Fărâmă, cu tonul mereu umil, cu veșnica atitudine încurcată pe care o afișează, cu nesfârșitele plecăciuni și mulțumiri (se dezvoltă o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de pe strada Popa Soare, unde cântă Leana. Strada Mântuleasa este un loc sacru, privilegiat, într-o geografie mitică din care face parte și Insula Șerpilor unde dispare Darvari, simbol al unei realități absolute, populată de ființe-arhetip, care nu devin (despre simbolismul insulei vorbește Eliade în studiile sale de etnologie și mitologie 489). 4.8.2. Șanțurile Mitologia comorilor se prelungește în nuvela Șanțurile, în proiect inițial, Bătălia de la Oglindești. Titlul proiectului, menit să păcălească pe cititor, exprima intenția autorului "de a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
istoric. (...) Prin urmare, astăzi, "a face cultură" este singura politică eficace la îndemâna celor din exil. Pozițiile tradiționale sunt răsturnate: în centrul concret al istoriei nu se mai află politicienii, ci savanții, "elitele intelectuale"". (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) Eliade avertizează asupra "simbolismului" de bază al nuvelei 516 - inversiunea mitului orfic (femeia, Leana este cea care coboară și îl scoate pe Adrian din infern, adică din "pierderea de sine", amnezie, alienare) - și a răsturnării "ierarhiei": Adrian este singurul care a înțeles sensul mitului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ieronim îi răspunde că "asta nu înseamnă că trebuie doar să-l înțelegem și să-l justificăm", ci "să mergem mai departe: să-i descifrăm semnificația lui simbolică. Pentru că orice eveniment, orice întâmplare cotidiană comportă o semnificație simbolică, ilustrează un simbolism primordial, transistoric, universal"703. Această descifrare a semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice "poate constitui o revelație, în sensul religios al termenului", "țelul tuturor artelor"704. Spectacolul devine "o nouă escatologie, sau o soteriologie, o tehnică a mântuirii"705, o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
colonel în armata austro-ungară, pentru a se distinge (în opinia anchetatorilor) de masă: "Dar Zevedei e un om ciudat: vrea să se distingă de popor, și atunci recurge la orice semn distinctiv..."; (într-o lectură posibilă, "semnul celor aleși"). Despre simbolismul pelerinei s-a spus că evidențiază asocierile ezoterice produse de imagistica îmbrăcămintei (care acoperă, apără, ascunde), acestea amplificând senzația de mister a unei povești care conține mesaje codificate și comunicări apocrife. În acest sens, etimologia cuvântului (fr. pèlerine, veșmânt purtat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiarelor. Anumite elemente trimit la mitologia solstițiului de vară: Iarba fiarelor, despre care se crede că înflorește pe la miezul nopții de Sânziene, "dar numai pentru câteva clipe"730, precum și mesajul transmis de edițiile din Scânteia care sunt datate în iunie. Simbolismul solstițial a fost considerat esențial pentru înțelegerea prozei ficționale a lui Eliade, "atât la nivel individual, cât și în termenii unor tipare recurente comune"731. Mai mult (sau mai puțin) decât în Pe strada Mântuleasa, unde faptele erau supuse unei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și e măsura fiecăruia"830. Făt-Frumos s-a reîntors în spațiul matrice; înlăturarea celei mai cumplite nefericiri a firii - iluzia veșnicei tinereți și a nemuririi - înseamnă cea mai mare fericire, singura trăire posibilă a Ființei 831. Matei Călinescu insistă asupra simbolismului îmbrăcămintei, asupra afinităților (altele decât în Pelerina, unde exista o analogie dintre îmbrăcăminte și actul de a ascunde) dintre îmbrăcăminte și habitus (condiție, caracter); deoarece habitus este etimonul cuvântului vechi habit (îmbrăcăminte care indică statutul socio-profesional, caracterul și starea de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de vară, până la Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile"; "simbolismul religios al solstițiului" îl vedea în strânsă legătură cu imaginile și temele folclorului românesc și european, "în noaptea aceasta, cerul se întredeschide, se poate vedea lumea de dincolo în care se poate dispărea ... Dacă cuiva i se înfățișează această vedenie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
întredeschide, se poate vedea lumea de dincolo în care se poate dispărea ... Dacă cuiva i se înfățișează această vedenie miraculoasă, el iese din timp, iese din spațiu. Va trăi o clipă ce ține o veșnicie ... Totuși, nu această semnificație a simbolismului mă obseda, ci acea noapte în sine"869. Intriga nuvelei vizează schimbarea înfățișarii în acord cu numele (este ceea ce dialogul platonician numește potrivirea numelui cu esența lucrului, ousia). Asemănarea dintre Constantin Orobete și generalul cu bandaj negru pe un ochi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Mircea, "Fragment autobiographic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și nr. 8 1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003. Eliade, Mircea, Fragmentarium, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, India, Editura pentru Turism, București, 1991. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Limbă și literatură, vol. III-IV, 1991, p. 236. 1 Șerban Cioculescu, "Întoarcerea din rai", în "Dosarul" Mircea Eliade, vol. III (1928-1944), Elogii și acuze, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca, Curtea Veche, București, 2000, p. 36; simbolismul titlului Petru și Pavel a fost sesizat și de Gheorghe Glodeanu, în Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 293, protagoniștii fiind considerați "niște veritabili apostoli ai unei noi generații". 2 Sabina Fânaru, Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sociétés Europénnes 4, 1988; ed. de Paul H. Stahl, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. I, Editura Artemis, București, 1994, p. 227. În Dicționarul lui Evseev, nucul este interpretat în folclorul multor popoare ca un arbore demonic, iar simbolismul său funest (există o credință legată de iminența morții pentru cel care îl plantează) este contracarat de semnificațiile fructului său, legate de fertilitate și fecunditate (Ivan Evseev, op. cit., pp. 117-118.). 309 Mircea Eliade, op. cit., p. 177. 310 Ibidem, p. 178
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noi le putem formula, împreună cu opusele lor. Astfel, Dumnezeu îi apare lui Cusanus drept unitatea armonică a tuturor deosebirilor, simfonia lumii, coincidența opuselor (coincidentia oppositorum). În el, începutul coincide cu sfârșitul, maximum cu minimum, unul cu multiplul. Uzând de un simbolism geometric, el afirmă: "Dumnezeu se află înlăuntrul totului fiindcă e centru infinit; e în afara totului, fiindcă-i circumferință infinită; pătrunzând totul, fiindcă-i diametru infinit; principiu al tuturor lucrurilor fiind centru, sfârșit al tuturor lucrurilor fiind cicumferință, mijloc al tuturor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade. Definitio Sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998. Dancy, Jonathan; Sosa, Ernest (eds.), Dicționar de filosofia cunoașterii, vol. I, Editura TREI, București, 1999. De Broglie, Louis, Certitudinile și incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980. De Souzenelle, Annick, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996. Deleuze, Gilles, Logique du sens, Les Éditions du Minuit, Paris, 1969. Diaconu, Florica, Diaconu, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Dima, Teodor, ""Revelare" și "irațional" în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995, pp. 22-23. 312 Cf. Mihail Grădinaru, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993, p. VI. 313 Rudolf Otto, op. cit., p. 38. 314 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996, pp. 35-36. 315 Ibidem, p. 37. 316 Ștefan Afloroaei, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 166-167. 317 Ibidem, p. 166. 318 Ibidem, p. 165. 319
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate argumenta că prezervarea naturii sălbatice contribuie la păstrarea structurilor liberale. Cetățenii sunt liberi și autonomi, idealuri pe care le regăsim în natura sălbatică. De exemplu, păstrarea cursului natural al unui râu. Cetățenii trebuie să aibă acces la un asemenea simbolism. Invers, distrugerea și dominația naturii poate fi o sursă pentru un model politic al dominației, de exemplu, a femeilor de către bărbați, a cetățenilor de culoare de către albi etc. Mai mult decât atât, eșecul protejării naturii va crea un deficit de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Ioan Cuza" din Iași. A obținut doctoratul în filologie. A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The conceptual metaphor and the cultural substrate (2011). A publicat studii la Cambridge Scholars Publishing, Lambert Academic Publishing, Pompeu Fabra etc. A implementat proiecte în calitate de Director și/ sau membru (UEFISCDI
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în tradiția lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: a.) există o motivare absolută: forma sonoră "evocă unele trăsături ale conținutului denumit" (DSL, 2005: 330). Interjecțiile: sst! deh! ca și onomatopeele: hodoronc-tronc! tronca-tronca! reproduc sunete, zgomote în mod sponatan. Există cuvinte cu simbolism fonetic ce reproduc de asemenea, zgomote sponatane: cotcodăceală, a mârâi, a hârâi etc. b) Motivarea relativă este deosebit de complexă și nu se realizează la nivelul formelor fonetice. Literatura de specialitate are în vedere și alte tipuri de motivare: a) Motivarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandra Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț șiOccident 10. Petru loan, Logică și filozofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13.I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică interbelică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al II-lea și despre expresia serenă a chipului său din urmă. Funeraliilor sale, urmărite de peste două miliarde de oameni, nu pare să le fi lipsit nimic din tot ceea ce merita să le încarce de recunoștință și de un suprem simbolism. Totuși, eu unul cred că a lipsit ceva. Aflând de moartea Papei, Mehmet Ali Agca, deținut astăzi într-o pușcărie din Turcia, a cerut să i se dea dreptul de a merge la Roma spre a-și lua rămas bun
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în Ifigenia. În interpretarea Mioriței, Eliade se delimitează atăt de exegeza „pesimistă” a lui Blaga și a lui Dan Botta, care vedeau în legendă expresia nostalgiei morții caracteristică spiritului autohton, cât și de aceea „optimistă” a lui Brăiloiu, care înțelegea simbolismul nupțial asociat cu ritul nunților postume ca pe o manifestare a voinței celor vii de a se apăra de mort pacificându-l. Eliade crede că ciobanul mioritic conștient că nu te poți apăra împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I.Saizu & Al.Tacu, Europa economică
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care promovează ideologia și stilul de viață al curentului contracultural, cu imagini prezentînd scene de înot nudist, de sex, de folosire a drogurilor sau de participare la anumite ritualuri sociale. Prefixul "paleo" din termenul mai sus-menționat are sensul de "anterior simbolismului" sau "subiacent simbolismului". Paleosimbolurile sînt legate de anumite scene care au o încărcătură dramatică și emoțională. De exemplu, Freud a constatat că anumite scene, precum cea a unui copil bătut pentru că se masturbează sau a unui copil descoperindu-și părinții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]