3,082 matches
-
recunoaște analiza limbajului - a limbajului științei, moralei sau artei - drept „adevăratul obiect“ al cercetării filozofice. Esențială în această privință este afirmația că despre forma logică a 176 GÂNDITORUL SINGURATIC limbajului nu se poate spune nimic. Aceasta „se arată“ însă în simbolism. Putem recunoaște astfel propozițiile cu sens, le putem deosebi clar de nonsensuri. Acest obiectiv poate fi atins fără formularea și aplicarea unui criteriu. Ceea ce a urmărit autorul Tractatus-ului a fost, în primul rând, să contribuie la înțelegerea acestui lucru, și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sens expresiilor limbajului. Recunoașterea și prevenirea nonsensurilor filozofice este mai greu de înfăptuit prin considerarea acestor contexte și practici decât EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 201 prin examinarea formei logice a expresiilor, așa cum se arată ea în simbolism. S-ar putea însă spune că este vorba de o schimbare a metodei, și nu a obiectivului activității filozofice. Distincția dintre activitățile care urmăresc sporirea cunoașterii și cele care țintesc să înlăture confuzii și să aducă clarificări, dintre activitățile științifice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
probleme, să arate că sunt lipsite de sens, în opera lui de tinerețe și în cea mai târzie, este însă evident. Calea propusă în Tractatus a fost cea a cercetării formei logice a expresiilor limbajului, formă care „se arată“ în simbolism. Problemele filozofice iau naștere în mod sistematic din neînțelegeri ale logicii limbajului, care pot fi puse în evidență prin utilizarea tehnicilor logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o cercetare psihologică a simbolurilor, rezultă că logica însăși nu poate fi înțeleasă pe deplin dacă facem abstracție de aportul cercetărilor psihologice. Concluzia la care ajunsese era că cercetarea psihologică era chemată să aibă un aport important, atât la teoria simbolismului, cât și la teoria judecății. În anul 1918, când a ispășit o pedeapsă de șase luni cu închisoarea pentru activități îndreptate împotriva războiului, Russell a citit o mare cantitate de literatură psihologică recentă. Într-o scrisoare circulară trimisă de aici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trainică a judecății. Văd calea ce duce la un vast domeniu și, printre altele, la o definiție a logicii care până acum lipsea. [Ă] Am ajuns la un punct în care am nevoie de o teorie a judecății și a simbolismului care sunt amândouă probleme psihologice.“11 Biograful lui Russell, Ray Monk, caracterizează această reorientare drept „o încercare de a «naturaliza» întreaga lui filozofie, de a o aduce pe pământ din cerurile platonice în care a trăit ea până atunci“12
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiile limbajului, despre relațiile dintre expresiile limbajului și faptele pe care le descriu acestea, despre principiile științelor naturii, despre solipsism, despre etică și valori sunt tot atâtea consecințe ale distincției. Distincția însăși, care poate fi făcută, credea Wittgenstein, examinând doar simbolismul, este cea avută în vedere, în primul rând, atunci când în „Cuvântul înainte“ autorul scrie că „adevărul gândurilor comunicate aici mi se pare intangibil și definitiv“. Nu ne este greu să înțelegem cât de afectat trebuie să fi fost Wittgenstein de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care consultă „Introducerea“ lui Russell, îi va atrage atenția îndeosebi lipsa efortului acestuia de a se desprinde de propria lui perspectivă, pentru a înțelege abordarea lui Wittgenstein. Russell afirmă, de exemplu, că firul roșu care străbate considerațiile din Tractatus asupra simbolismului ar fi preocuparea pentru stabilirea condițiilor care trebuie să fie satisfăcute de un limbaj perfect din punct de vedere logic: „Astfel, logica are de tratat două probleme privitoare la simbolism: (1) condițiile pentru sens mai degrabă decât pentru nonsens în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
exemplu, că firul roșu care străbate considerațiile din Tractatus asupra simbolismului ar fi preocuparea pentru stabilirea condițiilor care trebuie să fie satisfăcute de un limbaj perfect din punct de vedere logic: „Astfel, logica are de tratat două probleme privitoare la simbolism: (1) condițiile pentru sens mai degrabă decât pentru nonsens în combinațiile simbolurilor; (2) condițiile pentru unicitatea semnificației sau referinței în simboluri sau în combinații ale simbolurilor. Un limbaj perfect din punct de vedere logic posedă reguli ale sintaxei care previn
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu un număr mare de intervenții începând din 1925. E. Lovinescu, unul dintre cei mai fideli colaboratori, trimite articole de fond, printre care Războiul generator de frumos estetic, De la „Mite” la „Bălăuca”, Mai mare ca natura (despre arta realistă și simbolism), Cum devii pamfletar, în care îl acuză pe Tudor Arghezi de „lipsă de inspirație și o atât de puțină stăpânire a materialului sensibil al poeziei”, Critica, în care își expune concepția despre menirea criticii, Istoria civilizației române moderne, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
corpului liric". Trei culori-simboluri fundamentale, aflăm în poezia Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate liric sunt poemele În margine (,,Herald”, 1933), Verset, Cuprindere (,,Azi”, 1934), tipul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
invariabil cu o linie de dialog și conțin mărci ale adresării (uneori către cititor). De multe ori, există chiar o tramă epică, uneori în stilul discursiv, colocvial-livresc al biograficului anodin al lui Mircea Ivănescu, alteori, într-un stil traklian, al simbolismului concentrat, tragic-evaziv. Se regăsesc în poezia lui D. multe dintre tehnicile optzeciste: metoda textualistă, stilul ostentativ intelectual, limbajul neologic, folosirea unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză, alternând cu limbajul colocvial și cu oralitatea. Diferența specifică rezidă în subordonarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8. Jean Borella: Criza simbolismului religios 9. Pavel Chihaia: Țara românească între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan: Logică și filosofie 11. Daniel Combes: Epopeea vinului 12. Anton Adămuț: Filosofia substanței 13. I. Saizu, Al.P. Tacu: Europa economică interbelică 14. Jean-Nöel Jeanneney: O istorie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
opusă funcției sale cognitive sau semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme compuse, creații de cuvinte etc.; la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dea suport unor structuri contrastante, apropiate adesea de pilda religioasă. B. folosește, frecvent retoric, o imagistică de sursă biblică pentru a sugera paragina spirituală a veacului, condamnată în numele unui creștinism indignat - substratul celei de a doua cărți, Cetatea mea (1939). Simbolismul întârziat (ploaie autumnală, nevroze, ftizie, solitudine apăsătoare) este pătruns de câte o notă expresionistă (motivul „urletului” revine obsedant). Un amplu poem, Mama (1948), caută să creeze un simbol al suferinței și al resemnării universale și, pe alocuri, al posibilității de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un uitat. C. compune o poezie epigonică; a imitat, după Macedonski și Mircea Demetriade, imagistica intens colorată - la el de o somptuozitate prețioasă -, căuta demonismul, magia, evadarea în paradisul artificial al visului (Demon negru, Diamant negru, În largul mărei). Recuzita simbolismului era folosită din plin pentru o lume „din flori, din vise și parfume, din armonii”. Primitivismul, pe care i-l aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
S. Marcus, 1971)60. Testul Koch sau testul arborelui Arborele constituie unul din cele mai bogate și mai răspândite teme simbolice. El a fost pe rând în cultura omenirii: simbol al vieții în continuă evoluție, ascensiune către cer, evocând întregul simbolism al verticalității; mijlocitor al comunicării între cele trei niveluri ale cosmosului; cel subteran, prin rădăcini, suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos și înaltul, prin ramurile dintre vârf, atrase de lumina cerului. El adună toate elementele: apa circulă cu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
redactor în 1913, 1914 și 1916. În numărul inaugural al publicației, L. semnează articolul Curentul nou la noi, prilej de a-și face cunoscută simpatia față de tendințele moderniste din literatura franceză și din cea română, trecând în revistă parnasianismul și simbolismul și recunoscând totodată importanța poeziei argheziene ca etapă valorică nouă în discursul poetic românesc. L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
la M., este puternică; limbajul cade adesea în prozaic, golindu-se de emoție. Lira meditativă (1998) este o culegere net superioară, în care poetul, depășind impasul, dă la iveală versuri în care îmbină fericit imagismul, notația descriptivă impresionistă și un simbolism al bogatelor sinestezii sunet-imagine-miros, cu deschideri către un expresionism utilizat ca o exacerbare spre tragic a melancoliei. Poemele sunt fine arabescuri, muzicale, cu modulații sinuoase, în care ochiul și auzul fantasmează în marginea realului (în al doilea ciclu, dedicat satului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
Își explică verbal acțiunea și caută să realizeze o cât mai bună corespondență Între rezultatul activității sale egocentrice, prin definiții instabile, schimbătoare și momentane, și exigențele fiabilității comunicării sociale. Din analizele desenelor copiilor se pot evidenția o serie de caracteristici: - simbolismul: caracterul simbolic al desenului ( În sensul de configurații grafice substituante) se datorează incapacității copilului de a aprecia proporțiile, elementele componente ale obiectului desenat și relația dintre acestea, și nu a unei sinteze conștiente; - transparența: figurarea tuturor elementelor realității pe care
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
intrare a alterității, devine hieratic, fără trăsături clare, în ciuda trecerii prin enigma feminină. Un neașteptat sprijin hermeneutic, dincolo de aproape obligatoriile referințe la studiile lui Franz Rosenzweig despre chip ca oglindă divină, poate veni din partea lecturilor biblice cu totul aparte asupra simbolismului corpului uman pe care le face Anick de Souzenelle, în care echilibrul rostirii complete în tradiția ebraică e dat de deschiderea ființei masculină, în definiție spre alteritatea feminină. Suflul ce animă și dă sens celor 22 de consoane, masculine, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van! În Excelsior și Flori sacre, romantismul de tip Byron-Musset se amestecă cu un parnasianism foarte pictoric, dar și cu ecouri de simbolism. Cântecul ploaiei amintește școala flamandă: Plouă, plouă, - Plouă cât poate să plouă, Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, - cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, - Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi înaintate pentru acea epocă. El e un precursor al simbolismului, în acea formă a sentimentalismului lugubru pe care o va dezvolta cu douăzeci de ani mai târziu Bacovia. Simbolistă e nostalgia de ținuturi misterioase, spleen-ul. Nordicii din ținuturile pluvioase visează țărmurile meridionale: La nord, în țările ploioase, Cu melancolice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu făcea decât să reia mai confuz ideile lui Slavici de la Vatra, adăugând de la sine onoarea pe care o avea atunci de "spoiala străină franțuzească". Prin asta continua germanismul "Junimii", în vreme ce poezia nouă se dezvolta tocmai prin rodnica înrîurire a simbolismului francez, care se strecura chiar în paginile Semănătorului. ST. O. IOSIF Ardeleanul St. O. Iosif (1875-1913) a părut cel mai în spiritul noului mesianism, ținîndu-se seamă și de producția lui patriotică, totuși figura lui e complexă. Întâi el e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]