5,963 matches
-
să ardem într-un fanatism orb, să ne înflăcărăm într-o altă viziune și în noi gndul unei alte Românii să fie singurul nostru gând. A continua consecvenți liniei istoriei noastre este a ne destrăma într-o formă atenuată de sinucidere. Nu vorbesc numai de schimbarea unor forme politice, ci de o transformare în temeliile vieții noastre. Va trebui să renunțăm la luciditățile care ne revelează atâtea imposibilități, pentru ca orbi să cucerim lumina de care ne-au înstrăinat acestelucidități. Nu știu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
căutare veșnică și chinuită, care se aseamănă unei drame și niciodată unei dibuiri. Un neam trebuie să-și riște nu numai energiile sale, ci esența, ființa sa. Nerealizîndu-se, păcătuiește împotriva firii lui, întocmai ca neîmplinirea unui om, care este o sinucidere prin etape. Românii ar fi trebuit să se gândească la soarele ce apărea și deasupra țării lor, și să fi dat prin fapte un răspuns luminii. O istorie tumultoasă este recunoștința unui neam față de înălțimi. Lumea nu este o justificare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
anarhia nu mai are deloc. Spre fericirea noastră, viața nu tinde numai spre echilibru. De ar fi așa, de mult ne-am fi mumificat. Moartea este preferabilă oricărei fixări. În viața socială, încremenirea într-o formă este mai gravă decât sinuciderea. Ce ar fi fost de Europa, dacă și astăzi aristocrația continua a fi statul? Un monstru istoric în plus. Primenirile sociale sânt condiția indispensabilă a vitalității unei țări. Totdeauna statul, care este sensul formativ al unei națiuni, a avut tendința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar că în acele momente omul e mai capabil de sinucidere, ba mai nepăsător față cu moartea decât orișicând. Găsesc pe de altă parte că un tânăr nesedus e mai greu de a seduce decât o fată, și că biata Venus trebuie să-și fi avut chinul ei cu Adonis. Este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar că în acele momente omul e mai capabil de sinucidere, ba mai nepăsător față cu moartea, decât orișcînd. Găsesc pe de altă parte că un tânăr nesedus e mai greu de a seduce decât o fată, și că biata Venus trebuie să-și fi avut chinul ei cu Adonis. Este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cerut jurământ să nu-ți pomenească nimica de mine. Înainte de-a pleca el a venit la mine și mi-a spus în ce stare te afli - l-am trimis însă îndărăt, căci știam că prima ta cugetare va fi: sinucidere - căci eu știam că tu mă iubești cum te iubesc eu. Într-una din zile tu ai dispărut. Ce-mi folosea că mă vândusem, când tata murise, când tu te-ai dus?... Am scris testamentul meu, în care te-am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o femeie ideal - aș fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, orcît de lungă să fi fost acea nebunie, totuși fiecare își are momentele sale de trezie, momente în care sinuciderea e cugetarea cea dendîi, momente de urât, de scepticism, de decepțiune. De-aceea am luat lumea-n cap... Acea epistolă conținea toată istoria mea. {EminescuOpVII 224} ÎNSEMNĂRI CARACTEROLOGICE 2291 Lipsește ideea fundamentală, sistematică din toate aceste fenomene ale vieței, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
legat de reacțiile presupuse sau reale ale mulțimii la dispariția conducătorului ei; așadar, de ce poate face o mulțime o dată ce se vede lipsită de "zeul" ei. Panică sau teroare? Disoluția legăturilor sociale, debandadă, anarhie, poate chiar manifestări excesive ale doliului cu toate că sinuciderile în masă sînt mai curînd apanajul admiratorilor unor idoli de cinema. Dar și furia unei mulțimi care își preschimbă durerea în violență și își îndreaptă această violență împotriva apropiaților stăpînului de pînă mai ieri. Ea îi va învinovăți pe toți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înscenate sau înregistrate decât de Securitate). Apoi mulțimea s-a repliat în centrul Bucureștiului, dar fără să existe lideri, iar la lăsarea întunericului a început să se tragă în protestatari, întrucât erau necesare victime. În 22 decembrie s-a înscenat sinuciderea generalului Vasile Milea: acesta ascultase docil ordinele dictatorului și acceptase ca armata să tragă în populație, așa încât Ceaușescu nu avea motiv să-l elimine; de aceea, Radu Portocală creditează ideea că generalul Milea a fost asasinat de facțiunea pucistă din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o invazie militară; singurii care ar fi putut intra de facto cu trupe în România erau sovieticii, dar și aici există destule semne de întrebare. Supoziția asupra cazului Vasile Milea este confuză în versiunea lui Radu Portocală. După ce este anunțată sinuciderea acestuia în dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu îl cataloghează pe generalul Milea drept „trădător” și „sabotor”. Dacă Vasile Milea ar fi fost loial până la capăt lui Ceaușescu și întru totul obedient față de regim, în nici un caz dictatorul nu ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comitetele locale ale Frontului Salvării Naționale (p. 10). De aceea, în 22 decembrie și în zilele următoare s-a dat o luptă pentru putere între „complotiștii moscoviți” (Iliescu și grupul său) și „partida națională din Armată și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revoluționari” având misiunea de a provoca mulțimea să se revolte. De aceea, victimele din după-amiaza și noaptea de 21 decembrie nu ar fi fost produse de Securitate, ci de Armată, care încă mai asculta de ordinele lui Ceaușescu. În cazul sinuciderii generalului Vasile Milea, Victor Loupan propune ipoteza potrivit căreia Milea ar fi fost împușcat de către complotiști, apoi în numele său ar fi fost dat ordinul ca armata să se retragă în cazărmi; și, nu în ultimul rând, că Milea a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a trupelor MApN, Milea făcând parte, probabil, dintre conjurați. Autorii creditează ideea că generalul Milea ar fi fost un posibil pretendent la conducerea noii Puteri instalate după prăbușirea regimului ceaușist, acesta fiind motivul pentru care, probabil, a fost ucis (întrucât sinuciderea lui a fost înscenată): era un rival și un posibil Jaruzelski român, care, o dată eliminat, a lăsat Armata „decapitată” și la dispoziția altor lideri (p. 48). Conjurații aveau legături atât în Armată, cât și în Securitate, la nivel de conducere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost triumful minciunii, cartea de interviuri a lui Pavel Coruț cu Ștefan Gușe). Reamintesc opinia existentă în lucrarea Misterele revoluției române..., unde Aurel Perva și Carol Roman avansează ipoteza potrivit căreia generalul Vasile Milea ar fi fost eliminat (ucis adică, sinuciderea lui fiind înscenată) întrucât ar fi fost un posibil pretendent și lider în noua Putere postceaușistă (un fel de Jaruzelski român), concurând celelalte facțiuni care își disputau puterea. Faptul că Armata nu a fost acuzată după căderea regimului ceaușist pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
etc. Ocupându-se de prestația liderilor Armatei, autorii consideră că generalul Vasile Milea a refuzat inițial ordinul de a se trage în manifestanți, chiar dacă ulterior l-a acceptat, în urma presiunilor exercitate asupra lui ca ministru al MApN; este creditată varianta sinuciderii generalului Milea, întrucât acesta ar fi riscat oricum să fie pedepsit în mod exemplar de către Ceaușescu sau fiindcă ar fi avut remușcări în urma ordinului pe care îl acceptase la presiunile lui Ceaușescu- de a se trage în populație. Autorii insistă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care victimele revoluției au fost produse de militari: studiul de caz are în vedere orașul Cluj-Napoca, în 21 decembrie 1989. Înainte de a se ocupa amănunțit de acest caz, autorii sintetizează atitudinea generalului Vasile Milea în contextul evenimentelor din decembrie 1989: „Sinuciderea generalului Vasile Milea poate fi interpretată fie ca un gest de recunoaștere tardivă a vinei de a se fi lăsat antrenat în reprimarea impusă de Ceaușescu și de a fi ordonat (în afara prevederilor legii) să se tragă în populația civilă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dar principala vinovată a fost Armata, întrucât a deschis focul în mod fățiș împotriva unor oameni nevinovați și neînarmați. Tot de cazul protestatarilor clujeni neînarmați și reprimați în 21 decembrie 1989 de către Armată se ocupă și Radu Mareș (Manual de sinucidere, 2003). Autorul analizează reproșul infam adus, în 1990, de autoritățile militare (și nu numai) grupului condus de actorul Călin Nemeș, cum că revolta tinerilor din Piața Libertății ar fi fost o „repudiabilă violență de bețivi”, fiind cunoscut faptul că grupul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
État, Robert Laffont, Paris, 1990 Lucescu, Constantin, Procesul Ceaușescu. Soluție justițiară a unui moment istoric, Editura Sylvi, București, 1997 Marcu, Dorian, Moartea Ceaușeștilor. Romanul imposibilei tăceri. Revelații și documente istorice, Editura Excelsior C.A., București, 1991 Mareș, Radu, Manual de sinucidere, Editura Augusta, Timișoara, 2003 Mazilu, Dumitru, Revoluția furată. Memoriu pentru țara mea, Cozia Ed.-Co Iordache și Ambruster, București - München, 1991 Medeleț, Florin; Ziman, Mihai, O cronică a revoluției din Timișoara. 16-22 decembrie 1989, Muzeul Banatului din Timișoara și Asociația
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
livrate de rafinării care nu ne aparțin, la prețuri din ce în ce mai mari, fără legătură cu costurile de producție sau cu prețurile de pe piața mondială. Alternativele la care recurg decidenții față de această situație greu de admis în practica mondială, similară cu o sinucidere energetică, sunt următoarele: - producere de biocombustibili; - fracturarea șisturilor și obținerea de gaz natural; - obținere de energie eoliană prin stimularea investitorilor cu certificate verzi și majorarea prețului energiei electrice la populație; - speranța în zăcămintele probabile din platoul continental al Mării Negre, concesionat
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Autoritatea prost înțeleasă devine sursă de agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este utilizată în sensul nerepetării greșelii; bătaia, cu profunde semnificații pentru psihicul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului; prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor; - profesori - părinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri etc.; - inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
un ascensor); - incendiu în campusul școlar; - deversarea unor substanțe toxice în aer pe perimetreul instituției școlare; - evacuarea clădirii școlii; - moartea unor elevi sau a unor profesori; - accident într-un mijloc de transport al școlii; - injurii sau atitudini imorale în interiorul campusului; - sinucideri sau chiar tentative de suicid; - agresiuni în interiorul campusului; - violența în interiorul campusului școlar; - activități teroriste în campus; - explozii (în laboratorele de științe, în centralele termice); - dezastre naturale; - persoane “intrus” în interiorul campusului (persoane înarmate); - arestări ale unor profesori sau alte persoane din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului - prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni (furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor); profesori - parinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic - denigrări; mituiri; inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective, toate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
administra singură averea” și ca „legea să îl oblige pe bărbat să recunoască copilul său natural, pentru ca astfel sarcina creșterii copilului să poată fi suportată și de tată, iar nu numai de mamă, ca să dispară în felul acesta pruncuciderile și sinuciderile mamelor, precum și părăsirea copiilor” (vezi Mihăilescu, 2002, p. 28). Această petiție nu a fost luată în considerație nici atunci, nici doi ani mai târziu, când Liga a revenit cu forțe sporite asupra solicitării ei. În perioada premergătoare elaborării și votării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pustie: „Aoleu! Vai! Ce-o să fie! Parcă-mi vine nebunie Să dau fuga prin cîmpie Și să mă duc prin pustie...” Unui june cuprins de dor mintea Îi fuge nu se știe unde și arde În foc viu. Altcineva preconizează sinuciderea: „Ore fatale ce mă opriți De-a bea paharul ce-atît doresc?” Anton Pann prezintă În CÎntece de lume un repertoriu mai colorat de chinuri și jertfe: afazia, smintirea („vorba, mintea ce-am avut, / Cu totul o am pierdut”), uimirea (adică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]