12,660 matches
-
concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al clasei țărănești în istoria națională. Proiecte asupra dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești întemeiate pe solidarități specifice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână pe pământurile ei; dezvoltarea meseriilor și a industriilor mici cu ajutorul unei intense mișcări cooperatiste la sate și orașe; monopolizarea de către
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în instrumentarul analizei structurii de clasă a țărănimii a unor variabile demografice, precum vârsta și mărimea familiilor țărănești, a proceselor de diferențiere demografică (Madgearu, 1936, p. 62 și urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de diferențiere demografică (Madgearu, 1936, p. 62 și urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenței umane
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de transformare a claselor sociale (1926, p. 133): importanța numărului indivizilor care transformă sectele în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de clasă și de castă; 2
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și culturală nu mai țineau de tehnica politică, nici de resortul unor discipline parțiale, ca economia politică sau știința financiară, ci erau „probleme totalitare” care cereau soluții de ansamblu, de largă cooperare între științe și de perspective cuprinzătoare de cunoaștere. Sociologia ca știință de sinteză a societății era percepută ca fiind imperios cerută de nevoile vremii: „Era nevoie, pe de o parte, de documentare, pe de alta, de lămurire” pentru a ridica cetățeanul din „empirismul sărac pe care-l oferă cronica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca un centru multivalent, având obiective de informare și documentare, de cercetare științifică și de dezbateri publice, fiind structurat în 13 secțiuni: agrară, financiară, comercială, industrială, juridică, administrativă, politică, igienă socială și demografie, culturală, teorie politică și socială, politică externă, sociologie, probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-a bucurat ISR pe plan intern și extern în cele peste două decenii de existență s-a datorat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și actualitate, Editura Metropol, București. Barbu, D., 1995, „«Formele fără fond» și puterea intelectualilor”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 29-30, iulie-august. Bădescu, I., 1988, Timp și cultură, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bădescu, I.; Dungaciu, D.; Baltasiu, R., 1996, Istoria Sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Brătianu, I.C., 1853, „Naționalitatea”, Republica Română (Bruxelles), nr. 2. Cernea, M., 1991, Putting People First: Sociological Variables in Rural Development, Oxford University Press, Washington. Constantinescu-Galiceni, V.; Ungureanu, Ion, 1983, Teorii sociologice contemporane, Editura Didactică și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Humanitas, București. Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Socec, București. Drăghicescu, D., 1921, Evoluția ideilor liberale și un apel către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de azi a satului românesc”, Sociologie Românească, nr. 10-12. Heath, A.; Evans, G.; Mărginean, I., 1994, „Clasa socială și politica în Europa de Est”, Revista de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Socec, București. Drăghicescu, D., 1921, Evoluția ideilor liberale și un apel către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de azi a satului românesc”, Sociologie Românească, nr. 10-12. Heath, A.; Evans, G.; Mărginean, I., 1994, „Clasa socială și politica în Europa de Est”, Revista de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András; Markus, Maria
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
D., 1921, Evoluția ideilor liberale și un apel către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de azi a satului românesc”, Sociologie Românească, nr. 10-12. Heath, A.; Evans, G.; Mărginean, I., 1994, „Clasa socială și politica în Europa de Est”, Revista de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András; Markus, Maria, 1972, „Modernization and the Alternatives of Social Progress”, International Sociological Conference of Modernization, Polish
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
I., 1994, „Clasa socială și politica în Europa de Est”, Revista de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András; Markus, Maria, 1972, „Modernization and the Alternatives of Social Progress”, International Sociological Conference of Modernization, Polish Acadmey of Sciences. Varșovia, iunie. Herseni, T., 1941, „Sociologia”, în N. Bagdasar, T. Herseni, S. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne (vol. V, pp. 464-465), Societatea română de filosofie, București. Jowitt, Kenneth (coord.), 1978, Social Change in Romania, 1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin, 1904, Cultura română și politicianismul, Editura Socec, București. Rădulescu-Motru, Constantin, 1932, Vocația. Factor hotărâtor în cultura
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București. Zamfir, C., 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese, Cantes, Iași. Zeletin, Ș., 1925/1991, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Editura Cultura națională, București. Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu Teoriile dezvoltării sunt consemnate de istoricii sociologiei ca reprezentând cel dintâi răspuns al științei schimbărilor sociale la marea problemă a tranziției de la tradițional la modern. Dincolo de marea lor diversitate, teoriile dezvoltării și deci ale schimbării sociale au ceva în comun: apartenența la paradigma tranziției. Gloria paradigmei tranziției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]