6,398 matches
-
identifice factorii care determină un nivel crescut de credință și practică religioasă. Între variabilele considerate a juca un rol important în explicarea practicii religioase am inclus factorii de status sociodemografice, vârsta, sexul, venitul, mediul rezidențial și nivelul de educație, precum și socializarea religioasă, pornind de la premisa că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de asemenea, efectul credinței religioase, verificând ipoteza că dincolo, de conformism, la nivelul normelor comunității, practica religioasă reprezintă expresia unor valori internalizate, a unei credințe de tip religios
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu cât aceasta este mai în vârstă. Datele validează ipoteza efectului vârstei asupra frecventării bisericii, precum și a propensiunii femeilor pentru a merge la biserică. Efectul socializării religioase este unul foarte puternic, însă acesta este prezent numai în modelul pentru datele din 1999, predictorul lipsind pentru 2005. De asemenea, educația are un efect puternic asupra practicii religioase însă numai pentru modelul din 2005, probabilitatea frecventării bisericii fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1** Vârsta 0,02 22,2*** 0,01 8,5** 0,03 20,0*** Educație -0,04 -11,9*** (0,01) (0,1) (-0,02) (1,3) Urban (-0,04) (0,10) (-0,24) (1,9) (-0,03) (0,0) Socializare religioasă 1,34 66,3*** (-0,39) (2,3) 2005: Cox & Snell R2 = 0,158; Nagelkerke R2 = 0,211; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 4,792, p = 0,780. Modelul clasifică corect 65% dintre cazuri. 1999: Cox & Snell R2 = 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,07) (0,1) 0,03 0,1*** (0,04) (0,0) Tradiționalism 0,16 0,2*** 0,14 0,2*** (0,02) (0,0) Angajat în muncă (0,05) (0,0) (-0,10) (-0,1) (0,02) (0,0) Socializare religioasă 0,25 0,1*** 0,77 0,4*** R2 ajustat = 0,120 R2 ajustat = 0,177 R2 ajustat = 0,272 Durbin-Watson = 1,700 Durbin-Watson = 1,716 Durbin-Watson = 1,617 * p < .05; ** p < .01; *** p < .000. Analizând rezultatele regresiilor din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
educația crește și când oamenii cred că pot influența deciziile politice. O lărgire importantă a interesului apare și atunci când alegătorii cred că politica are efecte asupra vieții lor sau când aceștia au încredere în instituții și actori politici. Modelele de socializare de gen par să conteze destul de mult în ceea ce privește interesul populației, din moment ce, controlând o serie de alți factori influența genului asupra interesului pentru politică rămâne constantă: bărbații sunt mai interesați comparativ cu femeile chiar și atunci când cele două categorii au aceeași
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
influență pozitivă, dar puțin sub pragul de semnificație statistică). Indiferent de fenomenul politic investigat (interes, informare, discuții, cunoștințe), nivelul resurselor joacă un rol important. Nivelul de educație și cel al resurselor materiale constituie, în acest context, principalii determinanți. Diferențele în socializarea de gen sunt responsabile la rândul lor de valorile mai ridicate înregistrate în cazul bărbaților, chiar și atunci când celelalte caracteristici sunt identice (influența lor este eliminată statistic). După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică are loc, direct
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor de apartenență. Modelul identificării cu un partid (abordarea psihosociologică; mai cunoscut este modelul Michigan) consideră că votanții se atașează în timp de un anumit partid (în principal, ca urmare a socializării în familie) și prin urmare vor vota relativ constant cu acesta (Campbell et al., 1967; Miller, Miller, 1987). Teoria alegerii raționale (de natură economică) consideră că alegătorii analizează costurile și beneficiile asociate votului pentru un anumit partid și votează în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anterioare au arătat în mod constant că fetele sunt mai puțin active decât băieții, iar fetele sunt susceptibile de a avea diferite modele de comportament sedentar decât băieții, în special în ceea ce privește utilizarea aparaturii electronice (mai mare la băieți) și în socializare (mai mare la fete) (Gorely, Marshall, Biddle, & Cameron, 2007a; Sallis, Prochaska, & Taylor, 2000). Mai mult, țările emergente din sisteme politice colectiviste, iar acum aderate la economiile de piață a Uniunii Europene, pot avea activitatea fizică corespunzătoare și comportamente sedentare care
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
activitatea fizică și comportamentul sedentar între țări, dar că băieții ar fi mai activi fizic și că vor utiliza mai mult aparatura tehnologică decât fetele. În schimb, am emis ipoteza că fetele petrec mai mult timp în activități sedentare de socializare. De asemenea, am emis ipoteza că situația socio-economică sar putea asociat cu un comportament sedentar cu folosirea echipamentelor tehnologice. Metoda de lucru Participanții au fost evaluați elevi de gimnaziu (N = 623; 247 băieți si 376 fete; vârsta medie: 15.5
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
cele în care se socializează. În cazul primei categorii de comportamente, sunt incluse acelea în care se face apel în timpul liber al elevilor la aparatura electronică de divertisment, incluzând aici aparatele de televiziune / video, utilizarea Internet -ului, jocurile pe calculator. Socializarea include momentele de repaus, discuțiile cu prietenii sau cu apropiații vorbitul la telefon. Alte activități sedentare ca de exemplu, efectuarea temelor pentru acasă, au fost excluse din atenția acestor analize. La capitolul activitate fizică am inclus activități sportive și exerciții
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
x 2 (sexe) a fost dirijată pentru a verifica diferențele variantelor dependente dintre comportamentul sedentar și activitatea fizică; MANOVA a fost realizat pentru a testa diferențele între variabilele dependente reprezentate de comportamente sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, comportamente sedentare de socializare și activitatea fizică. Analizele au fost realizate atât pentru zilele lucrătoare cât și pentru ziua din weekend, în mod separat. Rezultatele cercetării Tabelul III (pentru zilele lucrătoare) și Tabelul IV (ziua din weekend), arată în mod descriptiv datele pentru cele
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
socio-economică (P>0.05). Pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, rezultatele au arătat diferențe semnificative în funcție de țară (F = 10.312, P < 0.001), precum și activitatea fizică (F = 10.490, P<0.001), dar nu și pentru comportamentele sedentare de socializare (P>0.05). Privind datele experimentului se constată că, pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, Slovacia a avut valori semnificativ mai mari decât celelalte două țări, care nu au prezentat valori diferite unele de altele. Pentru activitatea fizică, România
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
valori semnificativ mai mari decât Ungaria, în timp ce Slovacia nu a fost diferită față de România. Rezultatele au arătat diferențe semnificative între fete și băieți pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=32.364, P<0.001) și comportamentele sedentare pentru socializare (F=7.397, P<0.007), dar nu și pentru activitatea fizică (P>0.05). Conform ipotezei, băieții petrec mai mult timp decât fetele utilizând aparatura tehnologică, în timp ce fetele petrec mai mult timp decât băieții în activități comportamentele sedentare pentru
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
F=7.397, P<0.007), dar nu și pentru activitatea fizică (P>0.05). Conform ipotezei, băieții petrec mai mult timp decât fetele utilizând aparatura tehnologică, în timp ce fetele petrec mai mult timp decât băieții în activități comportamentele sedentare pentru socializare. La sfârșit de săptămână În relația dintre situația socio-economică, țară și sexul participanților la cercetare nu au fost întâlnite nici un fel de interacțiuni ca, de asemenea nici între statutul socio-economic și sexul participanților. Cu toate acestea, interacțiunea dintre țară și
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
și sexul participanților este semnificativă (Pillai’s Trace = 0.023, F6,1104 = 2.147, P<0.046). Aceasta indică o interacțiune semnificativă univariabilă pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=3.057, P<0.048), dar nu și pentru socializare sau activitatea fizică (P>0.05). Mai exact, cele mai ridicate rate de comportamente sedentare cu utilizarea aparaturii electronice au fost întâlnitela băieții din Slovacia și Ungaria, în timp ce cifrele mai mici au fost găsite pentru fetele din aceste țări și
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
situația socio-economică. Efecte semnificative univariabile pentru țară s-au găsit pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=34.873, P<0.001), precum și pentru activitatea fizică (F=4.585, P<0.011), dar nu și pentru comportamentele sedentare de socializare (P>0.05). Datele culese ne-au arătat că, pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, România a avut valori mult mai mici decât celelalte două țări, care nu au fost diferite unele de altele. În mod similar, Ungaria a
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Ungaria sunt nesemnificative ca și între Slovacia și România. Valorile univariabile pentru sexul participanților la cercetare au scos la iveală diferențe semnificative pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=32.291, P<0.001), precum și pentru comportamentele sedentare pentru socializare (F=18.237, P<0.001), dar nu și pentru activitatea fizică (P>0.05). Așa cum era de așteptat, băieți petrec mai mult timp decât fetele cu utilizarea aparaturii electronice, în timp ce fetele au petrecut mai mult timp decât băieții în
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
237, P<0.001), dar nu și pentru activitatea fizică (P>0.05). Așa cum era de așteptat, băieți petrec mai mult timp decât fetele cu utilizarea aparaturii electronice, în timp ce fetele au petrecut mai mult timp decât băieții în activități de socializare; în acest caz, ipoteza noastră a fost confirmată. Întâlnim diferențe comportamentale între zilele lucrătoare și zilele de weekend: comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (P< 0,001), comportamentele sedentare de socializare ( P<0.001 ), activitatea fizică (P<0.001). Toate
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
petrecut mai mult timp decât băieții în activități de socializare; în acest caz, ipoteza noastră a fost confirmată. Întâlnim diferențe comportamentale între zilele lucrătoare și zilele de weekend: comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (P< 0,001), comportamentele sedentare de socializare ( P<0.001 ), activitatea fizică (P<0.001). Toate cele trei grupuri de comportamente au atins valori mai mari la sfârșit de săptămână, reflectând timpul liber avut la dispoziție. Discuții, concluzii Puține date sunt cunoscute despre corelațiile dintre comportamentele sedentare
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
monitorizeze ratele de prevalență a diferitelor comportamente sedentari și cele ce privesc activitățile fizice. Rezultatele obținute au confirmat ipotezele noastre, și sunt în conformitate cu studii din Marea Britanie și SUA, care arată că fetele au tendința de a favoriza comportamente sedentare de socializare în timp ce băieții petrec mai mult timp în compania aparaturii electronice (Gorely et al., 2007a; Marshall et al., 2002). Cu toate că fetele, față de băieți, prezintă valori mai scăzute în ceea ce privește activitate fizică, acest lucru nu a fost un caz în studiul de față
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
funcției formative. Ea se fundamentează și este completată de un întreg repertoriu de alte funcții armonice (n.n.) cu efect de amplificare a efectelor favorabile de ansamblu, cum ar fi: funcții de perfecționare, corective, compensatorii, de adaptare, de integrare, de comunicare, socializare, de educare estetică, de satisfacere a nevoii de mișcare, de întreținere, de corectare, etc. La acestea putem adăuga și ”funcția auxologică - de dezvoltarea fizică și psihică, funcția conativă - de împlinire a unor nevoi de mișcare și funcția integrativ socială” MIHAI
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
realizare superior. Astfel, managerii sunt persoane cu prezență socială, lipsiți de complexe, ambițioși, având calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe manageriale, care pot defini activitatea unui manager: comunicare (Com - empatie, abilități de comunicare verbală și nonverbală etc.); comportament
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]