8,620 matches
-
-și limba pe gâtul și pe umerii ei. Își Închise ochii și lăsă capul pe spate. I se Înmuiară picioarele. Simțind asta, el spuse: —Hai. O luă de mână și-o duse mai Întâi până În bucătărie unde stinse focul de sub sosul Puttanesca, iar apoi o conduse Într-un dormitor crem. Era luminat de trei candelabre aurii uriașe și foarte ornate. Oricât de opulente erau gusturile lui Kristian, trebuia să recunoască că efectul luminii calde și sclipitoare era hipnotizant. Își scoase pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Einstein și a lui Phyllis Diller. —E, mie mi se pare drăguț. Nu era sigură dacă el nu era decât galant când spunea asta, dar Îi mulțumi oricum. —Vai, tocmai mi-am adus aminte, spuse ea. N-am mai mâncat sosul puttanesca pentru spaghete. El Îi spuse că se trezise noaptea să facă pipi și-l băgase la frigider. Îl mâncăm altă dată. Ea spuse că de-abia aștepta. Vezi tu, spuse ea mușcând din cea de-a doua Pop-Tart, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
supărată din cauza a ceea ce i s-a Întâmplat. Găsi râșnița de piper În dosul unui borcan cu miere și i-o pasă lui Sam. —Nu mă Îndoiesc că tot ce spune pare credibil, spuse el ținând râșnița peste tigaia cu sosul Bolognese și rotind de mâner. Dar, ceea ce spune e total de neconceput. În calitate de doctor, cred că suferă de un caz foarte grav de depresie postnatală. Trebuie neapărat să se ducă la un psihiatru. A pus râșnița pe masă și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
știe - poate chiar se Întâmplă ceva, și eu sunt singurul care nu știe nimic despre asta. Fața lui Ruby se Însenină. —Ai face asta? Chiar dacă sunt complet dusă cu pluta? El puse jos lingura de lemn cu care amesteca În sosul pentru paste, o trase Înspre el și o sărută. —Știi ce? Îi zise el când s-au desprins din sărut. —Ce? Ești foarte sexi când ești dusă cu pluta... Ea Îi dădu peste mână În joacă. — Stai să vezi. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai strângă pe a ei, deschisese degetele și banii căzuseră pe jos. Acum îmi întindea mâna aceea goală: Dă-mi-i; și i-am dat sâmburii. — Să-ți fac niște spaghete? — Cum? am murmurat, uimit de o asemenea propunere. — Cu sos sau cum vrei tu. Nu-mi înțelesese întrebarea. Mă privea cu o expresie nouă, pe neașteptate vie, ochii-i vibrau în orbite ca niște capete abia ieșite din găoace. Nu aveam de gând să stau. Dar am văzut speranța aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a mea. Pentru că și eu speram, Angela, în ceva care nu se afla nici în camera aceea, nici altundeva, care poate umbla împreună cu oasele tatălui meu. Ceva despre care nu știam nimic, ceva inutil de căutat. — Știi să faci bun sosul? Râse, se înroși de bucurie și pentru o clipă m-am gândit că poate și speranța mea era modestă și ușoară ca a ei. Se îndreptă pieziș către dormitor, încercând să se acopere cu tricoul prea scurt. Se întoarse curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ei. Așteptam stând jos, rezervat și puțin rigid, ca un oaspete politicos. — E aproape gata. Părăsi bucătăria și se închise în baie, am auzit-o dând drumul la duș. Am scuturat pernele în jurul meu pe divan. Un miros plăcut de sos proaspăt invadase camera și-mi stârnise apetitul. Am dat cu ochii peste cimpanzeul care, pe perete, își îmbrățișa biberonul. Era identic cu Manlio. I-am zâmbit așa cum se zâmbește unui prieten puțin prostuț. În baie apa curgea zgomotos, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
începuse. — Felicitări, tăticule! — Mulțumesc. — E o veste minunată! — Mă duc să mă spăl pe mâini. Din celălalt capăt al mesei Nora aruncă un pachet învelit în hârtie albă. Elsa, distrată, nu-l prinde la timp și pachetul se oprește în sosul de ton. Îl iau și îl curăț cu șervetul. — Mamă, ți-am spus să nu... Numai un mic dar de bun augur. Nu uita că prima cămășuță trebuie să fie nouă și de mătase. Elsa desface pachetul și mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
am aflat mai târziu că se numea Maria Teresa, că era căsătorită cu un invalid și că nu avea copii. Mergea deseori să mănânce cu tata într-un restaurant din spatele unei mezelării, mâncarea ei preferată era limbă de mânzat în sos verde. N-am vrut să mai știu altceva. Cu mâna nemișcată pe cearșaful care acum este un ecran cinematografic o văd pe femeia aceea cum se dezbracă, își desface ceasul și îl așază pe suprafața de marmură a unei vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
scoate pantalonii și îi pune pe umerașul de lemn. Tata care face dragoste cu bătrâna casieră cu chipul suferind și ceafa mirosind a parfum amar, într-o pensiune ascunsă pe o străduță de lângă mezelăria unde ea a mâncat limbă în sos verde. Ce se întâmplase cu ei? Și ei lăsaseră un pat călduț și boțit într-o pensiune cu scări înguste, unde pe sub ușă intră curentul de la o altă ușă care se închide la același etaj. Tata fumează în timp ce casiera este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fața neagră, vată în nas și o floare în mână. Cine i-a pus floarea aceea? Poate casiera. Nu, ea nu era la înmormântare, avuseseră o poveste cu mulți ani în urmă. Poate se despărțiseră. Continuase să mănânce limbă în sos verde cu altcineva. Poate murise și ea. Italia s-a dus în baie, mângâi cearșaful cald încă de trupul ei. Filmul s-a terminat, ecranul a devenit din nou alb, boțit. Și acum știi că peste puțin vei plânge, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la grădiniță. Iar mâncarea e, clar, o porcărie. Dar e minunat așa, în spatele clinicii, ca într-o tabără, ca într-o pedeapsă. E cam târziu, pastele sunt moi și umflate, friptura de vițel cu lămâie are marginea întunecată și un sos ce pare lipici de tapițerie. Dar nimeni nu se plânge. Voci șoptite ca în sacristie, clinchet de pahare întoarse cu gura în jos lângă tacâmurile așezate pe foaia de hârtie ce alunecă pe tavă. Câte unul se oprește, caută printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Învăța cu o bursă specială la un internat ultrareligios unde avea deja o reputație de mic geniu. De ce n-ar Încerca pagina respectivă din Zohar pe Yitzhak Rabin și pe Itzhak Șamir, chicoti Fima, apoi bombăni supărat că vărsase niște sos pe pantaloni. În ziarul Yated Neeman citi În treacăt niște remarci malițioase despre tinerii care părăseau kibbutzurile; copiii kibbutzurilor, după spusele ziarului, rătăceau cu toții prin Orientul Îndepărtat și prin munții din India și se alăturau diverselor secte păgâne. Tot În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mătușa Lynn de cum intrarăm pe ușă. — Am... ăă... vărsat ceva pe mine și am trecut pe la Ed să mă schimb cu niște haine de la el. Dar tu unde locuiești, Ed? întrebă ea cu un aer nevinovat, în timp ce stropea puiul cu sos. O, nu, știu unde bate. —Highgate. Lynn se uită spre noi. —Dar sunt sigură că dacă ați fi luat-o de la Chessington pe M25 sau A3, v-ar fi fost mai simplu să veniți aici decât să mergeți la Highgate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
petrecu la Salisbury, o vizită acolo și, Împreună, se duseră să viziteze Stonehenge, Într-o trăsură pe care vântul puternic de toamnă, aproape de furtună, fu la un pas de a o răsturna, și cinară intim după aceea, mâncând gâscă cu sos Michaelmas În apartamentul ei de la Cathedral Close. Când el se instală la un hotel din Dover pentru câteva săptămâni, În august, ca să scrie, departe de agitația Londrei, Fenimore Își găsi o locuință În același oraș, cu același scop. În pauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
alte teme: ultimele bârfe despre Oscar Wilde, lordul Alfred Douglas și marchiza de Queensberry, necrologurile pentru Christina Rossetti, care tocmai decedase, controversatul proces la curtea marțială al căpitanului Dreyfus și, inevitabil, extraordinarul succes al lui Trilby. Pulpa de miel cu sos de mentă preparată de dna Smith se bucură de laude unanime, iar Henry Îi făcu semn lui Smith să fie generos cu vinul de Bordeaux, așa Încât atmosfera se Înveseli. Sturgis Îi amuză povestindu-le despre felul În care romanul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrisorile sale către sora Helene pălăvrăgea și se lăuda într-o veselie. În istorisirile de la sanatoriu sugera aventuri amoroase cu dame din înalta societate și intra apoi în detalii privind arta culinară pe care o deprinsese: elogia codul înăbușit în sos de muștar, fileul de zvârlugă cu fenicul, supa de anghilă dreasă cu mărar și alte mâncăruri din pește pe care, mai târziu, le-am gătit cu gândul la unchiul Alfons. Pe cel mai mare dintre frați, Arthur, cel pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
orbita dreaptă, cu două degete, o bilă de sticlă albastru-deschis și o așază pe o bucată de carne cât podul palmei, la fel de mare ca toate bucățile care au fost repartizate fiecăruia dintre noi, împreună cu cartofi fierți în coajă, varză și sos maroniu, ca masă de prânz. Ca variație la o expresie uzuală, el strigă: „Ochi de sticlă, veghează!“. După care nimeni dintre cei ce stau la masă nu-și mai poate muta privirea, până când căcănarul prudent nu s-a întors de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Aceea m-a luat în stăpânire abia atunci când, după mesele îndestulătoare de la spitalul militar și care, tocmai de asta, nu mi-au rămas în memorie - vor fi fost supă la cazan, gulaș cu găluște, iar duminica tocătură la tavă cu sos de ceapă și piure de cartofi - rațiile foamei concepute de Morgenthau își puneau amprenta asupra cotidianului nostru îngrădit. Se poate și ca succesiunea de imagini, având o precizie de fotografii, ale asistentelor a căror prezență o simțisem până de curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de îndată ce se afla la tablă dând explicații și, pe deasupra, agitându-și grăitor mâinile. Acum s-ar fi putut presupune că avea să fie destul de sadic încât să ne chinuie pe noi, elevii flămânzi, tratându-ne, de pildă, cu vită în sos de hrean cu smântână, bulete de știucă, frigărui, orez garnisit cu trufe și piept de fazan glasat cu varză murată înăbușită-n vin; el însă ne-a venit cu mâncăruri de casă simple, gustoase. Invoca plăceri gustative nesofisticate în marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să ia loc, pentru ca să poată fi ospătați: hering de Schonen în vremurile gotice ale Dorotheei, ca ultimă masă a condamnatului la moarte; tocana de măruntaie pe care stareța Margarete Rusch se pricepea s-o gătească pentru tatăl ei; batog în sos de mărar, așa cum îl înăbușea bucătăreasa pentru poetul Opitz, când era puțin bolnav; supa de cartofi a Amandei pentru Ollefritz; și mâncărica de ciuperci cu care umplea capul de vițel, de care guvernatorul lui Napoleon, generalul Rapp, nu a scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
puțin bolnav; supa de cartofi a Amandei pentru Ollefritz; și mâncărica de ciuperci cu care umplea capul de vițel, de care guvernatorul lui Napoleon, generalul Rapp, nu a scăpat decât ajutat de noroc; și rinichii pregătiți de Lena Stubbe în sos de muștar când August Bebel a fost oaspetele ei și când i-a arătat cartea ei de bucate „proletară“... Atunci când foamea rodea pe dinăuntru, l-am ascultat cu atenție pe maestrul meu. De îndată ce ingredientele au început să se găsească ieftin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mina de lignit Fortuna Nord, vreau să o văd la masa din bucătărie, acoperită, altfel ca de obicei, de o mușama. Probabil că, pentru vizita anunțată, tatăl a gătit una din mâncărurile sale de suflet: perișoare à la Königsberg în sos de capere dulce-acrișor cu cartofi fierți. Acum, el îi întinde Annei sosul, „o linguriță plină“, ca să-l guste. Mama aleargă încoace și-ncolo, nu știe ce să spună. Acum, Anna șade cuminte la masă și răspunde așa cum a învățat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bucătărie, acoperită, altfel ca de obicei, de o mușama. Probabil că, pentru vizita anunțată, tatăl a gătit una din mâncărurile sale de suflet: perișoare à la Königsberg în sos de capere dulce-acrișor cu cartofi fierți. Acum, el îi întinde Annei sosul, „o linguriță plină“, ca să-l guste. Mama aleargă încoace și-ncolo, nu știe ce să spună. Acum, Anna șade cuminte la masă și răspunde așa cum a învățat la școală, în cea mai frumoasă germană literară, la întrebări care încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-o. Ordinea valorilor este as, trei, doi, rege, valet, damă și alte numere. Pentru mărirea mizei trebuie să ai două cărți de aceeași culoare. Cu trei astfel de cărți se face o floare, superioară ca valoare oricărei mize mărite. Tuco. Sos de roșii gros, preparat cu carne și diferite mirodenii, folosit la asezonarea pastelor făinoase. Ultraism. Curent poetic spaniol (activ timp de doar patru ani) din a doua decadă a secolul XX, Înrudit cu futurismul și dadaismul; și-a prezentat primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]