6,537 matches
-
o căsătorie de aproape cincisprezece ani, Todosia a rămas văduvă pentru a doua oară. Și a continuat să locuiască în Polonia (unde își urmase bărbatul și fratele), trecând din vreme în vreme hotarul Moldovei, mai ales pentru a lămuri niște socoteli financiare (nu puține, căci soarta economică a unei femei nu era ușoară). Trăise cu soțul ei vreo cincisprezece ani. Nu-i făcuse copii (de aceea averea a încăput pe mâna nepoților lui Nicoriță), dar îl secondase în eforturile de adunare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creștini buni și temători de Dumnezeu, nu s-au potrivit faptelor lui celor réle, ci i-au iertat capul” (se mai întâmplau astfel de aranjamente, având, de obicei, motivații materiale; aceasta nu lipsea nici în „cazul” Stroe-Cantacuzino), convenind și asupra socotelilor financiare. Antonie-Vodă afirma că a văzut „și zapisul lui Stroe vornicul la măna jupănésii Elina și a feciorilor dumneaei, de ertăciune și de plată”. Descendenții trebuiau căpătuiți ... ...dar nu oricum, ci urmând proiectul de integrare a Cantacuzinilor (aici este vorba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Afumați și protector al rudelor lui Neagoe Basarab - reprezenta și o decizie politică, fiindcă astfel Radu de la Afumați, coborâtor din Drăculești, încerca (la a doua suire pe tron) să-și facă aliați din membrii puternicului neam al Craioveștilor. Registrul de socoteli al Sibiului nota, la 15 ianuarie 1526, că „s-a dat un vas cu vin, 20 de boi grași și opt măsuri de lemne la nunta fetei celei mai mici a lui Basarab, logodnica domnului voievod al Transalpinei”, iar la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au îndatorit [Hrizea], și au dat al lui ce avea; și ș-au vândut satele, și moșiile, și țiganii; și au plinit banii”. Avea însă de-a face cu un adversar demonic (cronicarul Bălenilor îl suspectează necontenit: „cu ce socoteală, Șărban-vodă va ști, și sufletul lui”) care, văzându-și inamicul imun la violentarea fizică („la a doao închisoare mai multe cazne i-au făcut”), trece la administrarea unor substanțe ce urmăreau să producă o moarte „curată”: „și multe otrăvi i-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mare - o gazdă căutată de haiduci: Iar Călin ce mi-și făcea? Când oi zice de-un sporici, Și lua drumul la Ghidici, La Ghidici când ajungea, La Maria văduva, La Ilinca țiganca, Că cu ea știa vorba Și toată socoteala...454). Mama - am văzut - își pregătește feciorul pentru plecare, îl înarmează chiar (ca în balada Șarpele): Mă-sa că mi-l înfurma Cu pistoale încrucișate Buzdugane ferecate Și cu custuri simcelate...455, dar pleacă și în căutarea lui, constatând întârzierea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie că este vorba de tendința de a aduna, de a acumula obiecte și valori, indiferent de natura acestora; fie că este vorba de tendința de a risipi, de a nu putea acumula obiecte și valori, fără a ține nici o socoteală asupra acestora. Obiectele și valorile sunt privite de fiecare persoană În raport cu structura propriului său Supra-Eu moral. Fiecare individ selectează, este interesat și atras de anumite obiecte, În raport cu sistemul său de referință valorică, cu nevoile sale spirituale și materiale, dar și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
așteptăm o caravană Împreună cu care să traversăm deșertul. Însă atât de mult am insistat asupra necesității plecării noastre, Încât ne-a trimis pe râu În jos, cu o barcă. Eram escortați de un singur soldat, astfel că, punându-i la socoteală atât pe proprietarul bărcii, cât și pe omul acestuia, echipajul nostru număra nu mai mult de cinci persoane. În seara plecării izbucni o ploaie torențială care ne udă până la piele - din care cauză, dar și de teamă să nu fim
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se bucură prea mult timp de titlul său de vizir. Era un brahman viclean, cu mare influență printre partizanii săi, care strânsese o mulțime de bogății de pe vremea când era trezorierul lui Ranjit Singh (Lal Singh nu a dat niciodată socoteală pentru fondurile pe care le avea În păstrare). Lal Singh este mutat de către englezi la Agra și pensionat. Teja Singh este numit rajah la Sialkot. Regina (r³nș) este exilată de către englezi la fortăreața de la Sheg-Opur, iar de acolo la o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acest caz, dacă el trebuie internat și tratat într-o instituție psihiatrică cu un regim de supraveghere special. 2. Responsabilitatea Responsabilitatea are sensuri foarte diferite, în funcție de criteriile utilizate. A fi responsabil de un act semnifică faptul că trebuie să dai socoteală de acest act și să suporți consecințele sale (H. Verger). Responsabilitatea poate fi morală, juridică, socială sau medicală. Conceptul de normalitate fiind asociat cu cel de responsabilitate, el este definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exact: votul universal acordat „unor oameni care nu știu nici măcar a scrie și a citi” implica „absorbirea” „claselor inteligente și independente” „de un număr de mulțime”. Considerații a posteriori legitimau poziția asumată: aprobarea legii electorale din 1858, care „a ținut socoteală despre starea noastră socială și de dificultățile practice de la noi” și „execuția” statutului dezvoltător al Convenției de la Paris, „singura Încercare de vot universal, care s-a făcut la noi În țară”, cu efecte nu „din cele mai bune” . Am arătat
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
nu era desvoltat cum există astăzi. Dar În fine a existat. Căci unde zicem noi În sens general că există regim constituțional? În timpul acestei legi aveam o Adunare care reprezenta toate interesele sociale. Acea Adunare legifera, vota impozitele și controla socotelile. Ea se recruta prin alegere; și toate clasele sociale, boieri mari ca și boieri mici, adică burgezia, comerțul și industria, puteau fi alese deputați. Într-un mod și mai larg era compusă Adunarea numită extraordinară, care alegea pe Domn. Însă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
îi umblă prin cap alte fantasme. Mai târziu va declara că la orele de geografie sau de botanică exersa în gând „diferite tipuri de ritmuri și rime”. Se făcea că se uită la tabla plină de nume bizare sau de socoteli și compunea versuri pe care apoi le nota. Obicei, zice el, care i-a rămas până târziu. Printre profesorii care predau la „I. L.Caragiale” se disting profesorul de română Gh. V. Milica, fost elev al lui G. Ibrăileanu, Nicolae Simache
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
roman din acest ciclu (Maramureș) și sunt curios să văd ce mai născocește acest autor pe care l-am părăsit, ca cititor, în momentul în care personajele sale din Estul Europei se îndreptau, zorite, spre Paris spre a-i cere socoteală autorului pentru modul în care îi înfățișase în roman... Înspăimântat, autorul se refugiase într-o casă din Normandia... pentru a continua, evident, această saga postcomunistă. EUGEN SIMION SCRIERI: Exerciții, București, 1966; Frig, București, 1967; Așteptare, București, 1972; ed., București, 1993
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
rugăciune au fost redactate în slavonă, dar imediat traduse în română și ulterior recopiate (aproximativ cincizeci și opt de manuscrise). Textul include pasaje cu imagini tipice scrierilor ascetice, păstrându-și încă puterea de convingere: „Când [monahul] sângur de sine, fără socoteală să nădăjduiaște, atunce ca lăstunul să sfăramă și cade cu cădere de mirare”; „Precum sabia cea cu doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
polifonică și o proliferare incontrolabilă a subiectivismului și a impresionismului confesiv. S-a vorbit, în acest sens, de autenticitate în accepție gidiană ori camilpetresciană (G. Călinescu), opinie discutabilă având în vedere predispoziția evident calofilă a esteticii lui V. („E o socoteală a neputinței acea pornire de a obține arta prin cât mai multă sinceritate, prin sacrificarea vanității, a rușinii și a amorului propriu, pentru a cădea în cealaltă vanitate, a realizării artistice. Confesiunile sunt cea mai josnică literatură”.) Cu Lunatecii, roman
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care, de cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru - «aranjamente», socoteli de ordin etic și economic, cu totul independente de sensul intrinsec al judecății”. Fină este și observația că Nu reprezintă jurnalul existențial al unui mare timid, înspăimântat de lume și dezgustat de o literatură din care vrea să evadeze. Când
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în fapt, lucrurile stau altfel. Conștiința morală „avertizează” Eul, nu-l obligă. Îi spune numai atât: quidquid agis prudenter agas et respice finem. Aparent Eul este liber. El poate face orice. Dar, de fapt, el va da de fiecare dată socoteală de ceea ce dorește sau intenționează să facă și mai ales de ceea ce a făcut. De intenții și de consecințe. Cine se opune acestora? Conștiința morală. Ea este instanța de cenzură a actelor Eului. Cenzura conștiinței morale privește cele două aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
postmodernă implică salvarea sensului, chiar și atunci când percepem distrugerea (destruction) lui de către ambianța informațională postmodernă 100. Este evidentă, aici, aluzia la „destructivismul” lui Derrida. Dar Kincheloe și Steinberg (1993) văd în „destructivismul” însuși o energie care merită consumată mai cu socoteală. Ei consideră chiar că în centrul curriculumului postmodernist ar putea fi plasate cele mai malefice „instrumente ale diavolului”: mass-media, computerele etc. Ei militează pentru investigarea minuțioasă a potențialului pedagogic al acestora: În centrul curriculumului postmodern trebuie să stea studiul media
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fără impact. În România primelor două decenii comuniste au fost arestați și anchetați, se pare, două sau trei milioane de oameni și aproximativ 300 000 au murit în închisori. O proporție importantă din populația țării, fără a mai pune la socoteală familiile și prietenii, a fost redusă la tăcere și supunere prin teroare primitivă și inocularea unei frici necontrolate. E. Psihologia cozii Motivul cozii (vom reveni într-un alt text asupra acestui motiv) a dominat conversațiile cotidiene, îndeosebi în timpul dictaturii lui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modalitățile prozei de analiză, având ca obiect de studiu „omul interior”. Făcuse pași în această direcție încă din Scrisorile unui răzeș, dar prin intermediul unor eroi involuați spiritual ( Râsul) sau al unor naturi elementare, cu o anume linearitate a cazuisticii sufletești (Socoteala). Drumul cu plopi schimbă perspectiva. „Omul interior” este aici un citadin, în genere intelectual, capabil de o complicată mecanică sufletească, mai elastică și mai imprevizibilă. Ideologic însă, prozatorul nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
a bate hierul pe o necovală decât să stai toată zioa în picioare înaintea stăpânului tău cu mâinile legate la piept”; „Ucenicul ce citește fără de voia lui iaste asemenea cu un ibovnic ce n-are bani; călătorul ce n-are socoteală bună iaste ca pasărea fără de aripi; învățătorul ce nu se apucă de aceea ce știe iaste ca copacul cel fără de roade, și dervișul fără de știință iaste ca o casă ce n-are ușă.” Pilde filosofești se află printre primele cărți
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
1826 până în 1852 va ajunge mare comis, vel spătar, vel agă, postelnic, vornic. La 1834 și, din nou, în 1838 e numit director al Departamentului Dreptății, în 1849 este membru în Divanul Domnesc, la 1854 face parte din Comitetul cercetării socotelilor și a bugetelor, ca director al Casei Vămilor, iar în 1856 ajunge prezident al Divanului de Apel. Având complexul unei ascendențe obscure, P. rămâne, în pofida ascensiunii sale, un nemulțumit. Nu întâmplător în 1839 participase la conspirația lui Leonte Radu. Opera
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
voce politică,/ radioul, închis - nu se aude/ nici un lider de opinie;/ în schimb, citesc o carte anonimă,/ parcurg presa de scandal,/ îmi umplu un pahar/ cu vinul meu acru/ și-mi fumez țigările mele ieftine./ Apoi fac de câteva ori socoteala:/ cât mă costă laptele, fasolea/ și pâinea pentru copii”. Totul sună simplu și impresionant, confirmând ceea ce observă și critica: „poetul se exprimă cu precădere pe sine prin fanteziile sale lirice” (Rodica Mureșan). Se modifică doar dimensiunea poemului, acesta câștigând în
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]