5,177 matches
-
împotriva Romei, dar și împotriva nemților care au pus mîna pe o parte a teritoriului ceh și a comerțului și care sînt alungați din Universitatea din Praga! Pînă la urmă înfrînți de cruciadele germane, husiții obțin totuși în 1436, de la sinodul din Bale, recunoașterea comuniunii sub ambele specii. La mijlocul secolului al XV-lea, ereziile par învinse și unitatea Bisericii pare restabilită în jurul Romei. Cu toate acestea, în timpul crizei, papalitatea a trebuit să renunțe la intenția de a reuni sub autoritatea sa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Hus îmbină strîns disputa religioasă cu patriotismul boem. Criza husită capătă repede o manta anti-germanică și se afirmă ca o mișcare națională îndreptată clar împotriva dinastiei domnitoare. Lucrurile capătă un caracter dramatic prin condamnarea și supliciul lui Jan Hus la sinodul de la Constanza (1415). Cehii fac din acesta un martir și îi acuză pe suveranii germani că nu au făcut nimic pentru a-l salva de la moartea pe rug. Succesorul lui Venceslav, Sigismund, trebuie să aștepte anul 1436 și un compromis
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este Geneva, dar acesta este introdus și în Franța, în Ungaria și în Scoția și se află la baza anglicanismului 45. Străduindu-se să combată reforma, papalitatea devine conștientă că o reformă a Bisericii este necesară. Aceasta va fi opera sinodului din Tyrol care precizează dogma și reformează clerul. Dar unitatea Europei creștine este de domeniul trecutului. Dacă secolul al XVI-lea deschide o nouă epocă pentru Europa, acesta se bazează mai puțin pe inovațiile economice sau sociale și mai mult
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Roma și asupra papei Alexandru al VI-lea Borgia. Dorind o "reînnoire a Bisericii", el realizează la Florența, o teocrație model dar efemeră. Peste tot se aud voci care declară necesitatea urgentă a unei reforme a Bisericii. Dar lipsește voința. Sinoadele generale de la Constanz și de la Bâle promulgă multe decrete reformatoare, dar papalitatea, care vrea să-și mențină supremația asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
model dar efemeră. Peste tot se aud voci care declară necesitatea urgentă a unei reforme a Bisericii. Dar lipsește voința. Sinoadele generale de la Constanz și de la Bâle promulgă multe decrete reformatoare, dar papalitatea, care vrea să-și mențină supremația asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și lui Maximilian, care au convocat un sinod la Pisa. Încheiat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
urgentă a unei reforme a Bisericii. Dar lipsește voința. Sinoadele generale de la Constanz și de la Bâle promulgă multe decrete reformatoare, dar papalitatea, care vrea să-și mențină supremația asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și lui Maximilian, care au convocat un sinod la Pisa. Încheiat în 1517, sinodul nu face decît să-i invite pe cardinali
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mențină supremația asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și lui Maximilian, care au convocat un sinod la Pisa. Încheiat în 1517, sinodul nu face decît să-i invite pe cardinali să ducă o viață de preoți și să-și limiteze acumularea de beneficii. În sfîrșit, încercările de reformă ale Bisericilor naționale, făcute de suverani, sfirșesc într-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și lui Maximilian, care au convocat un sinod la Pisa. Încheiat în 1517, sinodul nu face decît să-i invite pe cardinali să ducă o viață de preoți și să-și limiteze acumularea de beneficii. În sfîrșit, încercările de reformă ale Bisericilor naționale, făcute de suverani, sfirșesc într-un impas, în afară de Spania, unde cardinalul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să trimită legați (reprezentanți papali) care să lupte împotriva ideilor reformate. De abia odată cu venirea lui Paul al III-lea (l534), papalitatea pune bazele reformei Bisericii catolice. Începînd din 1536, aceasta introduce episcopi umaniști în Sfîntul Colegiu și convoacă un Sinod destinat să reformeze Biserica. Durează zece ani pînă ce acest Sinod se reunește. Însărcinați să pregătească programul Reformei, noii cardinali denunță bolile de care suferă Biserica și preconizează represiuni foarte dure ale ereziei, după modelul Inchiziției spaniole. Instaurată în 1542
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
De abia odată cu venirea lui Paul al III-lea (l534), papalitatea pune bazele reformei Bisericii catolice. Începînd din 1536, aceasta introduce episcopi umaniști în Sfîntul Colegiu și convoacă un Sinod destinat să reformeze Biserica. Durează zece ani pînă ce acest Sinod se reunește. Însărcinați să pregătească programul Reformei, noii cardinali denunță bolile de care suferă Biserica și preconizează represiuni foarte dure ale ereziei, după modelul Inchiziției spaniole. Instaurată în 1542, Inchiziția romană, încredințată dominicanilor, vechi adversari ai lui Luther, se întinde
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol (1545-1563) fixează pentru patru secole (pînă la al II-lea Vatican) bazele ecleziologiei catolice: credința se bazează pe Scripturile interpretate de Biserică, faptele reprezintă un complement necesar al acestora, sacramentele sînt imuabile, iar mesa, care conferă credincioșilor prezența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Biserică, faptele reprezintă un complement necesar al acestora, sacramentele sînt imuabile, iar mesa, care conferă credincioșilor prezența reală a lui Hristos în Euharistie, are un rol principal, în sfîrșit, Biserica și sacerdoțiul se bazează pe instituția divină. În același timp, Sinodul reformează sacerdoțiul: se face un efort deosebit pentru recrutarea și formarea preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de beneficii, delimitarea strictă a diocezei). în schimb, pe planul dogmei, Sinodul refuză orice inovație aparținînd Reformei protestante. În acest domeniu ne găsim în prezența unei Contrareforme. Astfel, revoluția spirituală inaugurată de umanism sfîr-șește cu explozia Europei creștine. Pe lîngă o Europă orientală, cîștigată de ortodoxie și amenințată de islamism, o Europă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
particularismelor naționale pune problema caracterului universal al culturii în favoarea culturilor și limbilor naționale. Această perioadă de fărîmițări și de tulburări își găsește mijlocul de exprimare în stilul baroc. Apărut din dorința Bisericii catolice de a-și afirma noile dogme, după Sinodul din Tyrol 57 , acesta este la început o formă de reprezentare a misterelor sfinte, al căror caracter teatral și dramatic se adresează mai degrabă sensibilității și imaginației decît rațiunii. Dar mai tîrziu, barocul va deveni un mijloc de a etala
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al unei culturi universale. Prin repunerea în discuție a conceptelor medievale despre lume, la sfîrșitul secolului al XVI-lea, umanismul și-a epuizat calitățile novatoare. O parte din contribuția sa este totuși păstrată: în domeniul teologiei, o parte din canoanele Sinodului din Tyrol confirmă rolul rațiunii în credință, contribuția creștinului la propria-i mîntuire prin faptele sale, și se insistă asupra liberului arbitru al credinciosului; în domeniul pedagogiei, spiritul umanist se regăsește în organizarea colegiilor iezuite; în domeniul erudiției, care continuă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se explică originea cuvîntului "baroc" din cu-vîntul portughez "barocco" care înseamnă "perlă cu formă neregulată". Prin extensie, termenul francez se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii romane după Sinodul din Tyrol. La început, arta barocă apare într-adevăr ca o artă a Contrareformei. Aceasta, înlăturînd toate aspectele păgîne ale artei renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă și să afirme sus și tare dogmele întocmite de Sinodul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Sinodul din Tyrol. La început, arta barocă apare într-adevăr ca o artă a Contrareformei. Aceasta, înlăturînd toate aspectele păgîne ale artei renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă și să afirme sus și tare dogmele întocmite de Sinodul din Tyrol. Pentru a răspîndi doctrina într-o societate în majoritate analfabetă și prea puțin capabilă să înțeleagă esența dezbaterilor teologice, Sinodul a recomandat reprezentarea misterelor sfinte. Se pun totuși condiții foarte stricte în reprezentarea acestei arte religioase pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă și să afirme sus și tare dogmele întocmite de Sinodul din Tyrol. Pentru a răspîndi doctrina într-o societate în majoritate analfabetă și prea puțin capabilă să înțeleagă esența dezbaterilor teologice, Sinodul a recomandat reprezentarea misterelor sfinte. Se pun totuși condiții foarte stricte în reprezentarea acestei arte religioase pentru a se face o diferență netă între arta religioasă și arta profană: se interzice apariția în scenele religioase a personajelor anecdotice sau bufone
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
impresionate și să se ofere chiar și celor mai umili o imagine terestră a ceea ce va fi viața eternă datorită mîntuirii, al cărei secret îl are numai Biserica. Sculpturile și picturile sînt și ele destinate să ridice în slăvi învățăturile Sinodului din Tyrol: glorificarea euharistiei, celebrarea Sfintei Fecioare și a sfinților, scene de extaz care pregătesc omenirea să primească iertarea divină. Arta barocă răspunde în primul rînd preocupărilor Biserici catolice, care-și pune în joc toate instrumentele puterii, ale bogăției și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Ludovic al XIV-lea, papa Inocențiu al XI-lea condamnă hotărît decizia regală. Regele răspunde convocînd o adunare a clerului francez care, în martie 1682, adoptă "Declarația celor patru articole" care confirmă libertățile Bisericii galicane: regii sînt independenți față de papă, sinodul este superior papei, Sfintul Scaun trebuie să respecte legile și cutumele regatului, în sfîrșit, papa nu este infailibil decît prin consimțămîntul Bisericii universale. Conflictul se adîncește în anii următori, Inocențiu al XI-lea anulînd hotărîrile din 1682 și refuzînd să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea răspunde prin excomunicare. Furios, Napoleon ordonă arestarea acestuia (1809). Adus la Fontainebleau, papa nu cedează nici amenințărilor, nici încercărilor împăratului de a-1 corupe. Pentru a ieși din impas și a reuși să-și impună hotărî-rile, Napoleon convoacă un sinod național la Notre-Dame din Paris (iunie-august 1811). Dar episcopii apără drepturile pontifului. Această luptă fără ieșire are consecințe cu atît mai numeroase cu cît bula de excomunicare se răspîndește. Pînă atunci devotați celui ce a realizat concordatul, catolicii încep de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
directa dominație politică și economică a imperiului Otoman. (Vezi Vlad Georgescu, Istoria Românilor, ediția a III-lea, Humanitas, București, 1992, pp. 61-62). 56 "Liga de la Smalkalde" este încheiată între prinții protestanți și Franța, împotriva lui Carol Quintul, în 1530. 57 "Sinodul de la Tyrol", în Italia, unde între 1545 și 1563 a avut loc un celebru conciliu ecumenic; aici a fost hotărîtă reforma generală în biserica catolică în.fața protestantismului. 58 Tratatul de la Cateau-Cambresis este un tratat de pace, încheiat între Henric
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
catolic, Ordinul Minoriților Sf. Francisc, adică al Franciscanilor, luând locul Dominicanilor, chiar la creștinarea cumanilor organizați în șapte seminții și așezați în Ungaria, Transilvania și Banat. Și Ladislau Cumanul, regele ungur, își luă angajamente să-i ajute, prin însăși convocarea Sinodului de la Buda, ținut la 10 august 1279. Tot pe atunci, Adrian, provincialul franciscan din Ungaria, încunoștință pe papa Nicolae al III-lea, că misionarii săi, aflați la tătarii din Moldova și Țara Românească, ar avea nevoie de un episcop, dar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Filip de Fermo, legatul său din Ungaria, să cerceteze starea lucrurilor pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria, Transilvania și Banat în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fără succes, în ținuturile tătarilor, peste Carpați sau Alpi, în care nici unul din predecesorii săi nu călcaseră, după însăși spusa regelui, într-un document din 1288, probabil prin anul 1283. Pe lângă acestea prin capitolul 120, De sacerdotibus schismaticis, prin care Sinodul de la Buda a interzis preoților ortodocși să săvârșească slujbele bisericești, a mai zidi biserici și schismaticilor români, dreptul de a intra în ele, urmat de alte două decrete date în anul 1280, de către regele ungur, catolicismul și Coroana Ungară i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]