KorAP: Find »[drukola/base=solist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...186 >

4,641 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

a adrenalinei. A.V. Ați avut de multe ori ocazia să jucați în spectacole realizate de un regizor venit din teatru, cu mai puțină experiență în operă? N.M. Foarte bună întrebare. Foarte des, și i-am adorat.... A.V. ...sunt soliști care spun "nu pot să joc sub direcția unui regizor de teatru pentru că nu ține seama de laringele meu, de poziția în care pot sau nu pot să cânt, mă pune să urc pe o schelă, și îmi e imposibil

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
duritatea. De asta și sunt, acum, așa. Foarte multă lume spune "a, Ohanesian ăla e un dur!" Da, sunt dur. Și să-nțeleagă toată lumea că numai cu duritate se poate face ceva în viața asta! A.V. Comparativ cu alți soliști de operă, jocul Dumneavoastră ca actor se caracterizează prin economie de mijloace. Dar, convingeți deplin asupra personajului numai din privire, din expresia chipului. Cine v-a învățat? Dincolo de talent. D.O. Doamne-Doamne!... Aici a fost marele nostru noroc. Sigur că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
problemă, și păcatul pe care îl fac unii profesori insistând la clasa de canto: "nu, nu-l imita pe cutare!" Dar eu spun "imită-l, domnule, pe acela, imită-l până înveți să mergi singur." A.V. Am auzit unii soliști tineri care spun "eu nu ascult pe nimeni pentru că trebuie să-mi dezvolt personalitatea mea". D.O. Asta-i o prostie! Care personalitate? Personalitatea se formează după ani de meserie, de exercițiu, de scenă! Mai ales pe scenă. Pentru că artistul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Și am depășit momentul. Nu uitați că în perioada respectivă, filarmonica din Bacău era singura instituție de acest tip din țară care asigura lună de lună salariile instrumentiștilor. Nu uitați că în acele timpuri, veneau din toată țara dirijori și soliști să colaboreze cu noi, și în loc să se întoarcă acasă cu onorariile cuvenite, se întorceau cu valiza plină cu salam de Sibiu, sau tacâm de pui, sau ce puteam să le oferim noi atunci la Bacău. Aș vrea să-i numesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
ce simte acel om care stă la pian o oră și jumătate, și ce senzații trăiește el. E, într-un fel, foarte frumos, dar foarte chinuitor. Cred că lumea care vine la concert nu-și imaginează prin ce trece un solist în timp ce cântă. E atât de dificil să controlezi, să pui în practică ceea ce ai pregătit în luni sau ani de zile, și totul trebuie să se întâmple într-un timp limitat, fără posibilitatea de a repeta, de a reveni. Prezența

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Dacă sunt o luptătoare?... Nu văd lucrurile așa. A.V. Știți de ce vă întreb? Sigur că talentul, pregătirea și vocea excepțională v-au deschis destul de repede ușile teatrelor importante. Totuși, știm că lumea operei nu are totdeauna covoare roșii în fața soliștilor tineri. A.G. Pentru mine, a avut, nu pot să mă plâng! A.V.Nu ați avut niciodată greutăți... A.G. Nu, nu. Nu știu, sună ca și cum nu ar fi adevărat... Niciodată nu s-a întâmplat să trăiesc ceva negativ în profesia

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
de acord cu această realitate, că, uneori, regia este mai importantă decât ce se cântă? I.H. Nu, nu sunt de acord, și am spus-o de nenumărate ori, o repet și aici. Sunt de părere că acele trei elemente orchestra, soliștii și regizorul (trinitatea catolică) sunt de aceeași importanță, nici una nici alta nu este mai importantă. Dacă toate cele trei se găsesc la un nivel înalt, iese un spectacol foarte bun. A.V. Pe de altă parte, sunt regizori care, din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
liceu, dar muzica lui Mozart și Rahmaninov apărea de sub degetele lui în mod uimitor, cu inocența și nonșalanța primei tinereți, vegheată încă de atunci de spiritul maturității. Dacă asculți acum primul recital, din decembrie 1995, fără a ști cine este solistul și ce vârstă are, aceasta este impresia dintâi: prospețimea și maturitatea viziunii. Preludiile, monumentalul Preludiu, Coral și Fugă dezvăluiau știința-puterea de introspecție și redare a universului frământat numit Rahmaninov, a lumii poetice imaginată de César Frank. Înregistrările ulterioare, din vremea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Andrei Șerban la Opera Națională Română din Iași în toamna anului 2014 a demonstrat nivelul actual al personalității lui Vlad Iftinca: cunoașterea perfectă (dacă perfecțiunea există) a resorturilor ce încheagă muzica și libretul, ușurința, firescul comunicării cu orchestra, corul și soliștii, conducerea modulată și mlădiată a întregului spectacol muzical. Un singur regret umbrește bucuria reîntâlnirii cu Vlad Iftinca: revenirea sa ca muzician pe scenele Iașului, ale României, a fost posibilă numai după 13 de ani. Dar speranța moare ultima. Poate că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Julieta" de Prokofiev. Calități cu atât mai demne de admirat cu cât tot programul de recital s-a înregistrat, cum se spune, "dintr-o suflare", fără reluări ale unui pasaj, ale unei secțiuni sau a unei lucrări întregi! Cu ce soliști de operă ai lucrat în America de Nord, și ce ai învățat de la ei? V.I. Prima solistă care mi-a făcut onoarea să lucreze cu mine, de la ea am învățat aproape tot repertoriul de belcanto, a fost Renata Scotto. Am avut ocazia

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
lui i se adresează". Iar noi răspundem: "da, dar nu se mai aude sunetul în sală". A.V. Dar de ce nu se aude? La "MET" nu se folosește amplificarea prin microfoane? V.I. Nu. A.V. Tot sunetul este acustic: orchestră, soliști, cor. V.I. Totul e acustic, într-o sală imensă, de 3800 de locuri, dar nu folosim microfoane deloc. Bineînțeles, totdeauna ajungem la un consens, dar nu totdeauna într-un mod benefic... A.V. Te întreb acum ceva care te-ar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
poate chiar aici, în studio... M.S. Îmi propun de fiecare dată, dar... A.V. ...timpul, viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt, este un vis al meu, o dorință să mă reîntorc la Iași, spre pensie! A.V. Ce soliști din Opera ieșeană ați cunoscut și ați apreciat? M.S. Trebuie să vorbesc întâi de profesoara mea, Florica Mărieș, îmi amintesc spectacolul "Tosca", a fost în... A.V. ... în 1956, la 3 noiembrie, s-a dat premiera.2 M.S. Deci, sunt

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Florica Mărieș, îmi amintesc spectacolul "Tosca", a fost în... A.V. ... în 1956, la 3 noiembrie, s-a dat premiera.2 M.S. Deci, sunt... A.V. Exact 40 de ani de la premieră! M.S. Știți exact, bravo, felicitări. A.V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
celebru. Și, să știți, regizorul m-a convins, opera aceasta a permis o montare actuală, să spunem, în epoca fascismului. Dar nu se poate cu "Aida", "Tosca" sau "Trubadurul", cu blugi, sau, știu eu... Nu se poate. A.V. Un solist de operă, când cântă lied, trebuie să exprime mult din ceea ce cuprind muzica și versurile, fără a avea ajutorul decorului, al costumelor și al machiajului. M.S. Într-un recital de lied, cuvântul are întâietate, completat de voce, de nuanțele muzicii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
nu aveam nimic de lucru. În America am cântat în spectacole cu "Gioconda", este o muzică superbă, am propus-o de mai multe ori la Opera din București, și mereu mi se respingea, "nu facem spectacolul acesta, că nu avem soliști", și eu sunt un om care trebuie să fiu activ, să muncesc. Și doamna Arta Florescu mi-a propus să intru la Universitatea de Muzică. Am acceptat, și lucrez cu o deosebită bucurie, îmi dă o deosebită satisfacție, o fac

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
lume... Ruxandra Donose ... n-am observat asta. Dar dacă este așa, și acești fani sunt credincioși, totdeauna e o satisfacție și o bucurie să putem lărgi accesul unui public mai numeros la ceea ce facem. A.V. În cariera sa artistică, solistul de operă trece prin mai multe începuturi: un rol nou, un stil diferit de cele precedente, un nou teatru liric, o țară în care nu a mai cântat, unul sau mai mulți parteneri de scenă, sau prima întâlnire cu un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
muzical, și superb ca apariție fizică? R.D. E minunat! E minunat. Dacă mai este și bun actor, atunci, totul e perfect. A.V. Acestea fiind cele trei condiții.... R.D. -...cele trei condiții, dar e foarte important să se creeze între soliștii de pe scenă, între colegi și parteneri, o legătură bună, pozitivă. Nu ceri decât, dacă cineva interpretează un rol, să fie credibil. Dacă rolul pretinde ca partenerul să fie și frumos, și cu voce, și cu talent, atunci eu sper să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
greu de jucat... A.V. ... mai ales, de cântat... L.V. ...și trebuie să găsim soluția, să rezolvăm scena ca actori și cântăreți. A.V. Doamnă Ruxandra Donose, cum sunteți la înregistrări? Acolo, de multe ori te poți opri, dirijorii sau soliștii vor să reia un pasaj, maestrul de sunet te poate întoarce, știi că nu ai emoția stimulată de prezența publicului. Cum duci înainte, cu trăirea artistică, emoțională, ce spune muzica, rolul? R.D. E, într-adevăr, o cu totul altă situație

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
nemișcarea trebuie să exprime o anumită energie. Sunt regizori care lucrează cu acest tip de joc de scenă. Dar, sigur, este plăcut când avem parteneri care se mișcă dezinvolt, cum sunt Placido Domingo, Luis Lima, Samuel Ramey. A.V. Firește, solistul de operă trebuie să fie foarte bine pregătit, să știe bine partitura, să știe ce are de jucat, să respecte indicațiile regizorului. Vi s-a întâmplat vreodată, în timpul unui spectacol, să fiți "luată de val" în sensul relației cu partenerul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
stabilesc o asemenea relație cu toți partenerii. A.V. Ați avut ocazia să jucați într-un spectacol regizat de Andrei Șerban? L.V. Niciodată nu am avut bucuria să lucrăm împreună... A.V. ...de ce spuneți "nu am avut bucuria"? Sunt unii soliști de operă care se feresc să joace sub direcția lui, spunând că este prea modern... L.V. Tocmai, avem nevoie de evoluție. Sunt convinsă că aș avea de învățat extrem de mult de la el, mi-ar da, poate, altă dimensiune. A.V.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
am încercat totdeauna să le fasonez, să le dau o culoare cât mai aproape de adevăr, să fie cât mai naturale, să nu trec peste ele, în general. Probabil din opera franceză am învățat cum să cânt recitativele. A.V. Fiecare solist de operă dorește să arate tot ce are ca talent, ca știință, tot ce ar vrea să cânte. Din păcate, sunt prea multe cazuri de cântăreți celebri care nu și-au cunoscut bine personalitatea, s-au încrezut prea mult în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
căuta, de a cerceta. Acest spirit trebuie să fie insuflat tinerilor. A.V. În încheiere, v-aș ruga să vă definiți, ca om și ca artist, într-un singur cuvânt. A.Ș. ...Căutător. 1 Repetiția în afara scenei, fără costume, cu soliștii și corepetitorul. 2 Mirella Fregni (n.1935): cântăreață italiană de operă, al cărei repertoriu de succes a cuprins opere de Mozart, Puccini, Verdi, Ceaikovski 3 Achim Stoia compozitor, profesor. Rectorul Conservatorului "George Enescu" din Iași între anii 1960-1973 4 Dumitru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
3 Achim Stoia compozitor, profesor. Rectorul Conservatorului "George Enescu" din Iași între anii 1960-1973 4 Dumitru Tăbăcaru regizor la Opera Națională Română din Iași în perioada 1956-1982 5 Înveliș, strat protector 6 coach în România, corepetitor, pianistul cu care studiază solistul de operă. În vestul Europei și în Statele Unite ale Americii, muzicianul care sfătuie solistul din toate punctele de vedere: muzical, estetic, al interpretării într-o limbă străină 7 Bariton italian (1926-2005), apreciat în special pentru interpretarea muzicii lui Verdi 8

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
4 Dumitru Tăbăcaru regizor la Opera Națională Română din Iași în perioada 1956-1982 5 Înveliș, strat protector 6 coach în România, corepetitor, pianistul cu care studiază solistul de operă. În vestul Europei și în Statele Unite ale Americii, muzicianul care sfătuie solistul din toate punctele de vedere: muzical, estetic, al interpretării într-o limbă străină 7 Bariton italian (1926-2005), apreciat în special pentru interpretarea muzicii lui Verdi 8 Tenor canadian (n. în 1929), renumit pentru interpretarea rolurilor din repertoriul italian, german și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
emisiune-colocviu transmisă pe programul 2 al Televiziunii Române, s-a bucurat de o mare audiență și de reacții contradictorii în presă. 1 Mezzo-soprana Evredica Filipovici fostă solistă a Operei Naționale Române din Iași. 2 Gheorghe Iftinca, tatăl lui Vlad, a fost solist al ansamblului de balet al teatrului liric din Iași. 3 De precizat autorul, titlul, autorul regiei, anul în care a jucat Vlad Iftinca 4 De precizat (de la TVR anul producției) 5 Metropolitan Opera 6 Argument pentru ideea exprimată de Ioan

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]