2,635 matches
-
Unirea mistică a rugăciunii ne dă bucurie, curățenie sufletească și viață binecuvântată cu prezența lui Iisus Hristos. Rugăciunea este un mijloc de sfințire a vieții noastre, prin depărtarea de cele lumești și deșarte și unirea cu cele netrecătoare prin credință, smerenie și curăție. Prin rugăciune suntem în dialog permanent cu Dumnezeu și viața noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă de cateheză creștină. în Biserică, creștinul află învățătura dogmatică a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înțelesul ei, prin frumusețea și binefacerile ei. Se cuvine, de aceea, să gândim, să dorim, să facem rugăciunile noastre cu credință, cu evlavie și cu sfințenie. Să fim conștienți de păcatele noastre și să cerem iertare de la Dumnezeu, ca să avem smerenie și curățire de gânduri și de dorințe. în viața și activitatea noastră de toate zilele, gândurile noastre se risipesc, se tulbură, se amestecă, rătăcesc, se îndepărtează de Dumnezeu, se pierd în preocupări deșarte și păcătoase. Păcătuim cu toată ființa noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
asupra lui. Aici simțim fiorul religios, fiorul sfânt și bucuria trăirii tainei dumnezeiești. Aici cunoaștem, înțelegem și simțim mai bine prezența lui Dumnezeu în viața noastră, în întreaga lume și în tot universul. Pentru a ne ruga cu evlavie și smerenie, cu dreaptă cunoștință de Dumnezeu și de starea noastră, să gândim cât mai sus și cât mai curat la sfințenie, la rugăciune și la mântuire. Să cugetăm, așadar, la sfințenia desăvârșită, și la sfințenia și curăția Ființei dumnezeiești, cu care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
chip este bine să-și arate, în fața Unuia Dumnezeu, simțămintele de evlavie și de rugăciune, convinși fiind că Dumnezeu vede tot și aude tot. Să deslușim și tâlcul celei de-a doua porunci, care se referă tot la credință și smerenie: porunca de a nu face risipă de cuvinte când ne rugăm. Să nu venim înaintea Domnului cu o năvală de vorbe, ci doar cu neclintită credință în nemăsurata-I purtare de grijă. însăși rugăciunea pe care Domnul ne-a dat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Iertând însă acest puțin, vom primi cu asupra de măsură, fiindcă iertând oamenilor, ne învrednicim de iertare de la Dumnezeu.” Sf. Chiril al Ierusalimului mijlocește pentru omul care dorește să se căiască și să se lepede de păcate prin mărturisirea cu smerenie a păcatelor și prin cerere de iertare a păcatelor. Prin jertfa euharistică Hristos ne iartă toate păcatele. Așadar, păcătosul care s-a învrednicit de la Dumnezeu de mare milă, trebuie să arate el însuși milă față de aproapele său, să-i ierte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al Cartaginei ne explică a șasea cerere prin aceea că vrăjmașul nu poate să facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de ispită prin smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
făptură mai șireată decât noi, vicleană, care nu cunoaște somnul și nici odihna, care născocește și pune la cale, împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la rugăciune și ne învață cum să ne izbăvim de diavol, prin smerenie, iubire față de aproapele și prin iertarea celor care ne-au greșit nouă. Să rostim cât mai des Rugăciunea domnească și Tatăl nostru Cel ceresc va împlini degrab cererile noastre. în încheiere la Rugăciunea Domnească, tradiția Bisericii a adăugat un cuvânt de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
miluiește-mă”, „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Chemarea numelui combină chemările din Evanghelie ale vameșului și orbului într-o formulă care poate fi prescurtată, care poate fi întretăiată de tăceri, care poate fi uneori un strigăt de smerenie în stare pură, care poate deveni un fel de pecete a binecuvântării sau un cântec de dragoste. Atunci descoperim că avem mult mai mult timp a ne ruga decât ne imaginăm; mergând pe stradă; urcând o scară, în timpul lucrului, în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim puterea lui Hristos, ca și propria noastră slăbiciune. Atingem, în acest fel, starea binecuvântată a smereniei, iar unde este smerenie, este și harul lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus” noi cunoaștem și mărturisim puterea lui Hristos, ca și propria noastră slăbiciune. Atingem, în acest fel, starea binecuvântată a smereniei, iar unde este smerenie, este și harul lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-au vindecat de lepră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
forțe care alcătuiesc o morală biruitoare. Este necesar să subliniez faptul că „Rugăciunea lui Iisus” nu este o taină pe care s-o oficieze numai preoții, sau o practică ce aparține monahilor. Tot creștinul trebuie să spună, cu pocăință și smerenie ca vameșul, ca femeia cananeiancă, către Domnul Iisus Hristos: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Pr. Dumitru Stăniloae spunea: „Pentru cel care dorește să-și mențină vigoarea credinței prin rugăciune se pune, deci, o dublă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Binecuvintează această zi pe care mi-ai dăruit- o, mie, nevrednicului Tău rob. Prin puterea binecuvântării Tale, fă-mă vrednic, în toată vremea și în tot locul, de a vorbi și a lucra întru slava Ta cu suflet curat, cu smerenie, răbdare și dragoste, cu blândețe, pace, bărbăție și înțelepciune și de a fi totdeauna pătruns de prezența Ta. în nemărginita Ta bunătate, Doamne, arată-mi calea voii Tale și dăruiește-mi să pășesc fără de păcat sub privirea Ta. Doamne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vieții. Fericirea devine durabilă"; "complicitatea și solidaritatea devin mai importante decât erotismul și seducția" (Filliozat, 2006b, p. 150). Este momentul când putem spune că dragostea s-a maturizat și s-a instalat solid în sufletul partenerilor. Împreună cu bunătatea, răbdarea, modestia (smerenia), respectul și recunoștința, iubirea include și empatia. Precum știm, într-o accepțiune la îndemâna majorității dintre noi, empatia este capacitatea de a percepe ceea ce simte celălalt, presupune să fim în stare să punem interesele și emoțiile celuilalt înaintea celor proprii, să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mare valorile care își au originea direct în Dumnezeu și care sunt caracteristice creștinismului. Le întâlnim și în alte religii, chiar dacă poartă o altă semnificație. E cazul credinței, speranței, al rugăciunii (meditația, contemplația), al desăvârșirii ("Să fiți desăvârșiți..."), al smereniei sau al supunerii. Adevărul (în sensul cuvintelor "Eu sunt calea, adevărul și viața") se opune în special relativismului profesat de marea majoritate a filosofiilor. Evul Mediu 1. Moștenirea creștină a luat forma sub care ne-a fost transmisă în Evul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
rămîn acestea trei: credința, nădejdea, dreptatea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea". A doua virtute teologică este situată de Pieper la egală distanță între cele două extreme: mîndria și deznădejdea, aflînd sprijin pe două dintre cele patru virtuți cardinale: smerenia și mărinimia. ""Mărinimia este aspirația spiritului spre lucruri mărețe" (H 101); ea are "rădăcinile înfipte în cele mai înalte posibilități [...] ale naturii umane" (ibid). La rîndul ei, smerenia este "cunoștința și acceptarea distanței de necuprins dintre Creator și creatură" (H
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mîndria și deznădejdea, aflînd sprijin pe două dintre cele patru virtuți cardinale: smerenia și mărinimia. ""Mărinimia este aspirația spiritului spre lucruri mărețe" (H 101); ea are "rădăcinile înfipte în cele mai înalte posibilități [...] ale naturii umane" (ibid). La rîndul ei, smerenia este "cunoștința și acceptarea distanței de necuprins dintre Creator și creatură" (H 102). Pieper concluzionează: "Mărinimia orientează [...] speranța spre adevăratele ei posibilități; smerenia [...] dezvăluie limitele acestor posibilități" (H 102)" (apud V.N.). Plecînd de la conceptul de Homo viator (om călător), de la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
101); ea are "rădăcinile înfipte în cele mai înalte posibilități [...] ale naturii umane" (ibid). La rîndul ei, smerenia este "cunoștința și acceptarea distanței de necuprins dintre Creator și creatură" (H 102). Pieper concluzionează: "Mărinimia orientează [...] speranța spre adevăratele ei posibilități; smerenia [...] dezvăluie limitele acestor posibilități" (H 102)" (apud V.N.). Plecînd de la conceptul de Homo viator (om călător), de la realitatea că sufletul omului e trecător, că omul este o ființă aflată "pe cale"; ca ființă finită, este în starea de "nu încă", marcată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta / Cu smerenie și grijă! Ascultăm, măria-ta!" (Victor Eftimiu, Înșir-te, mărgărite!) (g) "Ce-i, ma chere? se întoarse cu mirare doamna Vasilian. Dar când văzu despre ce era vorba, când înțelese ce contrast și ce sacrilegiu s-a produs în salonașul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Țara asta și-a făcut ogradă” (Țara veche); Sfântul Gheorghe apare ca un „Făt-Frumos, un voievod al sfintei libertăți”, martir al lui Hristos; în fine, Închinare Sfintei Fecioare Maria se intonează ca un imn dedicat suferinței, jertfei, visului și minunii, smereniei omului care tentează atingerea „Celui ce-n totul este,/ Și-n totul pretutindeni se ascunde”. Poezia religioasă - adunată îndeosebi în volumul Prinos de lumină și har (1995), supraintitulat În duhul adevărului. Crez și mărturii și care cuprinde multe teme biblice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Mihail. Este o poezie de atmosferă mistică, înstelată de o simbolistică pur creștină. Între fervoarea credinței și îndoiala crispantă, între chemarea iubirii și semnele premonitorii ale morții, se consumă trăirile unui spirit mereu supus tensiunilor divergente, căutându-și izbăvirea în smerenia rugăciunii, în reculegerea pioasă, într-un ritual ce se confundă cu invocarea, cât anxioasă, cât elegiacă, a divinității. În aceeași formă de expresionism liric, dar excesiv complicată, poemele din Urmare intonează, în modulări liturgice, „psalmi cântând a moarte” și „a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
Asemenea lui Oscar Wilde, pe care îl citează cu un frumos aforism: "Toți suntem în șanț, dar unii dintre noi privesc stelele", Jean d'Ormesson contemplă, la propriu, galaxii și vîrtejuri cosmice, urcînd pînă la Big-Bang și coborînd înapoi cu smerenia demnă a celui care își înțelege locul în univers. Și o face cu mare finețe și acuratețe, după cum mărturisește un eminent savant, astrofizicianul american Trinh Xuan Thuan (care îi consacră o cronică în "Le Figaro litteraire" din 2 septembrie 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Andreu Solé ne antrenează de partea cealaltă a oglinzii. Decorticînd canoanele care fundamentează adesea, implicit, viziunea despre lume a omului modern, incitîndu-ne la descoperirea altor civiziliații, care se sprijină pe posibile și imposibile radical diferite, el ne invită la modestie, smerenie și înțelegere. Dar mai ales, reușește să reabiliteze omul în singularitatea și forța sa creatoare. Ilustrînd la fiecare pagină fragilitatea paradigmelor umane, demersul său transdisciplinar ne conduce pe drumuri neobișnuite, sprijinindu-se pe analiza unor opere de artă, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului, ai mesianismului apocaliptic (linia Walt Whitman, Verhaeren, Blok, Bjelyj, Esenin), dealtfel printr-un impuls organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumnezeu: o fidelitate complice, o robie creatoare. Amorul, ca și Dumnezeu, există atîta vreme cît există credința robului. Curios, ușuraticul Alecu Începe să spiritualizeze iubirea și să facă din „stăpîna Afrodita” centrul lumii. Fala lui este să se Închine cu smerenie și să obțină miluirea femeii Împietrite, adică acceptarea sentimentului. Miluirea este capătul acestei aventuri, momentul suprem al dragostei văcăresciene, cum e la Eminescu somnia și la Blaga intrarea În codrii de brumă. Miluirea se capătă după ce bărbatul a trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a citi. Pornește de la „tăcerea” originară, acea tăcere dinspre care, în ceasurile fericite, urcă ecourile operei. Caută mijlocul de a rămâne fidel acesteia, nefăcând altceva decât să o pună pe ea în valoare, nicidecum pe sine. Numai dacă accepți smerenia de a te supune operei, vei avea tu însuți voce personală - crede criticul. Știind că adaptarea la capodoperă e dificilă, se silește să nu simplifice ceea ce este complex. Totuși, după părerea lui, a fi excesiv de clar înseamnă a sacrifica densitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]